66,247 matches
-
sunt identificare în conformitate cu articolul 59 alineatul 74 Directivei Păsări, fiind urmărit în special potențialul impact al proiectului asupra obiectivelor specifice / măsurilor minime de conservare stabilite pentru speciile și habitatele pentru care au fost desemnate siturile, precum și evaluarea impactului cumulat (între investițiile propuse, existente sau reglementate) asupra factorilor de mediu, inclusiv la nivelul siturilor Natura 2000. Proiectele vor pune obligatoriu în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
propuse, existente sau reglementate) asupra factorilor de mediu, inclusiv la nivelul siturilor Natura 2000. Proiectele vor pune obligatoriu în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Infrastructurile nu vor fi construite pe: teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și cu biodiversitate
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
de mediu 1 – Atenuarea schimbărilor climatice-Construirea și exploatarea acestor infrastructuri nu vor conduce la o creștere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar nivelul acestora va fi calculat pentru fiecare proiect în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Referitor la obiectivul de mediu 2 Adaptarea la schimbările climatice- Investițiile propuse nu afectează acest obiectiv deoarece pentru investițiile aferente de dezvoltare a infrastructurii de apă și de canalizare vor fi realizate analize de vulnerabilitate la schimbările climatice
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
mediu 2 Adaptarea la schimbările climatice- Investițiile propuse nu afectează acest obiectiv deoarece pentru investițiile aferente de dezvoltare a infrastructurii de apă și de canalizare vor fi realizate analize de vulnerabilitate la schimbările climatice în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului. Potrivit prevederilor Legii nr. 292/2018, unul din aspectele analizate de autoritățile competente pentru protecția mediului în etapa de încadrare în vederea luării deciziei cu privire la necesitatea elaborării raportului privind impactul asupra mediului este: ”riscurile de accidente majore
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
climatice în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului. Potrivit prevederilor Legii nr. 292/2018, unul din aspectele analizate de autoritățile competente pentru protecția mediului în etapa de încadrare în vederea luării deciziei cu privire la necesitatea elaborării raportului privind impactul asupra mediului este: ”riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice; ”. Aceste informații trebuie prezentate de titular în cadrul memoriului de prezentare elaborat pentru parcurgerea acestei etape. De
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
climatice, conform informaţiilor ştiinţifice; ”. Aceste informații trebuie prezentate de titular în cadrul memoriului de prezentare elaborat pentru parcurgerea acestei etape. De asemenea, prin Legea nr. 292/2018 este stabilit un set minim de informații care trebuie prezentate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului, fiind incluse informațiile privind: ”impactul proiectului asupra climei - de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră - şi vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice - tipurile de vulnerabilităţi identificate, cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
prezentate de titular în cadrul memoriului de prezentare elaborat pentru parcurgerea acestei etape. De asemenea, prin Legea nr. 292/2018 este stabilit un set minim de informații care trebuie prezentate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului, fiind incluse informațiile privind: ”impactul proiectului asupra climei - de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră - şi vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice - tipurile de vulnerabilităţi identificate, cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în contextul schimbărilor climatice;” Referitor la obiectivul de
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
că proiectul de investiții îndeplinește condițiile stabilite la articolul 4.7 din DCA, respectiv articolul 2.7 din Legea Apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, prin luarea în considerare a următoarele aspecte: - se vor lua toate măsurile posibile pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă; Planului Național de Redresare și Reziliență Componenta C1 - INVESTIȚIA 3: Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente. Anexa 5 la Ghidul specific Model E se va
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
de natură financiară. De asemenea, în cadrul analizei de opțiuni la nivel de proiect, pentru opțiunea selectată, se va demonstra că au fost luate în considerare opțiuni alternative care sunt superioare din punct de vedere al protecției mediului, precum și impactul cumulat cu alte proiecte din bazinul hidrografic; Lucrările nu vor afecta negativ într-o măsură semnificativă speciile și habitatele direct dependente de apă. Referitor la obiectivul de mediu 4 Economia circulară, inclusiv prevenirea și reciclarea deșeurilor Investiția nu va afecta
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
face cu respectarea condițiilor de protecție a factorilor de mediu (inclusiv apă, aer și sol) potențial afectați stabilite prin actele de mediu emise în conformitate cu Directiva EIA. Referitor la obiectivul de mediu Protecția și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor Impactul potențial al proiectelor asupra mediului, inclusiv al lucrărilor localizate în vecinătatea sau în siturile Natura 2000, este evaluat în conformitate cu prevederile Directivelor EIA, Directivei Habitate și Directivei Păsări, fiind urmărit în special potențialul impact al proiectului asupra obiectivelor specifice
