3,882 matches
-
prin experiențele generațiilor postcomuniste și deci un nou tip de vitalism în spațiul românesc. Acesta ar permite revenirea la pragul de mare densitate spirituală pe care societatea românească l-a probat în perioada interbelică. Studiul densităților spirituale are o tradiție ilustră. Weber a identificat ordinea capitalistă modernă și noul vitalism (ascetic) legat de aceasta printr-o astfel de metodă (a pus în corelație inventivitatea tehnologică în spațiul european cu etica protestantă și a descoperit la intersecția acestor două fenomene o nouă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
gîngurea fierbinte la ureche, îmi pipăia buzunarele, cu șoferul de la Cota 1400, ofensîndu-l, diversionist, nu? pe domnul Iliescu, mă rog, cu chelnerul care, la masă, ține pistolul sub prosopul din stînga, și dă-i și dă-i. Surprind pe fața ilustrului personaj rictusul îndoielii și graba de-a mă părăsi. Nu, nu vreau. Și, ca să-i ofer argumentul decisivei autenticități, mă trezesc spunîndu-i: sînt Val Gheorghiu, domnule Pleșu, chiar azi a apărut în Monitorul, la Iași, un text de-al meu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mai mult nu se poate. E secunda ultimă, definitivă a blestemului. Ei bine, vrem nu vrem, sub această față a geniului indignat se plasează Festivalul de-acum, purtîndu-i numele. Ce caută nobilul Festival, onorat, și de data asta, de nume ilustre ale muzicii internaționale, ce caută el în... Casa poporului, în mastodontul care simbolizează pe cei ce l-au alungat pentru totdeauna din țară pe Enescu? Ce caută Yehudi Menuhin, fiul spiritual al lui Enescu, ce și-a oferit fondurile concertului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imaginea (efigia) post-mortem a soțului. Dacă soțul mai e și Mateiu I. Caragiale... Cînd, în 1936, Alexandru Rosetti pregătește, la Fundații, tipărirea Pajerelor, și cînd se pune și chestiunea reproducerii unui portret în capul volumului, Marica M. Caragiale îi scrie ilustrului editor că ar fi dezamăgită dacă s-ar avea în vedere desenul făcut de Marcel Iancu lui Mateiu. Și scrie (temperamental): "Dl. Iancu e poate un mare artist, însă e caricaturist și eu nu țin deloc ca pentru posteritate, Dl.
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe paletă, din sticlă, îmi răspunde absent: ulei de bucătărie. Nu trec trei minute și, dinspre bucătărie, vine doamna Mihăilescu, mama pictorului: "Ricu, zice ea preocupată, dă-mi uleiul, azi mîncăm friptură de miel, ca să știi, dragu' mamii..." Aristide Briand, ilustrul om de stat francez (prix Nobel) ne-a zis-o pe la-nceputul secolului: România nu e o țară, e o profesie. Vizînd, prin parșiva butadă, corupția noastră endemică. Dacă nici noua formațiune politică nu va reuși să stîrpească flagelul, ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîteva clipe lungi. Înapoi, în casă. Havel. Iată un scriitor, unul important, care arată că vocația atît de inefabilă poate accede la puterea supremă și, mai mult, poate dăinui la putere. Cine sînt ceilalți doi, polonezul și ungurul, norocoșii, alături de ilustrul ceh, ai summit-ului madrilen, care, expirîndu-le mandatul, vor dispărea în neantul istoriei? Singur Havel va traversa eternitatea și asta pentru că în ființa omului de stat sălășluiește, norocos, literatul notoriu. Dar ce-a mai rămas din scriitorul Havel? Jucînd, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noiembrie Vestea a șocat marea lume literară: excepționala Iris Murdoch, romanciera, s-a afundat în smîrcurile fără speranță ale bolii Alzheimer. Mintea asta care produsese atîta frumusețe și inteligență a coborît subit în beznă. Ce mai rămăsese din ea? Soțul ilustrei nefericite, spirit la fel de dotat, coleg, la Oxford, întru filosofie al celei de lîngă el, de-o viață, a notat, într-un înfrigurat jurnal, devenit imediat celebru, tot ce se întîmpla cu romanciera, ziua, noaptea. Dramatice, mai ales eforturile bărbatului de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-o textul. Mai mult, l-am și asigurat imediat că, în buna mea intenție, n-am vrut decît să contribui la augmentarea legendei sale. Bine, bine, dar cum... a căzut replica maestrului. Cu dicția aceea inconfundabilă, ușor poticnită atunci cînd ilustrul om era marcat emoțional. Ar fi putut în stilul atît de la modă atunci printre bucureșteni să răspundă pipărat argumentului meu, dar n-a făcut-o. Ca unul ce venea din cealaltă Românie, a crezut că e suficient dar atît: bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cît sînt mai picant subiective. Elegant, distins, prevenitor dar casant cît trebuie, cum i-ar sta estetului să spună că preferă boema! N-o preferă. N-a preferat-o niciodată. Nici cînd era june. A cunoscut, e-adevărat, cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
