5,050 matches
-
deosebit de variată, cuprinzând lucrări de filosofie, muzică, literatură. Importante pentru problematica sociologiei sunt: * Discours sur les Sciences et les Arts (Discurs despre științe și arte) * Discours sur l'origine et les fondements de l'inégalité (Discurs despre originea și fundamentele inegalității) * Discours sur l'Économie politique (Discurs despre economia politică) * Du Contract Social (Contractul social) * Émile ou de l'Éducation (Emil sau despre educație) * Les Confessions (Confesiuni) Învățăturile * Dezvoltarea științelor și artelor nu a promovat progresul omului și al societății, ci
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
omului și al societății, ci, dimpotrivă, le-a ruinat. A alterat relațiile interumane, a născut invidia, răutatea și a distrus prietenia dintre oameni. * A fost unul dintre primii filosofi moderni care au atacat instituția proprietății private deoarece stă la originea inegalității sociale, ceea ce înseamnă încălcarea contractului social încheiat între oameni. Rousseau este considerat un strămoș al socialismului și al comunismului. * Obiectivul guvernului ar trebui să fie acela de a asigura libertatea, egalitatea, justiția. * Politica și moralitate nu ar trebui să fie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a produs adevărate rupturi în numeroase domenii ale cunoașterii, considerând, chiar dacă uneori exagerat, Contractul social drept primul tratat de sociologie modernă, Emil primul manual de pedagogie, Noua Heloiză primul roman de factură și coloratură romantică. Bibliografie Rousseau, Jean-Jacques, Discurs asupra inegalității dintre oameni, Editura Antet, București, f.a. Rousseau, Jean-Jacques, Despre contractul social, Editura Nemira, București, 2008 Rousseau, Jean-Jacques, Emil, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973 Rousseau, Jean-Jacques, Confesiuni, Vol.I și II, Editura pentru Literatură, București, 1969 4.4 Concluzii * Principala
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
un țăran sprijinit de gard, fumând nu știu ce țigară fără filtru comunistă, care îl regretă pe Ceaușescu („Așa că n-am mai spus nimic, căci ce-aș mai fi putut spune, de vreme ce apărusem acolo, la acel gard, ca un mic semn al inegalității, apărusem și aveam să plec atunci când aș fi dorit, lăsându-l pe acel bătrân în haine ponosite, cu țigara lui ieftină arzându-i între degete, pe drumul plin de gropi dintre frumoasele case de lemn seculare, salvate printr-un capriciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
243. „N-a fost supărare pe care un ceas de lectură să nu mi-o fi risipit. De câte ori te simți nefericit și ai nevoie de uitarea necazurilor, când, rănit de viață, dorești un suprem balsam, când, sătul de banalitatea și inegalitatea mediului, aspiri la o societate mai aleasă, când vrei să te înduioșezi și să râzi de nimicurile de aici, de pe pământ, în tovărășia unui spirit plin de bunăvoință și de înțelegere, atunci nu-l căuta departe, căci nu-l vei
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
precizând într-o manieră mult mai exactă împărțirea competențelor în ceea ce privește puterea; în urma reformei agrare, ea va amenda dreptul la proprietate, legitimând exproprierile marilor domenii prin intermediul principiului utilității sociale a proprietății; ea prevede drepturi pentru minoritățile naționale; dar păstrează și întărește inegalitatea între biserici, proclamând întâietatea Bisericii ortodoxe, urmată de cea greco-catolică, față de celalalte biserici. În 1938, Regele Carol al II-lea suspendă Constituția și impune printr-un referendum inechitabil un nou text fundamental care "legitimează" dictatura regală. Doi ani mai târziu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aceea a conviețuirii oamenilor fără a fi dominați de cineva, ci doar de legile naturale, "dreptul natural" fiind dreptul la viață, la libertate, la proprietate 21. Trecerea de la starea naturală la societate este văzută tocmai ca o replică la apariția inegalităților sociale, se realizează prin contract social, în trei etape: etapa consimțământului realizării unei comunități în care toți cetățenii să-și susțină reciproc drepturile naturale; membrii comunității consimt la crearea unor instituții care să producă legi care să le protejeze drepturile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un moment nepotrivit, având în vedere criza economică globală și planificarea noului ciclu bugetar european 17. Ne aflăm așadar în fața unor multiple surse de risc care în ultimă instanță pot submina în totalitate procesul. Pe scurt, acestea ar fi neîncrederea, inegalitatea dintre regiuni din punct de vedere economic și financiar în primul rând, o multiplicare a birocrației, a corupției și a altor aspecte disfuncționale preexistente. La nivelul percepției publice, opiniile sunt împărțite, ceea ce indică mai degrabă lipsa unei viziuni clare sau
