4,930 matches
-
împotriva lumii. Această atitudine e la fel de legitimă și ea fixează atât perspectiva, cât și limitele eseului de față. Dar, când negarea lumii se exercită cu aceeași rigoare, se ajunge adesea (în unele școli vedanta) la rezultate asemănătoare în ceea ce privește, de pildă, indiferența față de operă. Într-o carte de o mare importanță, Le Choix, Jean Grenier întemeiază, sprijinit pe o astfel de atitudine, o adevărată "filosofie a indiferenței". 15 În deplinul înțeles al cuvântului și cu toate cusururile acestuia. O atitudine sănătoasă comportă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
aceeași rigoare, se ajunge adesea (în unele școli vedanta) la rezultate asemănătoare în ceea ce privește, de pildă, indiferența față de operă. Într-o carte de o mare importanță, Le Choix, Jean Grenier întemeiază, sprijinit pe o astfel de atitudine, o adevărată "filosofie a indiferenței". 15 În deplinul înțeles al cuvântului și cu toate cusururile acestuia. O atitudine sănătoasă comportă și cusururi. 16 Mă gândesc la Alceste al lui Moliere. Totul e atât de simplu, de evident și de brutal. Alceste împotriva lui Philinte, Celimene
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ca operă de artă. Preexistența operei este condiția ontologică care generează o operă de artă independentă de subiect. Existența operei de artă produce o sferă a singularității din care este exclusă orice formă de concretizare, iar opera este liberă prin indiferența ei față de subiect. Prin urmare, existența operei de artă are o caracteristică esențială: infinitatea. Infinitatea operei nu este decât infinitatea spiritului creator care este atras de artă prin contemplația spre desavârșire. Datorită infinității ei, opera de artă pare să nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
uniformitatea comportamentelor, deoarece desfășurându-se același tip de activitate, se constituie o formă de influență socială numită și facilitare socială care stimulează motivația îmbunătățind performanța. - gestionarea eficientă a relațiilor preferențiale afective deoarece au un caracter subiectiv, exprimând simpatia, respingerea sau indiferența - unilaterale sau reciproce- dintre membrii echipei poate fi garanția obținerii de rezultate bune și foarte bune; - încurajarea cu prudență a relațiilor preferențiale operaționale ce au un caracter practic ce relevă cu cine dorește fiecare să colaboreze pentru atingerea obiectivului. Practica
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
pe scurt ceea ce este caracteristic acestui sport de-a lungul timpului, ar fi bărbăția și ardoarea luptei sportive, care au compensat toate celelalte neajunsuri legate de condițiile de joc, reguli de joc în permanentă schimbare, și nu în ultimul rând, indiferența celor abilitați să recunoască și să promoveze acest sport. Jocul de polo pe apă este recunoscut oficial în 1885, an în care se atestă existența a 11 reguli de joc, ce vor fi completate în 1888, 1890 și în 1899
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu care mesajele comunicate indirect sunt primite prin simboluri se datorează procesului de învățare. Procesul de comunicare are atât componente afective cât și cognitive. Este vorba, în primul rând, de componentele afective ale atitudinii emițătorului față de receptor (atracție, repulsie sau indiferență); asupra mesajului își pun amprenta componentele cognitive ale atitudinii emițătorului. Mesajul poate fi influențat în măsura în care emițătorul percepe atitudinea de atracție posibilă a receptorului față de el, caz în care el se va putea aștepta ca mesajele sale să fie primite cu
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu totul real pentru cunoașterea vieții omului. Preferința poate și trebuie să devină un obiect al cercetării științifice." [2] În aceeași lucrare, Achim Mihu definește sociometria ca fiind "tratamentul cantitativ al relațiilor interumane preferențiale." Preferința manifestată prin alegere, respingere sau indiferență dintre persoane, presupune spontaneitate afectivă, trebuie să fie neelaborată, exprimată intuitiv și imediat. 5.2 Ce determină alegerea sociometrică? După N. Ralea și T. Herseni: "Oamenii se atrag, se resping sau își sunt indiferenți, în primul rând nu după sentimentele
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
același timp fie prea aspri, fie prea blânzi. Adesea, tatăl și mama pot avea atitudini diferite față de copil: unul prea sever, altul protector, gata de a-l răsfăța și apăra față de excesele impuse de celălalt părinte. Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferență față de ceea ce gândește copilul este o altă mare greșeală educativa, care duce adesea la pierderea lui de sub control, acesta devenind un copil-problemă din punct de vedere social. în familiile dezorganizate copiii suferă și prezintă tulburări nervoase, de somn, de pofta
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
lacomi îi exploatează fără milă pe țăranii săraci, dar destoinici și curajoși, muncitori care știu să fie vigilenți când dușmanul lovește ș.a.m.d. Acțiunea are loc în primii ani după instaurarea puterii comuniste, într-un sat, Băltoaca, inundat din cauza indiferenței unor „elemente” oportuniste care au intrat în partid, dar nu servesc interesele „poporului”. Trei romane, Oameni sub patrafir (1950), Întâmplări din pragul veacului (1953), Sub pajura împărăției (1954), reconstituie, de asemenea în spiritul și litera realismului socialist, dintr-o perspectivă
