9,375 matches
-
Radu G. Țeposu a murit într-un accident de mașină la vârsta de doar 45 de ani, la 5 noiembrie 1999. Dumnezeu să-l odihnească! "CRITICĂ DE DIRECȚIE NU MAI ARE GLORIA DE DINAINTE" • “ ...Critică de direcție nu mai are gloria de dinainte...” • « ... Cred că sunt un amestec ciudat de ironie și patriotism, de sensibilitate plastică și lirism, de predispoziție teoretizanta și explozie imaginativa. Sau poate că nu sunt decât un om confuz, vorba Domnului CEHOV... » • « ...Criticul literar născut în zodia
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
scurt spirit al vremii. Angela BACIU : Care credeți că este soarta criticii de direcție ? Există un pluton de critici cu autoritate specializați în a impune valori reale ? Radu G.TEPOSU :Critică de direcție nu mai are, în clipa de față, gloria și entuziasmul de dinainte de 1989. Puțini anahoreți au rămas în jilțul lor cu spetezele roase, incapatanandu-se să citească metodic și să dea verdicte corecte. Toți fruntașii acestei critici s-au risipit în diverse alte activități, dar eu nu cunosc
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
îmbogățit pe nimeni și nici fericire nu a adus cuiva oricât de mare ar fi fost acela. Ia spre pildă viața Hristosului limbii noastre, domnul Mihai Eminescu cel pentru care cuvântul a fost creația care l-a dus în nemurirea gloriei, răpindu-i totodată și zilele. Ciudat, vorbea un moșneguț de felul său străin de pământul acesta, cam la vremea când exegeții autohtoni dădeau cu poetul de toți pereții încercând să-i zdruncine coroana de lumină, poate-poate pică vreo bucățică din
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
se dea în gât la o adică, după bunul și îndelung exersatul obicei al breslei. La masa prezidiului, aia cu față de masă roșie, rămasă aceeași din vremurile de demult, Maestrul scoase cu dinții dopul sticlei și primul pahar luă drumul gloriei. Pleata colilie, nasul acvilin, sprâncenele groase și privirea pierdută, dădeau certitudinea nașterii unor versuri nemuritoare în care metafora ar fi zguduit stâlpii universului. Era înconjurat de o sfântă tăcere plină de respect, doar foarte puțin tulburată de foșnetul rumegătoarelor ce
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
pe apă-- alunecând în tăcere. Totul e gol în viața boemă. De ce taci? Spune-o vorbă și-mi ajunge. Nu pot nici să plâng. Doar o lacrimă îmi cade pe o pagină de dor.. Privesc în depărtare. Ce caut?! Bogăție...glorie..., nu înseamnă nimic! Îmi ajunge doar o vorbă! De ce taci? Fără tine, totul e gol în viața boemă. ...Doar un cuvânt... o frază... ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DE CE TACI? / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V
DE CE TACI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373101_a_374430]
-
imposibil să existe. Cântărețul amorezat de mare, mărturisind mării beția sub farmece de iubire, că nimeni de frumos și melodic, Florin Apostol s-a nascut pe 10 septempbrie 1965, la București. Urmând cursurile Școlii Populare de Artă la clasa profesorilor Gloria Bordea și George Natsis, vine să întâmpine vocea să caldă și plăcut timbrata, cu știința de a o pune în valoare, astfel încât va și adună curând roade pe seama împreunării talentului cu pregătirea vocală: Trofeul Festivalului Național de muzică Ușoară Mamaia
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
ajungă în criză economică. Profeția biblică de asemenea ne vorbește de o criză economică de proporții universale ce va avea loc chiar înainte de sfârșitul istoriei planetei pământ ce va culmina cu cea dea doua venire a Lui Iisus Hristos în glorie. Dar despre acest subiect voi scrie în alte articole, în cadrul acestor însemnări doresc să scriu despre ceea ce înseamnă procesul integrării unui emigrant în Berlin pentru că este cadrul în care eu în ultimul timp am trăit și am urmărit viețile emigranților
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]
-
și peste orice. Este chiar El. Da! „Eu sunt Cel ce sunt”, aici și acum! Învierea lui Iisus Hristos s-a făcut... Nu numai El a înviat. Toată creația a avut un moment de recucerire și de reînviere. Dar toată gloria acestei nemaipomenite întâmplări, de care ne e și frică să amintim, n-ar fi fost așa de valoroasă dacă n-ar fi fost crucea mai întâi. Deci poziția aceasta este: întâi suferința și pe urmă plata. „Cine fuge de Cruce
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
