7,197 matches
-
cifre cu cel puțin 10.000, pentru a evalua numărul de criminali și de victime la scara Indiei. Și aici regăsim o "reacție" împotriva unei lumi în schimbare, iar pentru indivizi, pentru o sectă, o "revoluție" adică o întoarcere la imaginarul unui trecut. Influența crescîndă a puterilor occidentale începînd din secolul al XVIII-lea, rivalitățile lor, lupta deschisă dintre Franța și Anglia, nu au făcut decît să mărească amplitudinea tulburărilor apărute, patru secole mai devreme, din implantarea și răspîndirea islamismului. Apoi
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
închisoare, ea a fost "schimbată" pe 2 martie 1975 cu eliberarea deputatului Peter Lorenz. Cu toții se antrenaseră într-o tabără "palestiniană" din Yemenul de Sud și sînt mercenari. Pînă la acest "Martyr Halimeh", erou eponim al grupului ce ținea de imaginarul arab al terorismului german, Halimeh ar fi fost numele de cod al unei tinere teroriste omorîte de către comandourile israeliene în iunie 1975, pe aeroportul Entebbe. Numeroși șefi de stat adresează telegrame de felicitare cancelarului federal german Helmut Schmidt. Președintele Statelor Unite
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
scenă. Domnitorul se numește Mihnea și, deocamdată, tronul îi justifică investitura de jude. El are de rezolvat o pricină, dar de natură cu totul diferită. Cei care o reclamă se constituie într-un grup care nu ne este cunoscut potrivit imaginarului de întemeiere de la curtea legendarului Negru Vodă: În curte la Mihnea Vodă, Nemerit-a, Poposit-a, Măre, trei moșnegi bătrîni, Cu barbele pîn’ la brîu, Cu căciuli la subțioare, Cu vîslele la spinare. Cine sunt aceștia? Îi identificăm sigur, dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
J. De Hagemeister menționează crap de «60 de prunji», adică de circa 30 kg.”. Reintrăm în mit cu asemenea imagini fabuloase. Cum „mic de berbecuț” era înzestrat cu atribute ce țin de bestiarul fabulos, și morunul se bucura de un imaginar privilegiat în mentalul pescăresc. O analiză aplicată la balada Vidrosul poate confirma acest lucru. Amploarea și avantajele materiale au avut efecte benefice, resimțindu-se pînă și asupra organizării teritoriale și administrative a întregului spațiu carpato-dunărean. Asta se reflectă, spune Constantin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
confirma acest lucru. Amploarea și avantajele materiale au avut efecte benefice, resimțindu-se pînă și asupra organizării teritoriale și administrative a întregului spațiu carpato-dunărean. Asta se reflectă, spune Constantin C. Giurescu destul de convingător, în heraldică, adică într-o știință a imaginarului care și-a fixat ca principiu reprezentarea, în efigie, a fiecărei zone administrative prin semne ale bogățiilor locale. „Stema Doljului înfățișa cele două bogății specifice ale acestui județ oltean: peștele și grîul. Marile bălți de la Bistrețu, amintite încă din 1385
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asta a urare: rîndunelele să se înmulțească pînă la nouă, cifră simbolică, apoi să se întoarcă perechi roditoare. Evocarea eroului hitit (Telepinus) în context carpatic o punem pe seama conviețuirii mitului, a corespondențelor de gesturi simbolice, a migrațiilor posibile pe planul imaginarului. Acestea se pun în relație și cu privire la Miorița, sub două aspecte: a). migrația de semne și de imagini cunoaște un statut comun mai multor sectoare ale culturii mitice, inclusiv transhumanța de tip mioritic; b). Compararea textelor ne arată nu numai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
știința magică a torsului și a țesutului - tot „scrieri” -, care ne vin de la Moire, de la Ariadna și de la Penelopa) ne face să ne trezim cînd într-o plasă de paianjen, cînd într-o sîrmă ghimpată. Mai promițătoare mi se par imaginarul heraldic și arhetipologia de tip Jung și Durand, în sensul că unele stări conflictuale ale individului cu lumea pot fi aduse sub observație și situate în vericitatea lor prin raportare la noi înșine; chiar dacă ne aruncăm ochii peste cîteva milenii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la cununie, ea s-a bucurat de o dezlegare mai tainică și mai întăritoare. Cîmpul are înfățișare paradisiacă sub domnia Cerbului. Se pregătesc elemente ale mitului întemeietor de familie, în baza modelului vegetațional și în speranța belșugului. Floarea cîmpului domină imaginarul rural. Așa că Cerbul patronează renașterea, în toate manifestările vitaliste: De marne de sat, Un cerb s-arătat, C-acolo el știe Locul unde paște, Unde iarba crește, Crește, se-mpletește, În opt găitănește. Unde el s-adapă, Frumos apa-mi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cunoaște o serie întreagă de înțelesuri, decriptate de Eliade (și nu numai) în multe dintre lucrările sale. Există o moarte creatoare, pusă în relație cu miturile active, resurecționale ale vegetației și cu familia de arhetipuri, de asemenea „constructive”, din sistemul imaginarului: apa, femeia, șarpele, calul, luna. Moartea mai poate fi adevărată și reală, cînd îndeplinește un rost; spre deosebire de moartea banală, comună. Omul ales, eroul tragic „știe” să moară, experimentînd propria-i existență dramatică, în sens inițiatic și în circumstanțe misterice, așa cum
