19,706 matches
-
un raționament cu ceva temeiuri documentare. De pildă, lipsindu-i datele certe cu privire la vestimentația boierilor Manți, autoarea rezolvă cazul trimițând la familia, egal înstărită, a Băbenilor: „Din păcate, la Biserica Mântuleasa nu există o astfel de frescă, dar ne putem imagina portretele, cel puțin pe cele de tinerețe, ale Mariei și Stancăi, asemănătoare cu acelea (ori, poate, ceva mai modeste), ale jupâneselor din familia Băbeanu." (p. 95) Urmează câteva pagini de asemenea garderobă prin ricoșeu. Iar astfel de apeluri la disponibilitățile
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
Anton Chigurh, a cărui etică întortocheată îl face să pară psihopat. Este o carte dură, în care nenumărați oameni mor violent. Însă totul se înscrie într-o logică a acestei lumi de graniță, dominate de un rău straniu. Cormac McCarthy imaginează o poveste cu tentă polițistă și cu semnificații profunde, ce instaurează în mintea cititorului contemporan o senzație de neliniște indefinită. Cormac McCarthy s-a născut în 1933, în Providence, Rhode Island. Primul roman al lui McCarthy, The Orchard Keeper, apare
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
un timp și-așteaptă-n lenevire/ Ca un hotar, în abur, după ploaie,/ Neîncercat de legile pieirii,/ Supus doar altor patimi și îndemnuri/ Din rădăcini, din flori și din semințe—/ Încă mai crezi că ultima răsplată/ A strigătului tău ar fi ecoul,/ Imaginând cum dealuri după dealuri/ Ar sta, în lutul lor să-l mai repete—/ Credeai că poți opri din destrămare/ Ceea ce-i dat să fie-a destrămării,/ Încremenind o lume-n veșnicie,/ Uitând măsura clipei și-a secundei—/ Și dac-ai
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
rezultate, iar agenții ei seamănă cu Aschenbach când iese de la frizer. Ne-am hotărât ca, făcând numai o excepție, să-i retrogradăm pe prieteni la rangul de amici. Așa, pentru foștii amici nu prea mai rămâne loc. Claudel: "Se poate imagina, oare, un sistem de guvernământ mai cretin decât acela care constă în a remite, la patru ani odată, soarta țării ș...ț nu în mâinile poporului, ci în ale mulțimii ?" La noi, problema s-a rezolvat. Mulțimii i s-a
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6328_a_7653]
-
al 32 de titluri de honoris causa, chimistul Carl Djerassi asigură că reproducerea sexuală va suferi o schimbare importantă în următorii ani. Pilula contraceptivă a permis practicarea sexului fără procreere, iar acum, cercetătorul celebru prevede procreerea fără sex. Își poate imagina lumea fără pilula contraceptivă. Nu ar fi chiar așa de schimbatș, doar că ar exista mai multe avorturi. Djerassi explică cum scăderea fertilității s-a produs în Europa după al doilea război mondial, atât în Occident, cât și în spațiul
Ziua Internațională a Anticoncepționalelor: Viitorul procreării nu legat de sex by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63369_a_64694]
-
arată istoria, atunci o putem ignora, oricum nu învățăm nimic de pe urma ei - aceasta e reacția cititorului la lectura cărții. Ți-e cu neputință să ți-l închipui pe autor lăudînd trecutul, în schimb ți-e la îndemînă să ți-l imaginezi criticîndu-l. Boia este un autor abil căruia spiritul critic i-a insuflat o mină malițioasă, a cărei expresie cultă e precumpănitor sarcastică. Mai mult, o adiere de îngăduință superioară îi însoțește considerațiile, Boia neavînd iluzii și nehrănind credințe, dar folosind
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
dintre cei mai străluciți cosmologi ai zilelor noastre, identifică amenințările care pun în pericol civilizația de pe Terra și ar putea duce chiar la dispariția speciei umane, scrie The Independent, potrivit stirileprotv.ro. Din grupul oamenilor de știință care și-au imaginat sfârșitul lumii și posibilele cauze ale sale fac parte Stephen Hawking, Huw Price, profesor de filosofie la Cambridge, Jaan Tallinn programatorul estonian care a cofondat Skype, Robert May, profesor, om de știință, președinte al Societății Regale și consultant al guvernului
Lista Apocalipsei: Ce catastrofe ar putea duce la dispariția omului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63407_a_64732]
-
la 19 ani dădea deja extraordinare versiuni românești din Heine, iar la 20 de ani ajunsese aproape un „scriitor profesionist", încercînd chiar să trăiască din scris. În regimul traducerilor, cei doi seamănă și mai mult: ca și antecesorul său, scriitorul imaginează un adevărat „program de traduceri'', urmărind să transpună în românește marea poezie universală. Iosif oferă variante subtile și inspirate ale marilor poeți germani (Goethe, Schiller, Heine, Bürger, Lenau, Wagner), îi traduce pe Shakespeare, Shelley, pe Corneille, La Fontaine, Molière, Verlaine
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