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
Călinescu și Mihail Sevastos. Modificând subtitlul (acum „Revistă de literatură, artă și ideologie”), noua conducere, redusă în realitate la primii doi, își propune „să armonizeze, contemporaneizându-se, [...] atitudinea hotărâtă, politica ideologică și socială [...] deoarece cultură înseamnă idee activă, nu academie și indiferență formală, estetică”. Periodicul cunoaște și prefaceri structurale, unele rubrici fiind înlocuite cu altele noi. G. Călinescu va contribui substanțial la afirmarea „atitudinii hotărâte”, îndeosebi prin note cu accente de pamflet la adresa „Gândirii”, a lui Nichifor Crainic și a „noii generații
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
totuși să finanțeze un fond de ajutorare a deținuților politici. La puțină vreme după aceea, prietenul său Mstislav Rostropovici, muzician cunoscut în întreaga lume, este constrâns și el să ia calea exilului. Totuși, disidența a reușit creeeze o breșă în indiferența occidentalilor. Impactul acordurilor de la Helsinki Pe 1 august 1975, mișcarea primește un sprijin neașteptat odată cu semnarea actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) de la Helsinki, și care stipulează: „Statele participante respectă drepturile omului și libertățile fundamentale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
docilității membrilor săi. încă din 1919, se pronunță un anumit număr de îndepărtări - 40% din 250000 membri ai partidului sunt excluși -, iar în 1921-1922, un nou val de epurări duce la plecarea a 20% din membrii partidului, considerați vinovați de indiferență politică sau de comportamente nedemne (îmburghezire, carierism, alcoolism...). începând din 1924, recursul la epurări* devine o practică din ce în ce mai sistematică ce vizează eliminarea vechii elite și asigurarea docilității cadrelor nou promovate. în acest scop, Stalin orchestrează, mulțumită poliției politice, valuri succesive
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
forțată. în vara lui 1873, țarul decide să-i cheme înapoi pe studenții ruși instalați în Zurich, care importă în Rusia aerul libertății. Un an mai târziu, 2000 studenți se hotărăsc „să meargă la popor”, dar nu dau decât peste indiferența satelor. în 1876, o nouă organizație Pământ și Libertate militează pentru exproprierea marilor proprietăți în folosul țăranilor. La 6 decembrie 1876, acest grup își ține prima manifestare publică, sub conducerea lui Gheorghi Plehanov, provocând arestări în masă. Dacă intensitatea represiunii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
altul decât prețul de echilibru în condițiile de concurență perfectă. Putem trage următoarele concluzii: dacă întreprinzătorul este indiferent față de risc, cantitatea de produs q este egală cu cea din cazul în care viitorul este sigur; dacă, dimpotrivă, întreprinzătorul nu manifestă indiferență față de risc, optimul poate fi atins chiar și în condițiile în care costul marginal descrește. 3°. Mai multe perioade de analiză În acest caz se pune problema optimizării sumei profiturilor actualizate pe un orizont de timp T . Acest lucru este
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ceea ce Lincoln numea „datoria oficială”, adică să gândească și să acționeze în termenii interesului național, și „dorința personală”, adică de a-și vedea propriile principii și valori morale realizate peste tot în lume. Realismul politic nu implică, nici nu scuză indiferența față de idealuri politice și principii morale, dar necesită într-adevăr o distincție radicală între dezirabil și posibil - între ceea ce este de dorit peste tot, în toate epocile, și ceea ce este posibil în circumstanțele concrete spațiale și temporale. Este logic că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
implicate într-o mai mare sau mai mică măsură în lupta pentru putere l-a determinat pe Arnold Wolfers să remarce că ele ocupă poziții la capetele unui continuum ce se extinde de la ceea ce el numea polul puterii spre polul indiferenței. Natura puterii: patru distincții Când vorbim în această carte despre putere, nu avem în vedere puterea omului asupra naturii sau asupra unui mijloc artistic precum limbajul, discursul, sunetul sau culoarea. Când ne referim la putere, înțelegem controlul omului asupra minților
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doilea război mondial pare să fi răspuns definitiv la întrebarea dacă și în ce măsură diplomația americană este doritoare și capabilă să-și transforme potențialul puterii naționale în realitate politică. Dar, la începutul acelei perioade, într-un articol semnificativ numit „Imperialism sau indiferență”, ziarul The Economist din Londra încă era nesigur în privința răspunsului. După enumerarea factorilor care, în sine, ar face din Statele Unite cea mai puternică națiune de pe pământ, publicația continua: Dar deși aceste lucruri sunt esențiale, ele nu sunt suficiente pentru a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
