4,325 matches
-
vechi, care Începea peste drum de stația de autobuz. Zidurile coșcovite alternau cu geamurile și vitrinele a tot felul de băcănii și prăvălii, ceasornicării și cizmării și ateliere de croitorie. Mergeam pe trotuarul lat de un pas, prin lumea la fel de grăbită ca oriunde la ora asta a dimineții. Și noi ne grăbeam și aproape că o luasem din nou la fugă, poate că Încotro ne mâna foamea. Un iz de prăjeală ne trăgea de nas Într-acolo. Era un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l mai scapă nici dracu’. Or să-l prindă. Se lăsase Întunericul și În pofida Împușcăturilor era destulă aglomerație prin Împrejurimile gării. Aveam alt chef acum. Poporu-i sătul și se-ndeamnă la drum. Vedeam lumea puțin speriată, sau doar ceva mai grăbită ca altădată, părând să se obișnuiască din mers cu programul de Revoluție. Tragerile astea de noapte sunt ca un trafic rutier ceva mai special, care tocmai Începe să-și traseze pasajele pentru trecerea pietonilor. Poporul este ghidat cu fermitate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
clase, în dormitoare, în Sala de mese... în „repetitorul mare”, etc... etc. Simții cum loviturile inimii, din piept, îmi răsunau în ureche, ca bătăi de clopt... Gânduri nebune îmi alergau prin goana sângelui... Și, vreme, cât o bătaie de inimă grăbită, întreaga-mi ființă se prefăcu într-un strigăt... „Întoarce-te timp.... întoarce-te !”, pe care îl sfărmai între dinți, și îl înăbușii în piept cu pumnii. Apoi, mă pomenii murmurând, doar pentru mine...” Dacă s-ar întoarce timpul !.. dacă, s-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
neclintit ca o statuie, într-o mantie neagră... Era înfricoșător. Primul care l-a văzut, a înlemnit cu „hăiala” în gât, de parcă i-ar fi rupt cineva beregata. O clipă, a durat... doar o clipă cât o bătaie de inimă grăbită, că și ceillalți au rămas fără glas. Nici n-apucă Sfinția Sa, să strige: ” Da’ ce-i cu voi, măi.. v-ați pierdut mințile..?!”, că toți ne-am făcut nevăzuți, sărind ca iepurii, în copci, prin omătul până la brâu spre școală
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lacrimi și o tristețe adâncă, cu neputință de înfățișat în cuvinte. În urechi îmi mai răsună, o vreme, printre huruitul și pocnetul roților pe șine... glasul lor tremurat.. „De-ar fi Moldova în deal..” Roțile huruiau pe șine tot mai grăbite.. „la cru ce... la cru-ce...”, ticăiau la trecerea peste ace. Abia atunci mi-am retras mâna rămasă întinsă spre cer, murmurând cu o tristețe în suflet nemărginită... „Rămâneți cu bine, oameni buni... rămâneți cu bine!” Capitolul IV ULTIMUL SPECTACOL... 1945
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată sub bărbie, și, încet, încet, se arătă în ușă și trupul bătrânei frânt de șale. O clipită, doar, cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își înnăbuși un strigăt.. „Doamne, Dumnezeule !”, de frică pentru viața nepotului ei. Bătrânul zăcea în pat, cu o lumânărică aprinsă într-o ceașcă, la cap... Pe Tudor, tătâne-tu, se forță bătrânul să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu mătușa...?!”, îl întrebă, brusc pe Sofronie. „ - Nu.. n-am riscat !.. Strada era tixită cu camioane pline de milițieni și, am renunțat.. nu m-am apropiat !”. „Perfect... foarte bine „Profesore” !... Îți mulțumesc !” Apoi, o clipă... cât o bătaie de inimă grăbită, se uită adânc în ochii albaștri și senini ai lui Alistar. „ - Ai vreo părere... Ce crezi că-i de făcut..?!”. Alistar, bărbat inteligent, capabil de raționamente clare... nu era prima dată când căpitanul îi cerea părerea. „ - Eh... diversiune, căpitane... diversiune
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru a realiza o societate în care femeile să fie, în fine, recunoscute ca indivizi și cetățene pe de-a-ntregul. Un exercițiu subiectiv: reflecții, amintiri și confesiuni din perspectiva genului Maria Nicoleta TURLIUC Nevoia dialogului interior Într-o lume veșnic grăbită, presată parcă de nevoia exhibării sau a probării performanței, am acceptat provocarea intelectuală lansată prin acest proiect editorial deoarece rareori avem ocazia meditației profunde și sistematice asupra devenirii noastre și a identității de gen, ocazia (re)întâlnirii cu sine din
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
să se angajeze chiar în scurte lupte locale. În primele șase luni ale anului 1921, trei sute de soldați și polițiști britanici au fost uciși. În primăvara anului 1921, ambele tabere erau epuizate de efortul discontinuu. Britanicii erau însă mult mai grăbiți să sfîrșească un conflict pe care își dădeau seama că nu îl pot cîștiga. Costul menținerii forțelor de ordine în Irlanda se ridică la 20 de milioane de lire pe an, o sumă importantă pentru bugetul secătuit al Mării Britanii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
