12,854 matches
-
ne alăturam opiniei 23, potrivit căreia una dintre funcțiile legisticii formale este, incontestabil, aceea de a oferi soluții pentru armonizarea legislației naționale, cu dreptul european. II. Codificarea 24 1. Introducere Există o aspirație firească a juriștilor spre securitate juridică și implicit, o preocupare a lor pentru previzibilitate, ca una dintre trăsăturile definitorii ale statului de drept. Dar aspirația nu aparține numai juriștilor. Unul dintre judecătorii Curții Constituționale a României, Romul Petru Vonica 25 subliniază că securitatea sau siguranța rezultatelor este un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
noile cerințe ale vieții sociale. Regulile de drept adoptate trebuie să corespundă schimbărilor interacțiunilor sociale și să aibă o mare stabilitate ceea ce se prezintă o condiție necesară a ordinii juridice, într-un stat de drept. Cerințe importante ale legiferării rezultă implicit din caracteristicile esențiale ale Codului civil napoleonean, astfel cum sunt evidențiate de Profesorul François Terré50, cu precizarea că acestea îi explică, de altfel, succesul. Codul Civil Napoleon a fost opera unor magistrați realiști, preocupați să stabilească norme juridice clare, practice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se facă pe bază de criterii obiective și să pornească de la necesitatea respectării drepturilor omului. Textele și practica adoptate în cadrul ONU recomandă o abordare deschisă bazată pe criterii obiective în evaluarea situației din diferite state, abordare care pare să fie implicită în cerința bunei credințe, la care se referă art.2 din Convenția-cadru39. Raportul explicativ arată că existența unei nevoi reale pentru folosirea limbii materne în raporturile cu autoritățile trebuie să fie evaluată de stat pe bază de criterii obiective 40
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inevitabil, dacă s-ar fi menținut și Recomandarea din 2005 și s-ar fi adoptat și această Recomandare din 2007. În mod practic, Recomandarea nr. 196/2005 nu mai figurează în Indexul O.I.M. al actelor normative în vigoare (fiind, implicit, retrasă). 2.3. În spațiul pe care îl avem rezervat, evident, nu este posibil să ne ocupăm de examinarea în detaliu a Convenției nr. 188/2007. Vom încerca să relevăm însă cele mai importante dispoziții ale acesteia, pentru că, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ambele, în mod cumulativ în succesiunea lor stabilită a se produce în timp. Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi impus, în cazul în care Tratatul Constituțional ar fi fost în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, aplicarea Protocolului și implicit, proclama calitatea României de parte la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice astfel cum sunt acestea modificate sau completate (art. 1, alin. 1 și 2); din cauza neintrării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
alternativă. Prin urmare, Protocolul, respectiv Actul, se află într-un raport de alternanță, trimițând la repere diferite în punctele esențiale ale aderării comunitare. Abandonarea Tratatului Constituțional antrenează însă consecințe speciale pentru România mai ales, deoarece ea și l-a însușit implicit odată cu ratificarea Tratatului de aderare. Procedura înscrisă în Tratatul de aderare este concepută ca soluții alternative în momentul inițial din care una este avută în vedere a fi principală, iar cealaltă subsidiară și interimară, și până la urmă, ca soluții cumulative
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
definitiv, ceea ce s-a aplicat în baza Actului (ceea ce era stabilit ca interimar să devină definitiv); modificările instituite prin acest Tratat să se aplice României ca oricărui alt stat membru; în acest caz, înseamnă că s-ar modifica în mod implicit Tratatul de aderare. B. Intrarea în vigoare a Tratatului de aderare 1. Problema intrării în vigoare a Tratatului de aderare este reglementată în acest document, precum și în Protocolul/Actul anexat. Ca regulă generală în materie, reamintim faptul că intrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ratifice, pur și simplu, Tratatul; era o modificare, în acest caz, a conținutului dreptului de a ratifica lucru care se înscrie perfect în cadrul procesului cunoscut de adaptare a instituțiilor juridice generale pentru cazul sistemului comunitar. Obligația de a ratifica apărea implicită, ori, cel puțin, libertatea de a ratifica nu mai avea un caracter discreționar. Dar în cazul Tratatului de aderare ar mai trebui menționată în plus și situația cu totul specială, care reprezenta o altă dimensiune, decât ceea ce se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniunii Europene (art. 148 alin. 3); textul constituțional nu se referă la tratatele intrate în vigoare, ci la tratatele la care România a aderat (formulă care există și în art. 11, alin. 2). În virtutea principiului atribuirii, în mod expres sau implicit 14, de competențe exercitate în mod exclusiv, Uniunea Europeană edictează reguli obligatorii care se aplică în mod direct 15 și prioritar 16, fără a mai fi nevoie de încorporarea lor în legislația națională; alteori, poate exista și un efect indirect 17
