4,781 matches
-
în mod spiritual. Cartea Cărților ne învață că formele de cultură s-au născut în jurul cultului religios și artele au fost inspirate omului pentru a sluji pompa și frumusețea cultului. Datele cele mai recente ale etnologiei ne spun cu alt grai același lucru. Există deci o legătură intimă, de la început, între religie și artă, legătură pe care istoria creștinismului o proclamă prin cea mai bogată înflorire, pe care artele au trăit-o pe tulpina credinței. Și dacă Biserica s-a întemeiat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
când atribuie geniului o renunțare la lume de ordin moral și, prin aceasta, îl compară cu monahul. Geniul renunță la lume prin structura lui vizionară, iar nu printr-un act de voință. Un călător în țară streină, care nu cunoaște graiul locului, se simte izolat, dar această izolare cine ar putea s-o numească act de renunțare? Geniul e străin de lume prin natura viziunii lui, adică într-un chip firesc, ce nu reprezintă nici o strădanie de ordin moral. Asceza sfântului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un tărâm, care aduce cu Arcadia fabuloasă ori cu Edenul biblic. E țara fericiților. O armonie neschimbată îmbrățișează pe oameni și natura cu flora și fauna ei laolaltă. Între om și arbori, între om și dobitoace e un schimb de graiuri fără cuvinte, sunt corespondențe vii și întrepătrunderi fluide, ce n-au nevoie să fie gândite pentru a exista și pentru a fi simțite. Între om și om e o legătură melodioasă, de umilință tandră și reciprocă. Temple și religie nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca o emisferă eterică sau ca o boltă cerească arcuită deasupra pământului. E o liturghie de preamărire a Mântuitorului acestei lumi. „Nici un muritor n-a vorbit vreodată cu un glas mai puternic Dumnezeului său și zdrobit de povara durerii fără grai, nu i-a cântat o laudă mai sublimă” zice La Mara. Beethoven a pus acestei opere ca motto: „De la inimă să meargă la inimi!” Regăsim aici concepția acestui arhanghel al paradisului muzical despre profetismul artei. Asupra picturii ne-am oprit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întreba: Unde s-a născut zicând Un crai mare de curând? Iară Irod împărat, Auzind s-a tulburat Pe crai în grabă a chemat Și în taină, i-a întrebat Ispitindu-i, vreun setos Să afle despre Hristos Și cu grai adăugat Foarte lor li s-arătat, Zicand : - Mergeți de aflați Și vrând, mă înștiințați, Să merg să mă-nchin și eu, Că unuia Dumnezeu. Craii dacă au plecat, Steaua iar s-a arătat. Și-au mers, până-a străbătut Unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să iau vreo trei parale Și rachiu de teșcovină Să-mi sterg gâtul de rugină!.. Cum visam așa, deodată Am văzut doi ochi de fată, Ochi căprui și buni de joc De-am rămas trăsnit în loc. Limba mi se-mpleticea, Graiul mi se bâlbâia Și inima-n piept bătea. Ca un ceas în mine face. Și-auleu, ce aș fi făcut Ochii fetei să-i sărut! Mă uitai ceva mai bine Aoleu și vai de mine! Nu-i nici fată, nici
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
primit. Să-l avem în casa noastră Și în suflet să-l primim Ca să nu-l lăsăm afară, Ci cu el, noi, să trăim! De ziua ta Un suflet bun să ai Și-un gănd frumos În faptă și în grai Pentru Hristos, Cu dragoste și-avânt Spre tot ce-i drept și sfânt, De ziua ta. Să fii în tot ce spui Cinstit și blând, Să nu fii nimănui Dator nicicând, Să mergi mereu curat Pe drumu-adevărat. Așa-ți dorim
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și meditație. Fă-ți timp și-adună-ți zilnic din toate câte-un pic. Fă-ți timpcăci viața trece și când nu faci nimic! Fă-ți timp lângă cuvântul lui Dumnezeu să stai, Fă-ți timp... căci toate-acestea au pentru tine-un grai. Fă-ți timp s-asculți la toate, din toate să înveți, Fă-ți timp să-i dai vieții și morții tale preț. Fă-ți timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi Comoara risipită a vieții, n-o mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cazuri precum code- switching-ul sau "imitarea unei limbi prin intermediul alteia"), fie raporturile cu anumite limbi "funcționale", concretizate prin "amestecurile lingvistice" ("transferarea semnelor lingvistice dintr-o limbă funcțională în alta, complet diferită") sau prin așa-zisele "limbi de imitare" ("tradiția utilizării graiurilor și a straturilor lingvistice în scopul evocării "culorii locale" sau a "culorii sociale"284)." 5.3.3.2. A doua categorie de funcții semnice are în vedere relațiile cu semne din alte texte 285. Spre deosebire de tipul precedent, care se manifestă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau nu; sumbre sau luminoase, optimiste sau pesimiste etc. LITERATURA POPULARĂ - Alte denumiri: folclor literar, creație populară, literatură orală etc. Trăsături, caracteristici: 1. caracter oral (oralitatea); crearea operei sa făcut oral (nu în scris) și s-a transmis prin viu grai; 2. caracter popular: exprimă niște năzuințe, aspirații ale poporului; forma artistică este ușor accesibilă tuturor; 3. caracter colectiv: la realizarea ei au participat (de-a lungul timpului) mi mulți creator; de aici și numărul mare de variante; 4. caracter anonim