frecvent la examen? Greșeala de ortografie, RLIB, 28, nr. 7994, 5 iul., 1970, 2. [64] SĂVULESCU, DUMITRU N., îndrumător pentru predarea limbii și literaturii române în școala generală cl. V-VIII, București, 1970 [65] SIRETEANU, Gh., Dileme care persistă, experimentări grăbite și urgențe ale modernizării, Gazeta învățămîntului, XXII, 1970, nr. 1036. [66] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învățământ, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în Contemporanul, nr. 51, 1970
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Abecedar. București, EDP, 1997, 128 p. [11] BACOVIA, GEORGE, Plumb. Versuri comentate. Texte alese, schiță biografică, studiu introductiv, documentar, comentarii, fișe de dicționar, îndreptar analitic, teme de lucru, index terminologic de Theodor Codreanu. Iași, IE, 1997, 128 p. (Cartea școlarului grăbit, 7). [12] BADEA, MARIA, Limba română clasa a VIII-a, manual pentru elevii cu deficiente mintale moderate, Editura Didactică și Pedagogică, 1997. [13] BALAN, GENȚIANA, Limba română, manual clasa a II-a pentru elevi cu deficiente auditive (surzi), Editura Didactică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Manual pentru clasa a X a. București, Sigma , 2003, 253 p. [10] BALADA cultă. Antologie comentată, note introductive, comentarii și referințe bibliografice de Luminița Mănescu, Gheorghe Drăgan, Monica I. Costea, Ion Predescu. Iași Institutul European, 2003, 116 p. (Cartea școlarului grăbit ; 16). Conține texte din operele lui Mihai Eminescu, G. Coșbuc, G.Topirceanu, Ion Barbu, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labis, Radu Gyr. [11] BARBU, MARIAN (coord.); GHEORGHE, ALEXANDRU; SÂRBU, MELANIAANTOANETA, Metodica predării limbii și literaturii române. învățământul primar. Craiova
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că „iarna este bucuria copiilor”, poate pentru că sunt mai puri, mai candizi, mai apropiați de miraculoasa natură, cu anotimpurile ei capricioase și irezistibile prin varietatea lor. Privesc în jur. Animalele par chircite, păsările zgribulite, și oamenii vineți la față trec grăbiți, frecându-și mâinile mecanic, mai înainte ca gerul să le sleiască cu totul puterile. Câte un câine, cu blana înspicată de fulgii de nea, latră în neștire la poarta casei, solicitând protecție și căldură. Nu-mi vine să cred că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
primat, ci mai degrabă conjunctura internațională, dictată de un grup restrâns, erijați În stăpânii lumii. Teritorii și destine de popoare au fost jucate ca la zaruri sau Înjunghiate sub semnul zeului Marte. O floare pe mormântul Eroului Necunoscut sau o grăbită ceremonie militară, nu poate compensa viața milioanelor de tineri combatanți, care de multe ori, Împinși ca o turmă la abator, Își lăsau capetele să cadă și inimile să sângereze, fără să știe de ce!!! În vâltoarea și nesiguranța secolului al XXI
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ne Împinge pe străzi lăturalnice și bulevarde, printre monumente istorice și edificii administrative, ecleziastice, culturale, hoteluri, vile art deco, colegii de Învățământ, piețe publice, parcuri ș.a. Cât ne mai foim Încolo și Încoace, timpul a trecut și Înserarea a coborât grăbită. Revenim la hotel În noaptea caldă și parfumată de mirosurile Îmbietoare ale zecilor de flori, spuzuită de micile făclii, steluțe cu luciri diamantine, unde probabil sălășluiesc sufletele străbunilor. Serafica lună, cu veșmântu-i argintat, și priviri luciferice, Împlinită În rotunjimea ei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
topeau pe luciul aerian al turnului neclintit... Ai fi zis că, În văzduhuri, mâna celui atotputernic aprinsese o candelă de străjuire pe un mormânt pustiu și părăsit... Din depărtări nehotărâte, umbre negre se desprindeau din noapte În răstimpuri și, lunecând grăbite, se mistuiau pe rând În ușa luminată și larg deschisă a templului. Șuvoaiele apelor, nepotolite Încă, Își mai trimeteau de prin văi, până-n depărtare, vuietul lor nedeslușit și surd... Fiori iuți de vânturi ușoare Însuflețeau, În răstimpuri, neclintirea frunzișului negru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nemarcate, pentru scuipatul pe stradă, aruncarea gunoaielor pe jos etc. 470 mare a persoanei, În condițiile În care rata criminalității este scăzută. Așa ceva pare incredibil pentru noi, balcanicii, ca și pentru multe zone asiatice unde Întâlnești șoferi și pietoni excesiv de grăbiți ce nu respectă regulile de circulație, supunându-se indirect unor accidente, de multe ori deosebit de grave. Scuipatul pe jos, aruncarea hârtiilor, a mucurilor de țigară la Întâmplare, a cojilor de semințe ce tronează În jurul unor tarabe sau a băncilor din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai luxoase și exotice locații turistice din lume, a mai fost numită Paradisul Zeilor! Revenim pe vas și reluăm călătoria mirifică... Soarele scoborâse treptele văzduhului spre lumea cealaltă, munții de pe dreapta mă Înmormântaseră cu umbra lor posomorâtă. După cină, urc grăbită scările spre locul de mine știut, pe puntea Înălbită de razele jucăușe ale Selenei... Primele stelele Își țintuise În negrul albăstrui al cerului chipul lor viu de lumină scânteietoare, Regina nopții moarte pe năsălie de nouri albi Începuse a pluti