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
va fi în măsură să rezolve mai bine decât statele problema în discuție). Dacă mai ținem seama și de faptul că principiului atribuirii de competențe i s-ar fi adus o serie de ajustări, care-i îngustează aplicația (principiul competențelor implicite clauza de flexibilitate etc.), avem o imagine despre dinamica transferului de atribute suverane ale statelor, care trec cu titlu de competențe la Uniunea Europeană 30. O serie de competențe rămân încă, pentru un timp nedefinit, în competența exclusivă a statelor membre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atare; în art. 3 sunt menționate textele din Acord care vor fi incluse in terminis în tratatele bilaterale; dispozițiile din tratatele bilaterale ale statelor membre cu Statele Unite ale Americii vor fi înlocuite (nu rezultă clar dacă are loc o abrogare implicită ori vor trebui negociate). Nici chiar încheierea de noi tratate cu Statele Unite ale Americii în domeniu nu se va mai putea face în viitor, decât în conformitate cu Acordul în discuție (preluându-se conținutul acestuia). Este vorba în acest caz, de o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale. Remisiunea poate merge până la o treime din durata pedepsei pronunțată de instanța de judecată. Reducerea pedepsei, ca mod de individualizare a executării pedepsei este consacrată explicit sau implicit și în legea penală română. Astfel, în Codul penal român, reducerea pedepsei este prevăzută explicit în raport cu acei condamnați care execută pedeapsa într-o închisoare militară 9. În acest sens, în art.62, alin.2 din Codul penal în vigoare, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de îndreptare, partea din durata pedepsei ce a rămas de executat se reduce cu o treime. Reducerea poate fi mai mare putând cuprinde chiar tot restul pedepsei dacă militarul condamnat s-a evidențiat în mod deosebit în timpul executării pedepsei. Reducerea implicită a duratei pedepsei este posibilă și în baza dispozițiilor cuprinse în legea executării pedepsei cu privire la munca prestată de condamnați pe timpul executării pedepsei. Aceste dispoziții stabilesc și mecanismul după care se produce scrutarea duratei pedepsei, ca efect al muncii prestate. Soluția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în funcție de felul și implicit durata pedepsei aplicate prin hotărârea definitivă a instanței de judecată) este menită să asigure ceea ce doctrina numește certitudinea pedepsei. Altfel spus, fixarea unui procent din pedeapsă obligatoriu de executat, proporțional cu natura pedepsei, durata acesteia și implicit cu gravitatea infracțiunii săvârșite, întărește sentimentul de siguranță, dă satisfacție victimei, asigură caracterul de exemplaritate al pedepsei și funcția retributivă a acesteia și asigură în ultimă instanță îndeplinirea scopului dreptului penal care este cel mai eficient mijloc de control social
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Method = metoda drumului critic), instrument utilizat în cadrul manage mentului de proiect din domeniul privat. Constă într-o înșiruire a activităților succesive, care însumează timpul total cel mai lung; orice decalare de la termen pe drumul critic atrage decalarea termenului final și implicit majorarea costurilor proiectului. footnote> și PERT<footnote Diagrama PERT (Program Evolution Review Technique), asemenea CMP, este un instrument utilizat în cadrul managementului de proiect, care a fost elaborat și folosit pentru prima dată de US Navy în anii ’50, pentru a
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
între statele membre determină slăbiciuni structurale majore. Odată cu integrarea, în mai 2004 și ianuarie 2007, a celor 12 noi state membre, aceste disparități s-au accentuat și mai mult. Drept urmare, în vederea unei mai bune funcționări a Pieței Unice Europene și implicit în vederea creșterii competitivității, Uniunea Europeană promovează, alături de politicile de protecție a mediului și de politica egalității de șanse, o politică de coeziune. În comparație cu Europa celor 15, aceste inegalități s-au dublat în Europa celor 27, care acum posedă 268 de regiuni
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului; Axa 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport. Schimbările survenite în structura economiei românești, procesul de integrare europeană și implicit accesul la piețele vest-europene au modificat semnificativ direcția fluxurilor de mărfuri și de călători, determinând o creștere constantă a volumului acestora. În același timp, au crescut și standardele privind calitatea rețelei de transport, în condițiile introducerii unor reglementări mai stricte
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