lipsa oficialităților, dar și a reprezentanților mass-media, ocupați ca de obicei în ultima vreme cu ”probleme” mărunte, fiind resimțită dureros de asistență. În fond ce este acest Memorial? O unică posibilitate anuală pentru depănarea unor amintiri de neuitat de către fostele glorii ale fotbalului gălățean, apoi scurte vizite la mormintele celor din rândul lor care s-au transferat în cer pentru a încropi acolo echipa de aur de la Dunăre și în ultimul sau în primul rând, strângerea unor sume de bani pentru
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
Driblinguri pe gazonul amintirilor”. Profesorul universitar Mircea RĂUȚĂ, care va împlini pe 1 noiembrie 87 de ani, fericit de a le fi alături, a evocat prima echipă studențească gălățeană, cea din 1941, condusă de Telu ZAPIS, fost mare jucător la Gloria CFR și Rapid, formată din studenții veniți de la primul Institut de Îmbunătățiri Funciare în 1953 de la Constanța, dar și pe colegii săi atașați acestui fenomen numit fotbal, precum profesorii SÂRBU, SICĂ, BARTELA, ION GEORGESCU, DINACHE, TUSAC, COSTIN, soții BRANDABUR și
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
veniți de la primul Institut de Îmbunătățiri Funciare în 1953 de la Constanța, dar și pe colegii săi atașați acestui fenomen numit fotbal, precum profesorii SÂRBU, SICĂ, BARTELA, ION GEORGESCU, DINACHE, TUSAC, COSTIN, soții BRANDABUR și CIOLAN, fiecare cu epoca lui de glorie. Datorită acestui climat favorabil, sprijinului eficient al rectorului Iosif EGRI, brăilean la origine, ”care nu se pricepea nici măcar la scor”, clubul avea nu mai puțin de 14 discipline sportive, unde s-au obținut numeroase titluri de campioni naționali, europeni sau
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
va câștiga? Vă spunem noi: învingător este numai și numai FOTBALUL GĂLĂȚEAN, cu așa o frumoasă tradiție. Finalul a avut loc la cantina Căminului 2, buna dispoziție fiind garantată și de excepționalul vin arvunit tocmai din Philadelphia de o altă glorie gălățeană, Emanuel BIRTA. Ștefan Virgil ANTOHI, anul I Jurnalism, Universitatea ”Apollonia” Iași P.S. Redacția noastră are în intenție în toamna viitoare organizarea în Sala Sporturilor a unei astfel de meci, banii strânși din bilete urmând să constituie un premiu pentru
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
care i l-a făcut spre a ne aduce bucurie în suflet și multă fericire, fiindcă atunci când o ascultăm ne simțim purtați prin saloanele Palatului Imperial al MUZICII DIVINE, acolo unde iubita noastră româncă și-a pus pe frunte cununa gloriei, diadema celebrității fără egal în lume. Va trece foarte mult timp până când va răsări o asemenea floare „de migal” care să mai cânte aria Clopoțeiilor (LAKME de Leo Delibes) precum Silviei Voinea. Frumoasă-a fost pe timpuri gingașa Europă, Rivală
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
în momentul când draga mea vâlceancă, minunata pianistă de geniu, Ilinca Dumitrescu va invitat pe scenă: ”...Dragă Silvia, fii bună și vino lângă noi!” , chemând dulci amintiri din tinerețe, am ridicat cortina timpului (ce s-a lăsat peste anii de glorie ai Domniei Voastre de primă soprană a Operei Naționale București) și, purtat în lumea de atunci, v-am văzut pe un ecran panoramic învăluit în razele soarelui strălucitor. Pășeați „Regină” maiestoasă prin saloanele Palatului Imperial al Muzicii, iar mii de
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
Orchestra Reprezentativă a MApN îmbie plăcut și vesel la promenada sărbătorească, detașamentul Regimentului de Gardă și Protocol „Mihai Viteazu” își oferă servicii de gardă și gală, însuflețind decorul cu atmosfera, parfumul și culoarea de paradă a Armatei Regale, încununate de glorie. Cavaleria Regală și santinelele purtătoare de ținută și armament de epocă și de gală, patrulând pe aleea dinspre Palatul Elisabeta, sau flancând poarta Palatului, fac o rechemare în solemnitatea și fastul festivităților militare de altădată. Constituită din artiști ai aerului
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
munți, nu mai am priviri să văd, parcă plouă cu metafore dintr-un cer care s-a speriat, afară tainic ne calcă ploaia pe inimi, pe nervi, clipe ude, trec prin noi Niebelungi beți furând din nori casacade de ape; gloria toamnei vine peste vastele câmpuri, înfășurând în galben tot verdele din noi, privește, femeie, poezia toamnei și vino să fim una, trimite-mi formele tale să-mi amintească povestea cu Tristan și Izolda rătăciți pe insula fericirii, leagă-te, suflete
