4,147 matches
-
nu-mi rămâne decât să caut altceva. Caut un alt albergue și îl găsesc pe cel al preoților Reparadores de lângă biserica lor. Dar nu este nimeni la recepție iar pelerinii cazați sunt voioși, discută zgomotos în sala de mese, râd, glumesc, servesc un pahar cu vin, o bere sau suc. își fac fotografii, singuri sau în grup, iar eu mă învârt peste tot, neliniștit, îngrijorat să găsesc un responsabil. Cu ajutorul unei domnișoare din Italia reușesc în sfârșit să-i telefonez preotului
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
lenjeria spălată sau stând întinși la soare și îngrijinduși picioarele. Văd și un japonez, cu un fizic impunător și un păr bogat pe cap răsfirat în toate părțile; parcă este pornit la luptă dar fața îi surâde prietenoasă. îmi spune glumind că mulți spanioli l-au numit taurul. Se apropie seara și vântul aduce un aer mai răcoros dar soarele încă strălucește destul de puternic. Interesantă clima în partea aceasta a Spaniei. Chiar și în miezul zilei deși soarele strălucește din plin
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
o biserică - din apropiere, cele câteva persoane în vârstă prezente par să confirme indirect spusele spaniolului pensionar. Curtea interioară a hanului din Mansilla de las Mulas León, 5 august Aseară, pelerinii din curtea interioară s-au simțit bine până târziu, glumind și râzând. în stradă, chiar sub fereastra dormitorului alți oameni se distrau vorbind cu voce tare fără să le pese de faptul că la doar câțiva metri pelerinii obosiți doreau să doarmă. în plus, ușa de la dormitor ce mi s-
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mese și discută generalități: nume de mâncăruri tipice ale diferitelor popoare europene, ce înseamnă a fi catolic și constat că în mintea laicilor, catolicitatea este mult mai diluată decât cea din tratatele dogmatice sau morale. La mese, alți pelerini mănâncă, glumesc, admiră peisajul care, întradevăr, este foarte frumos. în dormitor, o doamnă îi explică vecinei de pat istoria medaliei miraculoase a Sf. Fecioare Maria. îmi place discursul ei, dar nu pot deveni prea curios, așa că mă retrag cu discreție. Tot așa
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Ioane. Ce ți-a zis ministrul? E un mare Domn, un bun psiholog și un Om de suflet. Voi face mâine vaccinul și voi pleca săptămâna viitoare. Noi avem de câștigat, sperăm să mai dai un șpriț și joia viitoare, glumiră colegii. În această atmosferă de calm și bună dispoziție, am simțit deodată o amețeală și o accelerare a bătăilor inimii. M-am scuzat și am ieșit din birou, fără să le spun ceva. Am ieșit afară, la aer rece și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ore de emoții și tensiune, până acum o oră și ceva, când am fost la ministru, care mi-a spus nonșalant că nu este nici o tragedie, că o să plec săptămâna viitoare. Am răsuflat ușurat și în birou cu colegii am glumit, am râs, timp în care au apărut simptomele de care v-am vorbit. Fantastic, ați avut schema clasică a declanșării crizei de tahicardie. De acum, trebuie să încercați să evitați enervările de durată, stările de tensiune și, mai ales, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
replicai eu, să-i liniștesc. Eram îmbrăcat destul de simplu, cămașă cu mâneci scurte, blugi peruani de o calitate medie, adidași românești, nu puteam ieși în evidență cu nimic, doar fața mea era de european, nu aveam cum s-o schimb, glumeam eu până să coborâm la locul cu pricina. Ceasul o să-l scot și o să-l pun în buzunarul celălalt, mascat de batistă, mai adăugai pentru liniștea mea și a băieților. Era prima oară când vedeam un asemenea furnicar printre mormanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
am deplasat pe butucii de lemn din fața casei Văcărescu, mătușa Sandei Axente. Aici, În verile 1937 și 1938, la lumina focului de la sondele de gaz metan din Șomârd, ne Împărtășeam amintirile din liceu, discutam despre cărțile citite, cântam șlagărele vremii, glumeam și câte nu făceam pentru trecerea mai plăcută a timpului și consumarea surplusului de energie, caracteristic vârstei. Pădurea Șomârd era situată peste un deal, la sud est de Copșa Mică. Aici s-au descoperit importante zăcăminte de gaz metan, care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