valoare unică în sine, nimic altceva nemaicontând. ...Avea o singură iluzie - Franța; și o singură deziluzie - omenirea - inclusiv francezii și nu în ultimul rând colegii săi. ...Națiunile sunt lucruri reale dintre care pe una o iubești și pentru celelalte simți indiferență - sau ură. Gloria națiunii pe care o iubești este un scop dezirabil, dar care trebuie obținut în general pe cheltuiala vecinului tău. Prudența necesită ceva aprobări din vârful buzelor pentru „înțelegerile” dintre americanii ridicoli și englezii ipocriți, dar ar fi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
probabilă a tehnologiei de război și a moralității internaționale, sorții sunt împotriva supraviețuirii acestor reguli. În 1936, sancțiunile Ligii Națiunilor împotriva Italiei au eșuat, iar în anii următori toate încălcările celor mai importante prevederi ale Pactului au fost tratate cu indiferență de către toate guvernele interesate. Apoi, întrebări similare au fost puse cu privire la Pactul Ligii Națiunilor ca întreg și la unele dintre prevederile acestuia. Guvernele au acționat ca și cum acele prevederi își pierduseră forța constrângătoare, dar și-o pierduseră cu adevărat sau validitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
statele. Pe scurt, ele constituie instrumentul perfect pentru un negociator subtil, atent, moderat și împăciuitor. Diplomația publică și susținătorii săi nu pot decât să disprețuiască un asemenea instrument care, cred ei, aparține unei epoci apuse, caracterizată de snobism aristocrat și indiferență morală. Cruciații dreptății - ceea ce ar trebui să fie diplomații publici - nu se exprimă în acest mod. Aflați pe o scenă ce are ca audiență întreaga lume, diplomații publici vorbesc mai degrabă lumii decât unul cu celălalt. Scopul lor nu este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unui nivel minim hormonal) determină apariția unui răspuns sexual în afara existenței excitanților adecvați din mediul. Hipotalamusul posterior (nucleii mamilari laterali) la șobolanii masculi este așezat pe calea efectorie; declanșează actul consumator (motrice) al ejaculării, dar nu poate provoca motivația sexuală (indiferență la erecție). Lezarea hipotalamusului median (nucleul ventromedian și eminența mediană) abolește comportamentul sexual, simultan afectând secreția hormonilor sexuali; apare atrofia gonadică și de tract genital, dar terapia hormonală înlătură atât efectele gonadice cât și tulburarea comportamentului sexual. Un mecanism hipotalamic
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
alienare etc.) arată însă că unele dintre acestea sunt neproductive atât la nivelul eșaloanelor inferioare, cât și la nivelul celor superioare, în timp ce altele sunt pur și simplu orientate direct împotriva realizării obiectivelor organizației. De exemplu, comportamente cum ar fi apatia, indiferența, non-implicarea (la nivelul eșaloanelor inferioare) sau conformismul, neîncrederea, incapacitatea de a accepta ideile noi, frica de risc (la nivelul eșaloanelor superioare) intră în categoria celor neproductive. În timp ce chiulul, stabilirea unor norme informale de restricție voluntară a randamentului (la nivelul eșaloanelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a doua situație apare mai ales la persoanele care au o puternică trebuință de autorealizare ca și la cele ce dispun de un mare potențial aptitudinal insuficient fructificat sau, pur și simplu, neutilizat. Comportamentele de evitare sunt extrem de numeroase: apatia, indiferența, dezinteresul, absenteismul, evaziunea într-o serie de activități din interiorul organizației (jocuri colective, bârfe, pauze lungi pentru cafea, discuții personale etc.). Reacțiile informale de evitare sunt cele care cresc, uneori alarmant, procentajul informalului din cadrul organizațiilor. În aceste condiții, structurile formale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca fiind competiționale și amenințătoare; reținerea de la relații umane, personale cu colegii sau subalternii; lipsa dorinței de a acorda încredere sau recompense când acestea sunt binemeritate; duritatea nejustificată bazată pe mentalitatea că numai astfel oamenii pot fi ținuți la respect; indiferența față de utilizarea capacităților subalternilor și lipsa dorinței de a le dezvolta. În cea de‑a doua categorie apar slăbiciuni ca: handicapul mental care îl împinge pe om să mențină statu‑quo‑ul, indiferent de consecințe; emoționalismul, adică reacția emoțională față de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezacorduri puternice de idei (în planul intercognitiv), de la apariția unor fenomene ușoare de perturbare a comunicării, cum ar fi bruiajul sau blocajul comunicării, până la fenomene perturbatoare grave cum ar fi filtrarea sau distorsionarea informaților (în planul intercomunicării), de la relații de indiferență și izolare socioafectivă la tensiuni emoționale puternice, la respingeri și atacuri deschise verbale și comportamentale (în plan afectiv-simpatetic). Ameliorarea sau înlăturarea acestor conflicte s-ar putea realiza prin: egalizarea informării persoanelor; transmiterea informațiilor relevante și pertinente, deblocarea comunicării; formarea unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]