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vorba de sfaturile pe care guru le dă mortului, de la primele simptome ale desprinderii de viață, pînă la topirea definitivă în pacea nirvanei. Această parte este dominată de o geografie funerară specifică și de reprezentări fantasmatice, în cel mai autentic imaginar freudian, pe care individul și le închipuie în legătură cu lumea „de dincolo”. Cartea egipteană a morților, și ea tradusă recent, a fost adusă prima dată la cunoștința cititorului român tot de Mircea Eliade, în „Știu-tot”, din 1925, o publicație școlară de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors cătră ea, trecînd spre asfințit o revărsare de ape”. Calul psihopomp din simbolistica arhetipală, apele învolburate și despărțitoare de tărîmuri, omul arătîndu-se în chip de „faclă întoarsă” (reprezentare a morții în imaginarul mitologic al vechilor greci); se vede că munteanca îi punea la grea încercare pe depozitarii de cultură din satul său: preotul și baba. Un îndreptar psihanalitic i-ar fi fost mai de folos. Și, poate, nici atît. În orice caz
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
catedrelor universitare; din Alpi în Pirinei, din Carpați în Sicilia. Balcanii încă așteptau cuprinși de frisoanele europenizării, ca și zonele mai îndepărtate, ce se prelungeau pînă la San Marino și Olimp. Numele lui Vico și Herder deveniseră sacre pentru apologeții imaginarului romantic, aceștia proiectînd începuturile tuturor popoarelor, fără discriminare, în „trecutul îndepărtat”, în vecinătatea eroilor mitici și a zeilor. Romantismul reprezenta a treia mare tentativă a Europei, încă nestăpînită de patimi politice înjositoare și de mafii financiare, de a realiza o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iar alaiul se desfășoară în chip de nuntă. Urmează al „doilea” strat, cu prilejul căruia se încearcă diferențierea, niciodată dusă pînă la capăt, între moarte și nuntă. Dată fiind practica anterioară, trecerea de la un plan la altul, de la concret la imaginar, avem de-a face cu asemănări și cu răsturnări de situație. Pe de o parte se plînge la nuntă ca la mort (Plînsul miresei), pe de alta se caută substitute, cu scopul de a fi ascuns fondul dramatic. Poezia morții
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
situație. Pe de o parte se plînge la nuntă ca la mort (Plînsul miresei), pe de alta se caută substitute, cu scopul de a fi ascuns fondul dramatic. Poezia morții preia elementele dure din planul concretului și le transferă în imaginar, ca moartea să devină nuntă. Un joc de-a existența, de-a nunta și de-a moartea. Așa se unesc nunta cu moartea. E sensul sentinței, unice și cutremurătoare: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs!”. Dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ea nu face contabilitate, nu înregistrează cazurile comune, repetînd la infinit aceleași gesturi disperate și scheme ritualice, pînă se umple un cimitir întreg. Miorița (baladă, colind) s-a desprins de bocet, ca să devină un tip de meditație asupra morții. C. Imaginar mioritic în Baltagul Se face adesea apropiere între „epopeea păstorească” Miorița, și opera sadoveniană Baltagul, înrudite cel puțin tematic, adică inspirate din același mediu de viață păstorească. Romanul ar fi o variantă în proză a cîntecului folcloric. Lucrurile nu stau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de oi, Vița-i verde iedera! Sau: Ia sculați, sculați, Voi boieri bogați, De mi vă uitați, Pe-o gură de vale, Vouă vi se pare Tot soare răsare. Ci vouă vă vine Tot cirezi de vaci... Exemplele dezvăluie un imaginar mioritic: cearcănul lunii, gura de vale, plaiul sunt unite și sacralizate prin aceeași viziune sofianică. În această curgere misterică de lume și de lumi infinite, nimic nu se pierde, totul e în devenire, în rotire. Orice accident, de tipul asasinatului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dramatice. I s-a arătat, ca „vestire”, și Păstorului. Eroul l-a descifrat cu luciditate, ca orice ins cultivat prin tradiție, înțelegîndu-i semnificația mai înaltă. Viziunea perspectivistică, momentul feeric al trecerii (mutația ontologică nuntă-moarte) și imaginea estetizată a morții exclud imaginarul terifiant și teama. Iluzia integrării în cosmicitate nu se poate concepe sub presiunea strivitoare a unui ecran sumbru. Este drept că momentul trecerii presupune un ritual complex, avînd multe etape în anterioritate, cu caracter inițiatic, pregătitor, care să asigure transformarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