faimoase zidiri, am intrat adesea, urmînd pașii atîtor figuri mitice sau doar anonime din veac. Descoperind sau imaginînd interioare de taină. Ideea care m-a acaparat brusc, într-o secundă fericită, "trouvaille"-ul meu a stat în a "decupa" de pe ilustra fațadă doar ușa, simbol greu de sensuri... Dar pașii nostalgici m-au purtat nu numai spre ușile celebre ale bătrînului oraș, ci și spre ușile umile din "mahalalele celeste", uși contrapunctînd atît de pitoresc, celelalte, orgolioasele, contribuind, și ele, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însă de rafinare. Garantul pare a fi, înainte de orice, candoarea. Una autentică. Performanță în a suferi din cauza femeii iubite. Am văzut/am citit mult în materie, dar chinul a doi celebri îndrăgostiți, Benjamin Constant și August Strindberg, este, cred, inegalabil. Ilustrul francez își curta iubita nu alta decît Madame Récamier în cel mai prevenitor stil molieresc. Făcea, cîteodată și o oră, anticameră, pînă ce nobila cochetă își elibera partenerul de ocazie și-l putea, în sfîrșit, primi pe manierat-suferindul Benjamin doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
margini, în picioare, le indică chiar locurile rămase libere și nu renunță la acțiune pînă nu vede toată situația rezolvată. Din cînd în cînd, sala, ușor contrariată, aplaudă insolitul număr. În care timp, Radu Varia nu contenește să-și fotografieze ilustra soție, ca și cum ar (am) asista neîntrerupt la una din mirobolantele ei acute. Totul reintră în normal, cînd imperioasa divă începe să cînte. Ce-a fost asta? Trucul marii cîntărețe, mimînd insignifiantul om de ordine? Extazul? Inegalabila voce. Dezarmant de originală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
masa de manevră care, prin număr, a decis recenta derivă a țării. Una dintre cele mai nenorocite. Și mai de neimaginat, în 1996. Cei care acum burdușesc cele două camere sînt rudele în linie dreaptă ale fedeseneilor care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestia cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună, a unui Dan Amedeu Lăzărescu, liberalul tobă de carte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ani. Noutatea, auzită acum la BBC, în timp ce-mi întind o pînză, are darul să mă liniștească: prea mă teroriza vechea aproximație; cu asta nouă, cuiele pătrund mai lesne în șasiul de lemn. Cum s-or fi uitat iluștrii contemporani ai lui El Greco (1541-1614) la pînzele acestuia (dacă or fi avut cheful/posibilitatea s-o facă). Pictura unor Ribera, Murillo, Zurbaran, Velazquez, Rubens, Snyders, Jordaens, Van Dyck (mai ales), deși de o noutate frapantă în epocă, rămînea, cuminte, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atîta bun-simț, a mai ameliorat cumva deziluzia-mi surprinsă. Descoperirea însă mi-a resuscitat brusc altceva. În anii șaptezeci, mi-l făcusem colaborator la pagina de arte a Cronicii pe fabulosul Comarnescu, argintul viu al criterioniștilor interbelici, al cărui trecut ilustru trebuia să rămînă oarecum secret. Îl vizitam des în chilia lui din strada Icoanei, bucurîndu-mă de grandoarea paralizantă a personajului, dar cunoscîndu-i, din bîrfă bucureșteană, și notoria înclinație homosexuală. Drept care, de la un punct ca să parez eventuale aluzii în vizitele făcute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jur sînt aspirați de vîrtej". Așa s-a și întîmplat: Pablito, fratele și sufletarul Marinei, mort chiar în ziua în care Picasso era coborît în mormînt (se otrăvise cu o lună înainte), tatăl Marinei, "uriașul fragil", fiul fără personalitate al ilustrului tată, mort doi ani mai tîrziu, Marie Walter, muza neconsolată a demiurgului,spînzurată de tavanul garajului ei, consoarta ultimilor ani, Jacqueline, trăgîndu-și un glonț în tîmplă, Dora Maar, amanta ce-l idolatrizase, murind curînd în mizerie, în mijlocul pînzelor Lui, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
etaj), din 1982, se numea "Copacul" și era prelucrarea laborioasă a schițelor făcute într-o mirifică vară pe colinele Iașilor. Desuet? Ce reconfortant e să întrerupi, periodic, seria cvasiabstractă din atelier și să hălăduiești (așa cum o făceau atît de firesc iluștrii antecesori) cu blocul la subsuoară și creionul în mînă. Demodat? Cu ce plăcere întrerup, aici, lucrul la pînzele cvasiabstracte și fug la malul Loarei. Întorcîndu-mă cu notațiile crude (și arătîndu-i-le, colegial-provocator, suprematistului C.). Paris. Ultima zi. Dușul dimineții, la Radio