prof. dr. Ionescu Gh., doamna fiind dătătoarea de ton. Ulterior, grupul s-a restrâns la familiile Paul, Sasu, Grecianu, Coțofan și uneori Moroșanu, mai apropiați ca vârstă. Erau seri de vrajă, În care se Înfiripau povești, se recitau poezii, se glumea și mai ales, se râdea, cum numai În tinerețe se poate râde. Se găsea loc și pentru un pas de dans, deși spațiul locativ era destul de restrâns. Soțiile gazde se Întreceau În pregătirea bunătăților gastronomice, bărbații În procurarea celor mai
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
-i prioritate la repartiție. În sectorul sanitar repartițiile se făceau toamna. În fața noii situații, Într-o duminică de la sfârșitul lunii august am invitat la noi familia viitorului ginere: ing. Gâștescu Virgil și Georgeta (Gelu și Geta). Ne-am cunoscut, am glumit și În limbajul tipic moldovenesc, Gelu ne-a adresat “cererea mâinii” lui Corneluș. Cum de facto ea fusese acceptată, am proiectat logodna pentru 16 septembrie, odată cu sfințirea noii noastre locuințe din strada Școalei. În vorbe totul a fost ușor, mai
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
îndemnul înțeleptului: devino ceea ce ești, dincolo de ceea ce te-ndeamnă și te cheamă cu voce de sirenă. Nu uita că mergând dinspre București spre Craiova și apoi spre Timișoara urmăm calea Occidentului. Doar nu era să fac drumul înapoi spre Est! Glumesc, desigur, dar încerc să-ți spun că nu mi se pare o pierdere prea mare că nu locuim în București sau în alte locuri selecte din Europa. Se poate face și acasă ceva bun. Uite, eu chem poeții și scriitorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răspuns în locul meu, pe gardurile Orașului Bahluvios epigramatizând, Magistrul Ursachi, după ce-l înțepasem undeva pentru proastele-i prestații civice la întoarcerea din sejurul californian: "Ouă niște murături/ De le zice scriituri:/ Drept care I.C. Drăgan/ Îi mai varsă câte-un ban". Glumea, firește, așa că tot eu trebuie să mă înham la travaliul răspunsului explicativ, măcar că majoritatea opurilor mele vor fi ieșit de sub teasc în colecții siglate "Eseu", "Eseuri de ieri și de azi", "Totem", "Texte de frontieră". E adevărat însă că, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ne exclude, ci ne include. Hai să facem un exercițiu de imaginație... Dacă ai lua Premiul Nobel (eu am ceva cunoștințe în Suedia, poate pun o pilă pentru tine!), cam care ar fi primele fraze ale discursului de la premiere? Să glumim serios: întâi de toate m-aș scuza pentru faptul că impostorul care-mi poartă numele pe timp de zi ar putea spune Da unui asemenea premiu. Care ar fi argumentele cu care ai putea să-l oprești pe omul de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care ne citește. Cititorul poeziei mele, în varianta că există, bănui că face parte dintre acei pe care îi bântuie ades melancolia, sunt vizitați de nostalgii, îi preocupă metafizica, au un suflet deschis și sensibil, încă vibrează emoțional și, ca să glumim, sunt mai inteligenți decât cititorii... nu spun cui! Prima reevaluare, în ceea ce privește literatura ultimelor cinci decenii, ar fi a celor care o reevaluează... De ce nu te-ai mutat de la Iași la București? Se știe că Bucureștiul e un aspirator de talente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
perioadă? Ce vrei să uiți și nu poți? Cât bine a făcut cenaclul Flacăra generațiilor tinere? Cât rău a făcut culturii și moralității nației noastre? Iartă-mi avalanșa interogativă, dar vorbind despre cenaclul Flacăra mă regăsesc la vârsta întrebărilor... Tu glumești acum, amintindu-ți de acel cântec al meu, dar în acei ani când l-am lansat nu era nimic de glumă. Dimpotrivă. Din pricina delațiunilor care curgeau gârlă din județul Maramureș către Secția de Propagandă a CC al PCR, conform cărora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la cap pân’ la, așa...” Și din cauza asta nu mi-o pus, n-o vrut să-mi dea nouă la... la examen, cu planșă pusă pe perete, cu explicații, planșele făcute de tine, trase cu tuș de tine, nu se glumea, nu se glumea, efectiv. Acuma, la facultate, ne-o spus profesorii, când ne-am întâlnit cu ei, că tot ne-ntâlnim, din cinci în cinci ani, spuneau că, dacă noi am fi studenți acuma, noi am avea toți zece, pe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la, așa...” Și din cauza asta nu mi-o pus, n-o vrut să-mi dea nouă la... la examen, cu planșă pusă pe perete, cu explicații, planșele făcute de tine, trase cu tuș de tine, nu se glumea, nu se glumea, efectiv. Acuma, la facultate, ne-o spus profesorii, când ne-am întâlnit cu ei, că tot ne-ntâlnim, din cinci în cinci ani, spuneau că, dacă noi am fi studenți acuma, noi am avea toți zece, pe linie. O zis