patria" este cel mai des invocată atunci când este (sau pare a fi) amenințată; "dreptatea" apare cu atat mai frecvent, cu cat nedreptatea este mai evidentă; • au drept referent o abstracție proiectată; ele nu sunt expresii ale realului social, ci ale imaginarului social și au toate caracteristicile unei preconcepții; ca atare, experiențele individuale sunt raportate la concepte, nu conceptele la experiențe; de aceea, atunci când realitatea nu corespunde conceptelor, ea va trebui modificată; • realizează o fuziune între denotație și conotație; • folosirea lor în
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
constitutiv legată de paternuri care permit organizarea și canalizarea relațiilor existențiale, practice și/sau imaginare. Astfel, relația cu experiență este bivectorizată: de o parte, sistemul cultural extrage din existența cadrele și structurile care vor asigura, disociind sau amestecând practică și imaginarul, fie conduită operațională, fie participarea, plăcerea, extazul.") 71 Charles Handy, Understanding Organizations, Penguin Books, 1993, pp. 181-182. ("În organizații există credințe de adâncime referitoare la modul în care muncă trebuie să fie organizată, la modul în care autoritatea trebuie să
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
la tematica acestui volum. Putem schița, în linii mari, intersectări (dar și diferențe) cu diversele școli de gîndire care abordează aceleași fenomene fizice și sociale. Primul curent, intrînd în relativă concurență cu teoria reprezentărilor sociale, este acela al cercetărilor asupra imaginarului. El se împarte în două ramuri, una de inspirație antropologică, esoterică 2 și jungiană, iar cealaltă freudo-lacaniană, fondată pe principii kantiene, critice și raționaliste. În Franța, în ultimii 40 de ani, două nume ies în evidență, reprezentînd maniera de gîndire
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
istoricilor din Școala Analelor) asupra caracterului articulat și ierarhic al opiniilor și mentalităților colective. Ei își propun să clasifice opiniile și atitudinile în cadrul unui sistem sociocognitiv (reprezentările sociale), considerat o componentă a gîndirii sociale (ce include, de asemenea, ideologia, religiile, imaginarul, științele, sistemele simbolice, themata). Constatăm că cercetările asupra imaginarului și cele asupra gîndirii sociale au multe puncte comune, cel puțin în privința cîtorva teme: similaritățile dintre registrele descrise de Durand și formele analizate de promotorii gîndirii sociale; analogia dintre formele dereglate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al opiniilor și mentalităților colective. Ei își propun să clasifice opiniile și atitudinile în cadrul unui sistem sociocognitiv (reprezentările sociale), considerat o componentă a gîndirii sociale (ce include, de asemenea, ideologia, religiile, imaginarul, științele, sistemele simbolice, themata). Constatăm că cercetările asupra imaginarului și cele asupra gîndirii sociale au multe puncte comune, cel puțin în privința cîtorva teme: similaritățile dintre registrele descrise de Durand și formele analizate de promotorii gîndirii sociale; analogia dintre formele dereglate surprinse de Dufour și emergența noilor reprezentări sociale. Nu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
influența unei scheme de gen a cărei origine culturală este reafirmată. După F. Lorenzi-Cioldi, Les Androgynes, Paris, PUF, 1994 3.3. Analogie și compensație Două sînt principiile care ilustrează funcțioanrea ancorării acestor sisteme sociocognitive: analogia și compensația. Prima "multiplică puterile imaginarului", cealaltă "asigură in-fluența ordinii simbolice" (Moscovici, 1976, p. 278). 3.3.1. Economia informației Analogia se caracterizează printr-o tendință la "generalizarea unui răspuns sau a unui concept vechi" la cele ale unui obiect nou, prin "transvazarea conținutului lor" (ibid.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Recenzia lui Lionel Pourtau asupra cărții de față, apărută în Sociétés, 2006, vol. 93, n° 3, pp. 157-158. 2 Un predecesor ilustru al studiului imaginarului este istoricul religiilor Mircea Eliade, care prin lucrările sale asupra miturilor și proceselor simbolice sau magice rămîne o figură de referință, contestată uneori (cf. Eliade Mircea, 1968, Le chamanisme et les techniques archaïques de l'extase, Paris, Payot, ed. 1a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și a zilelor de sărbătoare. Includerea Principatelor Unite într-o geografie simbolică a contrastelor fruste dintre Orient și Europa (occidentală), atât din perspectiva poziționării pe hartă, cât și din cea a existențelor umane și instituționale, nu se regăsea doar în imaginarul lui G. Le Cler. În epocă găsim note similare și la un Charles Doussault, dar și la un Ulysse de Marsillac, doi compatrioți ai intendentului nostru care au scris despre români în anii '50-'60 ai veacului al XIX-lea33. Dar
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]