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decenii. Zburătorii și Călătorii de pe șevaletele ce întrerup din loc în loc seria gri a marilor pînze cu Desculții lumii respiră tocmai prin tenta lor voronețiană. După momentul vernisajului, vă invit într-un scurt exod. Să mă însoțiți, trecînd printre figurile ilustre ale artei românești moderne, pînă la galeria dinspre Ștrand. Arătînd acum după radicala renovare ca o veritabilă simeză europeană. Aici mi-am desfășurat cu irepresibila satisfacție a inaugurării pînzele lucrate în ultimii doi ani. Provocatoarele. Vă las pe dumneavoastră să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu 5 250 000 de vizitatori numai în anul 2000 (etalon convențional), asta însemnînd dublul muzeelor newyorkeze și pariziene. (Să nu omitem că, laudă Parisului!, Brâncuși are spațiul lui permanent la Centrul Pompidou.) Ei bine, nu unui curator provenind din ilustrul personal al ambasadei nostre din Londra i-a revenit amploarea selecției, ci străinei Carmen Gimenez, cu "selecția empatică a celor mai bune elemente și a celor mai dinamice axe ale producției artistice a lui Brâncuși", cum singură își definește, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Prin față îmi treceau fel și fel de imagini : lansarea unui vapor la apă, lansarea unei nave spațiale în Cosmos, lansarea unei casete, dar lansarea unei cărți ? Da, am fost prezent acolo, eu fiind mezinul acestei reuniuni. Erau oameni mari, iluștri, poeți, prozatori, profesori universitari care discutau despre același subiect :CARTEA. Acești oameni prezenți în sală, trăiau în minunata împărăție a cărților. Trăiau în această împărăție alături de maeștri sacri ca: M.Eminescu, I.Creangă, T.Arghezi sau poeți și prozatori ai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
clinic al celebrului cardiolog profesorul Pierre Charles Edmond Potain, autor al celebrului tratat Clinique Médicale de la Charité, publicat la Paris în 1894. În Franța, a lucrat, de asemeni, cu marele neurolog Jean Marie Charcot (1825-1893), iar după moartea acestuia cu ilustrul neurolog Edouard Brissaud. În această perioadă, Al. Brăescu preconizează măsuri organizatorice imperioase, cum ar fi deschiderea de aziluri la Iași și București, care să cuprindă 15001600 de bolnavi. În aceste aziluri urmau să se interneze cei susceptibili de vindecare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova. În 1896, ocupă prin concurs postul de medic primar la Ospiciul de alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest concurs, amânat prima oară din cauza retragerii contracandidatului, dau prilejul doctorului Alexandru Brăescu să scrie pamfletul Ilustrul Dr. G. Pastia, care face dovada unui talent literar viguros, unei logici ireproșabile și unui puternic simț al dreptății, indicat de altfel și de motto-ul lucrării, suum cuique, forma prescurtată a principiului fundamental al dreptului formulat de consulul Roman
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fac. I-II, p. 1-67. 20. Brăescu A. N., Scleroza în plăci la o femeie de 19 ani, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1900, nr. 6, p. 161. 21. Brăescu A. N., Ilustru Dr. C. Pastia, Iași, 1907. 22. Brăescu A. N., Le repos au lit dans les psychoses aiguës d'origine pellagreuse, 13-e Congrès International de Médecine. ANEXĂ DOCUMENTARĂ Reproducem cele mai semnificative fragmente din chestionarul elaborat de Al. Brăescu 90, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
activitate care i-a adus reputație internațională. În "Istoricul societăților medicale științifice românești"145, V. Manoiu menționează aportul istoric deosebit pe care l-a adus această societate. Înființată din inițiativa lui C. I. Parhon, societatea a atras în jurul ei personalități ilustre ale științei medicale ieșene, dar și savanți din alte domenii sau oameni de cultură ai timpului. Curând, societatea a devenit nucleul științific al Școlii de la Socola. Cercetări experimentale, fapte clinice selectate pentru semnificațiile lor sau probleme de medicină socială în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
amintirile și regretul că acest lucru s-a întâmplat înainte de vreme. În final, aș vrea să citez din articolul scris de dr. Vlad Nicolae în "Revista Spitalului de Psihiatrie Botoșani", nr. 1 din 2008, pp. 28-29: "L-am cunoscut pe ilustrul psihiatru. Am colaborat pe plan profesional și l-am consultat de fiecare dată când trebuia să iau o decizie importantă în activitatea de psihiatru și director a Spitalului de Psihiatrie Botoșani. Am organizat mai multe manifestări științifice la Botoșani sub
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]