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
de deșert “. Despre aceste cărți au vorbit: Vasile George Dâncu , directorul Editurii EIKON, Ligya Diaconescu, Al.Florin Țene, Elena Buică, Ion Nălbitorul, Tudosia Lazăr, Trifan Elena, Olimpia Sava, Emilia Dabu și Titina Nica Țene. În încheiere a urmat recitalul poetic “Gloria Limbii Române “, poezii de Ligya Diaconescu și Al. Florin Țene, în interpretarea autorilorilor. Al. Florin Țene . Referință Bibliografică: Sărbătoarea ZILEI NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE pe litoral / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie
SĂRBĂTOAREA ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE PE LITORAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376134_a_377463]
-
ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
împlinire,ne regăsim solemni - timpi victorioși -spre viitor, viața, călătorește-n devenireși pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire,tot intuim patriei un glorios avânt;descoperim atenți, adâncuri, rostuire,în Țara mea de glorii cu destinul sfânt.Și ritmul înfloririi răzvrătit de cugetfreamătă de dor, vibrând adânc în oră;din noi fiecare fibră scoate-un tunet,fiecare vorbă are o zămislire sonoră.Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite,râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. molienda pensamientos În spaniolă cuvintele au alt gust pot să ascult ore hipnotizat de sunete care nu există decât sub paralelă 45 mai jos de Castillia mai jos de gloria imperiului îmi fac un portret și îl distrug artă de a distruge e mai simplă decât construcția unde ținem inteligență? talentul, oratoria, dicția , șarmul ..astea ce sunt? aburi, spirit, noțiuni ceva ce nu există decât la om omul? ce e
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
cafea și rânjește la mine apoi mă întreabă senin, ticălosul, vrei un expresso segnior? Citește mai mult molienda pensamientosîn spaniolă cuvintele au alt gustpot să ascult orehipnotizat de sunetecare nu există decât sub paralelă 45mai jos de Castilliamai jos de gloria imperiuluiîmi fac un portret și îl distrugarta de a distruge e mai simplă decât construcțiaunde ținem inteligență?talentul, oratoria, dicția , șarmul ..astea ce sunt?aburi, spirit, noțiuniceva ce nu există decât la omomul? ce e omul? informație!o ectoplasma aranjată
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
Macedon a ridicat întrebarea oamenilor vă puteți închina unuia ca voi pământean? a trebuit să treacă doua mii de ani ca oamenii să se închine unuia singur ce are căile lactee la picior care ne va călăuzi și dincolo de ancestral gloria e a acelora care se înalță suferind nu a nemuritorilor ce se cred peste oameni stăpâni și totuși ca în trecut oamenii încă se închină la niște malefici zei trecători Referință Bibliografică: Al tuturor / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN
AL TUTUROR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376247_a_377576]
-
fondator al A.D.R., maestrul Pierre Georgescu-Dedy îi va realiza bustul în bronz. Membrii Academiei DacoRomâne sunt alături de toți cercetătorii români din țară și din întreaga lume și își exprimă adîncă durere pentru pierderea unei cercetătoare talentate, care a adus glorie eternă științei, identității naționale împreună cu alte mari valori culturale ale României contemporane - rămînînd un model de cercetător model al științei și un cetățean serios al patriei. Un centru de cercetare interdisciplinară al A.D.R. îi va purta numele, iar un
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
care încă adapă poezia mioritică autentică. Uneori este bine să știm că și noi avem o datorie de onoare față de Limba Eminească, nu doar libertatea de a o mulge ca pe o vacă dătătoare de colastru oricărui aventurier avid după glorie fără a fi stăpân măcar pe cultura strămoșească. Mă uit uneori cu spaimă la copiii care scriu, cică, poezie, dar habar nu au cine a fost și ce a scris Eminescul nostru cel fără de prihană. Imitatorii lui nu ar fi
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină. Tu ne-ai cântat încetișor... Îndrăgostit, cu-atâta dor - Iubita Doină, cea divină! Cuvinte găsit-ai pe-nțeles, Și-n în rime-mperecheate, Simplu le-ai spus pe toate, Strai nou le-ai dat în vers
M-AM NĂSCUT CU EMINESCU ÎN CASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379694_a_381023]