nou mod de a concepe dezvoltarea în termeni de proiect. Accentul se pune pe elaborarea și implementarea strategiilor coerente de dezvoltare, pe planificare și organizare, deci pe proiect. În România, începând cu anul 2002, la baza fundamentării bugetului național și implicit a bugetelor ministerelor, au stat strategia, programele și proiectele. Această tendință este cu atât mai pregnantă la nivelul Uniunii Europene, unde, sub impactul necesităților de integrare, managementul proiectelor tinde să devină principala formă de existență în mediul economic. Proiectele au
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
potrivit căruia criteriile de succes sunt stabilite încă de la început atât în ceea ce privește derularea (respectarea limitelor de timp, respectarea bugetului), cât și în ceea ce privește produsul final (calitate, eficiență, standarde tehnice). Astăzi, un accent deosebit în cadrul activităților se pune pe resursa umană și implicit pe informație. Dacă în urmă cu două decenii resursele materiale dețineau supremația, acum asistăm la o răsturnare a scării de valori, economia bazată pe cunoaștere reprezentând economia viitorului. 3.2. Tipuri de proiecte Proiectele au o serie de caracteristici care
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
este metoda drumului critic (Critical Path Method), aceasta din urmă fiind creată pentru domeniul privat. Drumul critic reprezintă însușirea activităților succesive, care însumează timpul total cel mai lung. Orice decalare de termen pe drumul critic atrage decalarea termenului final și implicit creșterea costurilor. footnote> este utilizată în planificarea unor activități de mare complexitate, care utilizează rețele grafice cu o desfășurare logică și corectă. De obicei, metoda este folosită în vederea optimizării folosirii timpului și a costurilor în programele de dezvoltare și introducere
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
curs, nu este aceeași cu cea prognozată în cadrul proiectului. Se întâmplă frecvent ca acele condiții de ordin tehnic stabilite în proiect, de exemplu cele legate de achiziția de materiale sau echipamente, să nu fie respectate din varii motive, ceea ce modifică implicit calitatea proiectului în ansamblu. Timpul limită și necorelarea echipei de proiect sunt de asemenea surse de risc în nerespectarea parametrilor tehnici ai proiectului; • riscuri externe. Riscurile valutare, modificările de politică fiscală sau de proceduri administrative, întârzierea deconturilor au îngreunat vizibil
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
între statele membre determină slăbiciuni structurale majore. Odată cu integrarea, în mai 2004 și ianuarie 2007, a celor 12 noi state membre, aceste disparități s-au accentuat și mai mult. Drept urmare, în vederea unei mai bune funcționări a Pieței Unice Europene și implicit în vederea creșterii competitivității, Uniunea Europeană promovează, alături de politicile de protecție a mediului și de politica egalității de șanse, o politică de coeziune, pentru care a alocat fonduri în valoare de 308 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 35% din bugetul UE (în
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cu 50,8%, și Irlanda, cu 50%, iar ultimele, de Italia, cu 21,1%, și România, cu 19,8%. În ceea ce privește Fondul de Coeziune, de menționat este faptul că numai 15 din cele 27 de state membre au îndeplinit criteriile și implicit au primit fonduri, restul de 12 (Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii) înregistrând la momentul realizării alocărilor un PIB mai mare de 75% din media UE. În medie, la 31 martie
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
lungul câtorva secole de numeroși economiști, definirea competitivității rămâne, în continuare, o problemă controversată. Sute de ani, economiștii au încercat să înțeleagă ce determină prosperitatea națiunilor. Această încercare a variat de la Adam Smith, care a subliniat importanța diviziunii muncii și implicit a specializării în realizarea avuției, până la economiștii neoclasici, care, în definirea bunăstării și, în general, a competitivității economice, pun accentul pe investițiile de capital și pe infrastructură, iar, mai recent, și pe alte aspecte, cum ar fi educația și formarea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sau, cel puțin, îmbunătățite - care să satisfacă în condiții superioare gusturile și preferințele purtătorilor cererii -, se asigură și premisele creșterii vânzărilor pe piețele existente și pe noi piețe de desfacere, fapt care conduce la creșterea competitivității economice a firmelor și implicit a economiei. După cum arătam în subcapitolul 1.3.2. Teoria avantajului competitiv (Michael Porter), dezvoltarea competitivă la nivel național cunoaște, potrivit lui Porter, mai multe stadii, inovarea (stadiul trei de dezvoltare) contribuind decisiv la creșterea competitivității economice. În prezent - subliniază Porter
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]