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
în conformitate cu prevederile Directivelor EIA, Directivei Habitate și Directivei Păsări, fiind urmărit în special potențialul impact al proiectului asupra obiectivelor specifice / măsurilor minime de conservare stabilite pentru speciile și habitatele pentru care au fost desemnate siturile, precum și evaluarea impactului cumulat (între investițiile propuse, existente sau reglementate) asupra factorilor de mediu, inclusiv la nivelul siturilor Natura 2000. Se va avea in vedere: Investițiile nu vor fi localizate pe: teren arabil și terenuri cultivabile cu un nivel moderat până la ridicat
GHIDUL SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260613]
-
îndrumare privind tipul acţiunilor acceptabile sau neacceptabile, pentru cei care au responsabilităţi executive”. Elaborarea/modificarea politicii naţionale comune privind spaţiul aerian cuprinde şase etape, conform Figurii 1, după cum urmează: identificarea necesității elaborării unei politici / modificării unei politici; elaborarea analizei de impact potenţial; luarea deciziei de începere a procesului de elaborare/modificare; consultarea; aprobarea; şi publicarea. Un element esenţial al politicii naţionale comune privind spaţiul aerian îl reprezintă coordonarea şi acordul intern dintre organizaţiile de aviaţie civilă şi militară corespunzătoare, activităţi care trebuie
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260710]
-
al politicii naţionale comune privind spaţiul aerian îl reprezintă coordonarea şi acordul intern dintre organizaţiile de aviaţie civilă şi militară corespunzătoare, activităţi care trebuie desfăşurate înainte de începerea consultărilor externe. Atunci când consideră necesar CMSA va solicita o analiză de impact care, în funcţie de natura modificării, să conţină o analiză de siguranţă, impactul asupra mediului, o analiză din punct de vedere al legalităţii, şi alte aspecte care se consideră necesare. Este necesară o politică - Nivel politic - Nu necesită acţiuni ulterioare
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260710]
-
dintre organizaţiile de aviaţie civilă şi militară corespunzătoare, activităţi care trebuie desfăşurate înainte de începerea consultărilor externe. Atunci când consideră necesar CMSA va solicita o analiză de impact care, în funcţie de natura modificării, să conţină o analiză de siguranţă, impactul asupra mediului, o analiză din punct de vedere al legalităţii, şi alte aspecte care se consideră necesare. Este necesară o politică - Nivel politic - Nu necesită acţiuni ulterioare DECIZIA DE A CONTINUA Consultarea structurilor/grupuri de lucru delegate (după caz), IA, acorduri
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260710]
-
Transmiterea către CMSA Transmiterea către originator Originator: organizaţie internaţională (ICAO, EU, EUROCONTROL, NATO): Autoritatea Aeronautică Civilă; Autoritatea Aeronautică Militară; furnizori de servicii de navigaţie; Analizarea şi pregătirea politicii de către originator şi/sau Implicaţii la nivel strategic (stat) Proiectul analizei de impact (IA) Program de cercetare/dezvoltare Coordonare şi acord cu autorităţile civile şi militare PUBLICAREA Emiterea reglementării specifice Dacă DA Dacă NU Coordonare Figura 1. Formularea politicii naţionale comune privind spaţiul aerian şi procesul de revizuire Procesul de modificare a spaţiului aerian
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260710]
-
semnificativ de aeronave paticipante, cerinţe extinse de alocare a spaţiului aerian, operațiuni transfrontaliere,etc), structurile militare organizatoare iniţiază consultarea cu furnizorii civili de servicii de navigație aeriană, începând din etapa planificării iniţiale a activităţii, astfel încât aceasta să conducă la un impact cât mai redus asupra traficului aerian civil. Planificarea activităților sau exercițiilor militare de mare anvergură va fi realizată în conformitate cu prevederile conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian și va cuprinde trei etape principale: Etapa 1 - Planificarea (de la
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260710]
-
nivelele MSA (ASM). Pentru asigurarea accestei sarcini este monitorizată utilizarea, după caz, a următorilor/următoarelor indicatori/domenii cheie de performanţă (KPI/KPA): eficienţa spaţiului aerian (aplicarea UFSA (FUA), organizarea optimă a spaţiului aerian, utilizarea spaţiului, sistemul de restricţionare/rezervare eficientă a spaţiului) eficienţa zborurilor (impactul asupra traficului civil, impactul localizării zonelor de antrenament); flexibilitate (instruirea în zonele nesegregate, modularizarea zonelor, eliberarea spaţiului rezervat/segregat, satisfacerea cerinţelor civile şi militare apărute în timp scurt). Indicatorii cheie de performanţă (KPI), pe domenii cheie de performanţă (KPA), pentru monitorizarea
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260710]
-