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
narative; (6) confidențiale; etc. b. verbale sau nonverbale (apar elemente paralingvistice: gesturi, țipete, mimică etc.); c. scurte, medii, lungi (numite tirade) etc.dialogul are rolul de a înviora acțiunea, de a o dinamiza; - scopul său este de a reda întocmai graiul viu al personajelor; - mărește impresia de viață autentică; - asigură operei literare: (1) dinamism, (2) oralitate; (3) autenticitate; etc.dialogul este și un mijloc eficient de caracterizare / portretizare a personajelor; mai ales prin : 1. vocabular, limba, limbajul folosite; 2. inteligența, subtilitatea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de urmărit: 1. interferența cu alte genuri, cu genul liric - prin monolog, cu genul epic- prin relatarea unei întâmplări etc. SPECII LITERARE DOINA - este o creație lirică; aparține literaturii populare; deci, autor(i) anonim(i); caracter colectiv; transmitere prin viu grai etc.;circulă într-o diversitate deipostaze și variante; este cea mai cunoscută dintre toate speciile cântecului popular; - se deosebește de la un ținut la altul (!! vezi și regionalismele frecvente); - este un ântec liric, nu se recită, deci se cântă; -realizarea artistică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
alegorie și procedeu unul din riturile rapsodice pe care, în lipsă de alt termen și pentru a-1 opune alegoriei, îl voi numi: figurare. Deosebirea dintre figurație și alegorie aș putea explica-o mai cu succes, domnului Lovinescu, prin viu grai. Știu că vorba mea scrisă e înzestrată pentru Domnia-Sa cu proprietăți de opacitate și căldură obscură. Odată, acest lucru întrista de moarte sufletul meu. Dar sînt silit și alerg astăzi la expedientul scrisului, exercițiile pedagogice orale, de altădată, fiindu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
scurtu-mi vers, puterea-ți dă pe față!" (Paradisul, Cîntul XVIII). În contemplarea ultimă, mijlocită de Sfîntul Bernard pe lîngă Maica Domnului, își reafirmă neputința, cu slabele-i mijloace de a reda întocmai misterele ce le admiră: "Ce mic mi-e graiul, și ce slab mijloc" (Paradisul, Cîntul XXXIII). Bun cunoscător al științei epocii sale, extraordinar autodidact, Dante era stăpîn pe tutto la scibile (tot ce se putea cunoaște și ști) la începutul veacului al XIV-lea în ce privește istoria, teologia, matematica, fizica
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Mondială, în aceste săptămîni aflați în toiul negocierilor. Conștient de relativa dificultate a stăpînirii științelor economice, explică și cauza acestui fenomen: "Așa-numita ariditate a materiilor economice și financiare constă în împrejurarea că chestiunile se tratează nu ca prin viu grai și în mod intuitiv, ci întrebuințîndu-se abstracțiuni subtilizate, al căror corelat material, al căror trup oarecum, nu se pune în evidență pentru înțelegerea cititorului. Acesta e deci amăgit de perspectivele splendide care par a reieși din abstracțiile pe hîrtie și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care nu-s decît public, simțirea și judecata estetică, în afară de gustul lor actual, adese nemărturisit, sînt cu totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care se manifestă, este grai. Ca și graiul vorbit, ea își schimbă formele, pentru că se schimbă cuprinsul sufletesc care le-a zămislit. Este totdeauna o doză de strîmbătură să vorbești ca oamenii de altădată: aici e originea, aici e și condamnarea grimasei clasiciste. Fiecare vreme
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
decît public, simțirea și judecata estetică, în afară de gustul lor actual, adese nemărturisit, sînt cu totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care se manifestă, este grai. Ca și graiul vorbit, ea își schimbă formele, pentru că se schimbă cuprinsul sufletesc care le-a zămislit. Este totdeauna o doză de strîmbătură să vorbești ca oamenii de altădată: aici e originea, aici e și condamnarea grimasei clasiciste. Fiecare vreme vorbește pe potriva botului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