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lumina soarelui, În miros parfumat de iarbă și flori, lucrurile nu 656 ni s-au mai părut atât de negre. Am băut repede un ceai cu pâine prăjită și am reluat „aventura sicrielor”. De astă dată, am coborât, În pas grăbit, poteca muntelui, printre turnuri colțuroase, până aproape de nivelul râului careși mâna apele la vale, loc unde se deschidea o peșteră mare, continuată de altele mai mici și tunele subterane inundate, zona carstică permițând acest lucru. Treptele au devenit tot mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
n-ai dormit? Nu știi nimic! Câte nopți!”) sau a tensiunii din relația amoroasă („Știi tu că de ieri-seară de când ne-am certat, până acum n-am Închis ochii?” Îl Întreabă consoarta lui Jupân Dumitrache pe amantul care o asigură, grăbit, că a cunoscut și el același chin: „Ei! d-apoi eu i-am Închis!”), fie pentru că-și pierd nopțile În tovărășia amicilor de petrecere („Az-noapte am umblat forfota cu niște prieteni... Nici n-am dormit... Știi...”, se confesează, justificându-și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în public despre pelerinaje la radio și televiziune. Indiferent de context, două întrebări reveneau de fiecare dată din partea interlocutorilor mei: cum se explică apariția și evoluția spectaculoasă a pelerinajelor, cum văd eu ca „specialist” (în treacăt fie spus, detest suprautilizarea grăbită a acestui cuvânt) „viitorul” pelerinajelor în România. De fiecare dată, evitam să dau un răspuns clar și concret. Oricum, în graba clasificatoare a mass-mediei românești, dornică de sentințe definitive, cine ar mai fi avut timp să reflecteze oare la această
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au „experimentat pelerinajul”. Mă întreabă de ce sunt atât de interesat de acest subiect. „La urma urmei, pelerinajul nu se poate explica. și eu cred, dar cred în felul meu”, spune doctorița. Trenul intră în gara București. Ne spunem la revedere grăbit. La fel procedau și cei care se despărțeau la Iași după ore de așteptare, încolonați în rând ca pelerini. București, octombrie 26 octombrie 2009 Dealul Patriarhiei și împrejurimile sale. Pelerinii de la Piatra șoimului, Neamț și efectele migrației. Miruirea în masă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sărbătoare ce se simțea în aer în tot perimetrul capitalei Moldovei. Nu se simte nici presiunea fluxului pelerin, cu toate că mă aflu nu departe de Dealul Mitropoliei. Un bemol, totuși : în Piața Universității, un panou publicitar de dimensiuni medii semnalizează trecătorilor grăbiți din zonă existența „Sărbătorii Sfântului Dimitrie Basarabov, Patronul Orașului București”. știrile de seară ale postului de televiziune Pro TV din 25 octombrie, cele mai urmărite de altfel, pun accentul pe organizare, prezența forțelor de ordine, pe timpul de așteptare redus. Sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Spre deosebire de Iași, la București, vânzătorii ambulanți propun pelerinilor și maieuri de corp („pentru atins de raclă”, după cum o spune nonșalant vânzătoarea romă) și nu doar batiste și eșarfe din bumbac. Pelerinii din capitală par a fi mult mai nerăbdători, mai grăbiți să-și atingă scopul ultim, atingerea raclei, și mai puțin preocupați de ansamblul pelerinajului, de bucuria de a fi prezenți aici. Foarte răspândită practica de a „ține rândul” membrilor familiei, colegilor de serviciu, vecinei de palier, iar toate acestea îmi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
călugărilor budiști. Atitudinea lor, vizibilă în fotografie, era aceeași cu cea a tinerilor de astăzi : abandon, ascultare atentă, comuniune, bucuria descoperirii. Chiar lângă intrarea de la metrou, se află abandonate câteva farfurii de plastic cu resturi de sarmale. Trecătorii trec indiferenți, grăbiți să ajungă cât mai repede acasă. București, decembrie 6 decembrie 2009 Un pelerinaj în formare. Comerțul religios și tendințele zilei. Haine de atins racla. Invazia kitschului. Sosirea „binefăcătorilor”. Particularitățile rân dului de așteptare. Radiestezie, energie, miracol. Replici culese din rând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]