asigurarea accestei sarcini este monitorizată utilizarea, după caz, a următorilor/următoarelor indicatori/domenii cheie de performanţă (KPI/KPA): eficienţa spaţiului aerian (aplicarea UFSA (FUA), organizarea optimă a spaţiului aerian, utilizarea spaţiului, sistemul de restricţionare/rezervare eficientă a spaţiului) eficienţa zborurilor (impactul asupra traficului civil, impactul localizării zonelor de antrenament); flexibilitate (instruirea în zonele nesegregate, modularizarea zonelor, eliberarea spaţiului rezervat/segregat, satisfacerea cerinţelor civile şi militare apărute în timp scurt). Indicatorii cheie de performanţă (KPI), pe domenii cheie de performanţă (KPA), pentru monitorizarea performanţei la toate nivelele
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 23 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260710]
-
îndrumare privind tipul acţiunilor acceptabile sau neacceptabile, pentru cei care au responsabilităţi executive”. Elaborarea/modificarea politicii naţionale comune privind spaţiul aerian cuprinde şase etape, conform Figurii 1, după cum urmează: identificarea necesității elaborării unei politici / modificării unei politici; elaborarea analizei de impact potenţial; luarea deciziei de începere a procesului de elaborare/modificare; consultarea; aprobarea; şi publicarea. Un element esenţial al politicii naţionale comune privind spaţiul aerian îl reprezintă coordonarea şi acordul intern dintre organizaţiile de aviaţie civilă şi militară corespunzătoare, activităţi care trebuie
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260709]
-
al politicii naţionale comune privind spaţiul aerian îl reprezintă coordonarea şi acordul intern dintre organizaţiile de aviaţie civilă şi militară corespunzătoare, activităţi care trebuie desfăşurate înainte de începerea consultărilor externe. Atunci când consideră necesar CMSA va solicita o analiză de impact care, în funcţie de natura modificării, să conţină o analiză de siguranţă, impactul asupra mediului, o analiză din punct de vedere al legalităţii, şi alte aspecte care se consideră necesare. Este necesară o politică - Nivel politic - Nu necesită acţiuni ulterioare
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260709]
-
dintre organizaţiile de aviaţie civilă şi militară corespunzătoare, activităţi care trebuie desfăşurate înainte de începerea consultărilor externe. Atunci când consideră necesar CMSA va solicita o analiză de impact care, în funcţie de natura modificării, să conţină o analiză de siguranţă, impactul asupra mediului, o analiză din punct de vedere al legalităţii, şi alte aspecte care se consideră necesare. Este necesară o politică - Nivel politic - Nu necesită acţiuni ulterioare DECIZIA DE A CONTINUA Consultarea structurilor/grupuri de lucru delegate (după caz), IA, acorduri
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260709]
-
Transmiterea către CMSA Transmiterea către originator Originator: organizaţie internaţională (ICAO, EU, EUROCONTROL, NATO): Autoritatea Aeronautică Civilă; Autoritatea Aeronautică Militară; furnizori de servicii de navigaţie; Analizarea şi pregătirea politicii de către originator şi/sau Implicaţii la nivel strategic (stat) Proiectul analizei de impact (IA) Program de cercetare/dezvoltare Coordonare şi acord cu autorităţile civile şi militare PUBLICAREA Emiterea reglementării specifice Dacă DA Dacă NU Coordonare Figura 1. Formularea politicii naţionale comune privind spaţiul aerian şi procesul de revizuire Procesul de modificare a spaţiului aerian
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260709]
-
semnificativ de aeronave paticipante, cerinţe extinse de alocare a spaţiului aerian, operațiuni transfrontaliere,etc), structurile militare organizatoare iniţiază consultarea cu furnizorii civili de servicii de navigație aeriană, începând din etapa planificării iniţiale a activităţii, astfel încât aceasta să conducă la un impact cât mai redus asupra traficului aerian civil. Planificarea activităților sau exercițiilor militare de mare anvergură va fi realizată în conformitate cu prevederile conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian și va cuprinde trei etape principale: Etapa 1 - Planificarea (de la
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260709]
-
nivelele MSA (ASM). Pentru asigurarea accestei sarcini este monitorizată utilizarea, după caz, a următorilor/următoarelor indicatori/domenii cheie de performanţă (KPI/KPA): eficienţa spaţiului aerian (aplicarea UFSA (FUA), organizarea optimă a spaţiului aerian, utilizarea spaţiului, sistemul de restricţionare/rezervare eficientă a spaţiului) eficienţa zborurilor (impactul asupra traficului civil, impactul localizării zonelor de antrenament); flexibilitate (instruirea în zonele nesegregate, modularizarea zonelor, eliberarea spaţiului rezervat/segregat, satisfacerea cerinţelor civile şi militare apărute în timp scurt). Indicatorii cheie de performanţă (KPI), pe domenii cheie de performanţă (KPA), pentru monitorizarea
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260709]
-
asigurarea accestei sarcini este monitorizată utilizarea, după caz, a următorilor/următoarelor indicatori/domenii cheie de performanţă (KPI/KPA): eficienţa spaţiului aerian (aplicarea UFSA (FUA), organizarea optimă a spaţiului aerian, utilizarea spaţiului, sistemul de restricţionare/rezervare eficientă a spaţiului) eficienţa zborurilor (impactul asupra traficului civil, impactul localizării zonelor de antrenament); flexibilitate (instruirea în zonele nesegregate, modularizarea zonelor, eliberarea spaţiului rezervat/segregat, satisfacerea cerinţelor civile şi militare apărute în timp scurt). Indicatorii cheie de performanţă (KPI), pe domenii cheie de performanţă (KPA), pentru monitorizarea performanţei la toate nivelele
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILO-MILITARĂ ROMÂNĂ din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260709]