și uitându-ne cum ne degeră și ni se înnegresc picioarele. în loc să ne batem pentru a adăuga particula „Senior" la titlurile actuale, vom scociorî pe alei, în căutarea mucurilor de țigări care încă se puteau fuma. Era distractiv să îți imaginezi disperarea finală. Dar era și dătător de disperare. Nu credeam chiar că vom fi claxonați din Lexus-uri de foștii colegi în timp ce treceau pe Lower Wacker, în drum spre casele lor din suburbii. Nu credeam că vom fi nevoiți să le
Joshua Ferris - Și atunci ne-au terminat by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/6347_a_7672]
-
Sistemul de transport imaginat de Coandă, dat în folosință în SUA ana, Elena Badea Un proiect vizionar, imaginat de Henri Coandă și la care inginerii români au visat în urmă cu câteva decenii, este aproape de implementare în Statele Unite. Un inventator american a anunțat că
Sistemul de tranSport imaginat de Coandă, dat în folosință în SUA by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63539_a_64864]
-
Sistemul de transport imaginat de Coandă, dat în folosință în SUA ana, Elena Badea Un proiect vizionar, imaginat de Henri Coandă și la care inginerii români au visat în urmă cu câteva decenii, este aproape de implementare în Statele Unite. Un inventator american a anunțat că a pus la punct un sistem de transport de persoane prin tub vidat. În
Sistemul de tranSport imaginat de Coandă, dat în folosință în SUA by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63539_a_64864]
-
pus la punct ceea ce el a numit Hyperloop, un vehicul pe bază de energie solară care să transporte oamenii la distanțe mari, cu viteze aproapiate de cea a sunetului, scrie stiritvr.ro. Transportul de persoane prin tub vidat, un proiect imaginat de Coandă Despre proiectul vizionar al lui Coandă va vorbi, miercuri, într-un reportaj difuzat în Telejurnalul TVR de la ora 20:00, inginerul Dan Ionescu, cel care a avut privilegiul de a lucra cu Henri Coandă și a se plimba
Sistemul de tranSport imaginat de Coandă, dat în folosință în SUA by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63539_a_64864]
-
va vorbi, miercuri, într-un reportaj difuzat în Telejurnalul TVR de la ora 20:00, inginerul Dan Ionescu, cel care a avut privilegiul de a lucra cu Henri Coandă și a se plimba prin acest tub în anii '80. Performanțele mașinăriei imaginate de Coandă erau cunoscute și de Nicolae Ceaușescu, însă, deși ideea a fost apreciată, iar inginerii doreau implementarea proiectului între Mangalia și Constanța suprateran și subteran, dar și prin mare, urmând ca printr-o stație de sticlă să se poată
Sistemul de tranSport imaginat de Coandă, dat în folosință în SUA by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63539_a_64864]
-
citit recent într-o depeșă că la Hong Kong un canal de televiziune privat, care difuzează prin cablu, le-a propus abonaților săi, ca să facă audiență, un jurnal de seară cu streptease... Nu glumesc, scriitorul probabil că n-ar fi putut imagina așa ceva. Jurnalistul a căzut însă peste această informație în lumea reală. Cineva, undeva, ca să câștige competiția teribilă pentru cât mai multă audiență, a pus o tânără femeie să se dezbrace în timp ce citea știrile zilei. Iată de ce spun că scriitorul din
Matei Vișniec - „Și eșecurile sunt fructul eforturilor noastre“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6356_a_7681]
-
Câtă vreme putem face o distincție între decadență, definibilă mentalitar, istoric și filosofic, pe de o parte, și decadentism, inscriptibil printre curentele estetice de la sfârșit de secol XIX, pe de altă parte, nu este la fel de clar că s-ar putea imagina cele două altfel decât indiscriminabil legate. Pentru spațiul românesc problematica este cu deosebire sensibilă, întrucât modelul cultural simbolisto-decadentist a fost preluat tale quale din Franța, o țară cu o altă moștenire culturală, cel puțin în raport cu data nașterii recente a culturii
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
respectiv Andreea Bălan, Ozana Barabancea și Aurelian Temișan. După ce informația că cei trei jurați de la "Te cunosc de undeva" urmează a fi înlocuiți de Monica Anghel, Delia și Pepe, una dintre admiratoarele Ozanei Barabancea a reacționat pe Facebook: "Nu-mi imaginez emisiunea "Te cunosc de undeva" fără dv. Aveți un farmec aparte și nimeni nu poate să vă înlocuiască". "Va înțeleg și va aprob. Doar că eu am alte proiecte și obligații în derulare. Prezenta doamnei Monica Anghel este strălucitoare. E
Antena 1, decizie radicală privind juriul emisiunii "Te cunosc de undeva". Vezi reacția Ozanei Barabancea () [Corola-journal/Journalistic/47382_a_48707]
-
întrebându-mă ce voise să spună. M-am gândit mult la asta și am decis că vroia să-mi spună că eram și eu tot o rătăcitoare, fără casă, întocmai ca neguțătorii și cei care lucrau prin bâlciuri; nu-mi imaginam ce altceva ar fi putut avea în minte. După plecarea lui, ne-am simțit toate lipsite de chef și pustiite; căci nu adesea ni se oferea nouă, celor din încăperile din spate sau din dependințe, o ocazie ca asta, să