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
jur de vreo... aproape 1 000 de oameni, cu tot cu ingineri, cu maiștri în secție. Aveam 5 ateliere, vă dați seama, numai când făceam ședință, cu șefi de echipă... Dar, eu eram cu oamenii foarte corect... Deci, eu cu ei nu glumeam, chiar dacă mergeam să bem o bere sau cutare, de ziua lu’ cutare - doamna știe - și când eram director, nu dansam pe-aici. Măi, dansul este dans, iar când este acolo, este cu totul altceva, nu pot să te tragi de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
secție, că cu mine nu veți avea zile bune.” Zic: și, mai ales, la export, că, din cauza asta la noi, la secție, la noi băga cele mai multe exporturi. Știau că eu nu dau rateuri la export... Și, asta este problema. Nu glumim... Ei, când se lua avansul: „- Dom’ inginer, da’ nu mergem să bem și noi o bere, cutare, cutare ?!” „- Măi, da’ toată ziua, bună ziua, hai la bere ?! Da' ce, eu mă țin numai de băut ?! Voi, dacă mă iau după fiecare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fiind întreprindere autorizată, că nu se putea autoriza așa de ușor sudorii, în special sudorii, că sudoru’ care suda la boghiuri își punea poanson pe sudură, de unde o început și unde o terminat, garanția era 10 ani, acolo nu se glumea. Era pușcărie curată, că una e să faci un accident cu mașina și una e să faci un carambol cu-un tren, să sară de linie sau să se desfacă sudura. Ș-am început cu utilaje de construcții, ca să ajungem
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
-un șmecher de-ăla la mine și spune - acuma eram director - „- Dom’ director, da’ n-ați putut și dumneavoastră s-aduceți un utilaj de la Nicolina să-ncărcăm porumbu' ?” Eu mă uit la el: [râde] „- Dom’le, dumneatale vorbești serios sau glumești ?” Eu nu știu ce-o fi zis el în sinea lui: „- Păi, dom’le, da’ de ce nu mi-ai spus ieri ? Când mi-ai spus că eu tre’ să merg cu oamenii la Golăiești și, dacă puteți, veniți și c-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
va fi cel dintâi, vei avea mai mulți și de amândouă felurile.“ „Nu, nu, nu, fiu! ca să urmăm șirul, căci, știi, George va fi mai mare decât tatăl și decât bunicul lui, și fiul trebuie să-i urmeze.“ Crezui că glumea sau că mă tachina, dar văzându-i expresia încordată mă cam sperie această mentalitate cu care nu eram obișnuită. „Dragă Elena, de zici mai mare decât... este fiindcă îi găsești mari, și aceasta după faptele lor. Așteaptă să facă George
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la acest curs. Har Domnului că nu mi s-a întâmplat niciodată. Următorul moment cu Tudor Vianu va contrazice oarecum „blândețea“ evocată în episodul de mai înainte, acea trăsătură a firii sale la care singur ne trimisese, deși pe jumătate glumind, de bună seamă. Eram în anul III, cred, și așteptam, împreună cu alții, să intru în sala unde examina Tudor Vianu, când ușa s-a deschis și au ieșit cam precipitat două colege ale noastre, roșii la față și tăcând dârz
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
unui picior până la gleznă, îl țintuise în casă în ultimii ani pe Mihail Crama, aceasta nefiind totuși singura sursă a suferințelor lui morale și fizice. Le îndura stoic, niciodată plângându se, niciodată numindu-le, aceste suferințe, nici măcar prin aluzii. Dimpotrivă, glumea, avea puterea să glumească pe seama lor, acest om brav, a cărui fragilitate fizică era într-un izbitor contrast cu robustețea morală. Îl căutam și mă căuta adeseori, prin telefon, în temeiul unei vechi simpatii reciproce, la a cărei origine stătea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
îl țintuise în casă în ultimii ani pe Mihail Crama, aceasta nefiind totuși singura sursă a suferințelor lui morale și fizice. Le îndura stoic, niciodată plângându se, niciodată numindu-le, aceste suferințe, nici măcar prin aluzii. Dimpotrivă, glumea, avea puterea să glumească pe seama lor, acest om brav, a cărui fragilitate fizică era într-un izbitor contrast cu robustețea morală. Îl căutam și mă căuta adeseori, prin telefon, în temeiul unei vechi simpatii reciproce, la a cărei origine stătea, printre altele, și obârșia
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]