printr-o conștiință a impreciziei limbajului". Eseul lui Eugen Simion este totodată și o istorie a nașterii și dezvoltării, a creșterii și consolidării conștiinței scriitoricești la întemeietori. "Muză - zice Ienăchiță Văcărescu, în cunoscuta sa Gramatică - putere dă, mă rog, la graiurile mele/ Zi-mi, cum să-ncep? În ce fel s-arăt gîndirea mea prin ele?" (apud Eugen Simion). Imperfecțiunea limbajului este, în fapt, piatra de încercare ce împiedică liniștirea conștiinței estetice a primului dintre Văcărești. La abia înfiripata conștiință scriitoricească
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să mă verifice pe mine, eu care sînt blindat cu relații la <<brațul înarmat al poporului >> ?! - Ce, prostimea (<<sulimea>>) ?! Prostimea există pentru a fi jefuită ! înainte <<stimați colegi >> cu jaful, că se poate ! în consecință, ,,ca niște onorabile viețuitoare cu grai articulate și aspect umanoid, ca niște cîini turbați care se respectă, am distrus această țară, huzurind în același timp pe seama <<prostimii>> . “ în marile orașe, în toate localitățile, timp de 23 de ani nu s- a construit mai nimic în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
condiții viața în ansamblu nu mai are nici un punct de reper moral ! Vom analiza în acest capitol cîteva cărți, din punctul de vedere al ideii de adevăr, al acelei idei acumulate din moși-strămoși și transmise generațiilor următoare prin viu grai. Și asta pentru că în debusolarea omului modern, ideea de dreptate, înțelepciune, adevăr, își fac loc tot mai greu în viața oamenilor. Aceste cărți încă se mai predau la școală, încă mai sînt oameni care luptă pentru educarea corectă a generațiilor
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
nu se resping, ca numi speciale foarte nemerite, ceilalți doi termeni: glottică și glossologie, pe lângă câri va trebui să mai introducem un al treilea. Vom vedea mai departe că linguistica întreaga, negreșit cea pură, nu cea aplicată, îmbrățișează: (1) Diferitele graiuri în specie; (2) Limba umană în genere; (3) Clasificațiunea graiurilor. Prima sfera, linguistica pozitivă, se poate numi glottică, după cum o și înțelegea Schleicher. A doua sfera, linguistica transcendentala, se va zice glossologie. În fine, pentru a treia sfera, linguistica descriptiva
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
termeni: glottică și glossologie, pe lângă câri va trebui să mai introducem un al treilea. Vom vedea mai departe că linguistica întreaga, negreșit cea pură, nu cea aplicată, îmbrățișează: (1) Diferitele graiuri în specie; (2) Limba umană în genere; (3) Clasificațiunea graiurilor. Prima sfera, linguistica pozitivă, se poate numi glottică, după cum o și înțelegea Schleicher. A doua sfera, linguistica transcendentala, se va zice glossologie. În fine, pentru a treia sfera, linguistica descriptiva, se potrivește numele neîntrebuințat încă de glossografie." (Hașdeu, 1881/1984
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la cea a limbii naționale, dar și la cea a argoului și a jargonului. În plus, lingvistul român s-a arătat preocupat, pe urmele lui Humboldt, si de caracterul sistemic al limbii, dar plecând de la G. Vico și de originea graiului omenesc. Nu în ultimul rând, Hașdeu a examinat în mod constant, pe de o parte, raportul dintre limba și gândire și, pe de altă parte, raportul dintre lingvistică și psihologie (criticând exagerările psihologiste ale unor specialiști din vremea să). La
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
după cum că ceva întreg se privește în sintaxa proposițiunea" (Hașdeu, 1882a, p. 28). Dar nici împărțirea gloticii în cinci discipline nu i se pare suficientă lingvistului român; de aceea, el justifica necesitatea unei alte discipline, noematologia, pornind de la următoarele considerente: "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituă obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens ascuns, lăsat fără expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori este chiar anevoie a deosebi o formă gramaticala sau un sens expres de o construcțiune sintactica sau de o idee latentă, de pildă în graiurile cele zise polisintetice sau incorporative din America, în câri o proposițiune, fie cât de lungă, ne apare că o singură vorba; dar tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [sic] între morfologie și sintaxa pe de o parte
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]