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
pot să le recunosc, oricât m-aș strădui, autoritatea profesională și morală. H.- R. Patapievici s-a văzut interpelat și scuipat în plină stradă de inși certați cu civilizația și acuzat că distruge cultura română, cu Eminescu cu tot. Își imaginează cineva că inșii cu pricina îl mai citiseră pe Eminescu din școală? Sau că mureau de dragul lui? Ura lor n-are nici o motivație ideologică (aici mă despart de Mircea Mihăieș, care a publicat în numărul României literare de săptămâna trecută
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
fost organizat de o asociație cu nume aproape poetic, Soleil de l’Est. Onorat de ambasadorul Bogdan Mazuru și de directorul general al Cité Internationale des Arts, Jean-Yvet Langlais. Din nefericire nu știu unde este locul întâmplării, nu pot să mi-l imaginez și nici care a fost ecoul, dacă a fost vreunul, în presa pariziană, la întâmplările despre care scriem aici, dar catalogul expoziției mi-a produs o impresie pe care o notez ca fiind excelentă. Citez la întâmplare nume de artiști
Din provincie la Paris și retur by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/4755_a_6080]
-
ani, unul dintre ei, Mugur Alexandru Bunescu, plecat din nefericire dintre noi, iar ceilalți doi, Traian Ștefan Boicescu și Claudia Mușat, distribuiți în rolul unor supraviețuitori ai acestei meserii, cu mult mai greu de practicat pe cont propriu decât vă imaginați, în ultimii ani, lipsiți de strategii naționale de dezvoltare sau de conservare, dar și de un apetit din ce în ce mai scăzut al noilor îmbogățiți pentru o artă atât de migăloasă cum este tapiseria. Ca să nu mai punem în balanță și faptul că
Din provincie la Paris și retur by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/4755_a_6080]
-
clasic autor, pe care l-am întâlnit, al felului în care modernitatea a înghețat în propriul său tipar. Singura lucrare de tapiserie prezentă în expoziție spune cu asupra de măsură acest lucru. Executată la gherghef (e aproape imposibil să îți imaginezi că se poate lucra pe un asemenea „utilaj” în acești ani, în acest secol), ea trimite cu gândul la stelele rotitoare ale lui van Gogh, deși amănuntele texturii reproduc penajul cosmic al unei păsări fantastice, cu amănunte care țin mai
Din provincie la Paris și retur by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/4755_a_6080]
-
1862. Barbu Catargiu era la acea dată primul-ministru al țării și lider al grupării conservatoare, antireformiste, care se afla într-o confruntare din ce în ce mai tensionată cu aripa reformistă, reprezentată de Alexandru Ioan Cuza și tabăra liberalilor. Nu trebuie să ni-l imaginăm pe Barbu Catargiu ca fiind „un boier retrograd, cu reflexe antieuropene”. Dimpotrivă, acesta stătuse timp de nouă ani în Franța, unde studiase literele, filosofia, dreptul și economia politică. Dar convingerile sale erau conservatoare; și anume, modernizarea Principatelor trebuie făcută lent
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/4760_a_6085]
-
din rândurile criticilor literari. Ce mă plictisește e cronica literară, nu exercițiul exegetic în sine. Marele avantaj e că de când nu mai „cronicăresc” am fost capabil să scriu mai multe cărți cu cap și cu coadă decât mi-aș fi imaginat c-aș fi în stare. Pentru că, da, cronica literară e cronofagă. Ai, n-ai chef, trebuie să „secreți” cele câteva mii de semne pe care te-ai angajat să le scrii. N-ai concediu, n-ai week-end, n-ai prieteni
Contra cronicii literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4762_a_6087]
-
Coaliția de guvernare seamănă cu un cuplu nevrozat, dar care nu se va destrăma. Declarația a fost făcută de deputatul PDL Theodor Paleologu la debutul sesiunii parlamentare. E greu de imaginat că actuala coaliție se va dizolva pentru că nu există alternativă pentru PDL la această coaliție cu UDMR și UNPR, apreciază deputatul PDL Theodor Paleologu pentru Money Channel " Sigur, putem compara această coaliție cu un cuplu nevorzat, în care nu se
Theodor Paleologu: Coaliţia seamănă cu un cuplu nevrozat () [Corola-journal/Journalistic/47671_a_48996]
-
executat patru. Motivul real al condamnării ar fi fost apropierea lui Ivașcu de Pătrășcanu. Mai am și alte motive de îndoială. L-am cunoscut destul de bine pe Ivașcu după 1962, când mi-a încredințat cronica din „Contemporanul”. Nu mi-l imaginez scriind în limbajul legionar din articolul semnat Victor Pancu. Avea el limba lui de lemn, în editorialele de după război, dar era din altă esență decât aceea a „Vremii”. Compromisurile lui Ivașcu au fost în anii comunismului de natură practică. Morale
Câteva precizări cu privire la George Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5012_a_6337]