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
la Uniunea Europeană, cât și politicile afirmative, despre care se vorbește mai puțin și cu oarecare sfială. Din această ultimă categorie fac parte politicile de promovare a femeilor în sfera profesională, politicile anti-discriminare, politici prin care statul caută să corijeze anumite inegalități de gen introducând legi și reglementări specific precum: legea cotelor de gen, legea parității de gen și măsuri specifice în favoarea femeilor în anumite domenii. În literatura de specialitate, aceste politici, împreună cu structurile instituționale create în scopul aplicării și monitorizării lor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
create în scopul aplicării și monitorizării lor, sunt integrate sub denumirea de "feminism de stat"1. Acest set de politici ar trebui să susțină, și în România, exercițiul cetățeniei politice și funcționarea mecanismelor democratice, participarea și reprezentarea femeilor, respectiv reducerea inegalităților de gen din spațiul politic și atenuarea deficitului democratic înțeles, în acest caz, ca deficit de reprezentare numerică și de reprezentare a intereselor. Deși există o bogată literatură străină pe această temă, în România persistă încă multă necunoaștere mai cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a condiției femeilor în democrațiile contemporane, în sensul concretizării accesului la drepturi și libertăți civile, politice și sociale este un fapt incontestabil. Cu toate acestea, subreprezentarea și marginalizarea politică a femeilor rămâne problematică în numeroase țări democratice. Indexul global al inegalității de gen (The Global Gender Gap Index, 2012), instrument introdus de Forumul Economic Mondial în 2006, prezintă o radiografie clară asupra disparităților de gen existente în 135 de țări din lume, în raport cu un set de subindici specifici: participare economică și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
la nivelul structurilor parlamentare, guvernamentale și prezidențiale. Privind acest clasament la scara Uniunii Europene, primele zece poziții sub aspectul political empowerment sunt ocupate de Finlanda, Suedia, Irlanda, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda, Austria, Spania și Marea Britanie 4. În funcție de Indexul global al inegalității de gen (2012), România ocupă poziția 67 din cele 135 de țări analizate, iar în raport cu subindicii specifici ocupă următoarele poziții: participare economică și oportunități (poziția 54), nivelul de educație (poziția 52), sănătate și speranță de viață (poziția 34), capacitarea politică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de țări ale Uniunii Europene), urmată fiind de Grecia (poziția 99) și Ungaria (poziția 117). Așadar, față de țările Uniunii Europene, ca și față de valorile obținute de România la ceilalți subindici care intră în schema de calcul a Indexului global al inegalității de gen, valoarea subindicelui capacitare politică se află la cota de avarie, indicând un serios deficit democratic sub aspectul prezenței și reprezentării femeilor în viața politică. Acest deficit democratic este probat și de rezultatele ultimelor alegeri parlamentare, în contextul cărora
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un interval de timp considerabil, din zona drepturilor civile, politice și sociale. Atât cetățenia politică, cât și politicile publice, care definesc cetățenia civică și cetățenia socială, se configurează pe diviziunea sexuată a rolurilor, spațiilor și valorilor, tinzând să reproducă, astfel, inegalitățile structurale de gen existente în societate 15. De asemenea, conceptualizarea raportului public-privat în termeni de opoziție a generat accepțiuni înguste și exclusiviste ale politicului și ale cetățeniei, definite în termenii valorilor și activităților masculine și soldată cu excluderea femeilor din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este privită ca egalitate în drepturi civile și politice (egalitate în sens formal-juridic), lucrurile devin mai complexe în momentul în care este adusă în discuție exercitarea deplină a cetățeniei politice sau egalitatea în privința drepturilor sociale, aspecte care scot în evidență inegalitățile de gen structurale din sfera vieții publice și private. Principiul egalității de șanse, fiind considerat un principiu mai moderat, a luat locul, în timp, acțiunilor afirmative (desemnate adesea prin conceptul impropriu de "discriminare pozitivă"), intens criticate. Însă, principiul egalității de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
egalității de șanse este cu două fețe, în sensul că principiul meritocratic pe care îl conține și care este invocat pentru a legitima ideea conform căreia femeile nu ar trebui promovate prin acțiuni afirmative, permite perpetuarea nedreptăților trecute și a inegalităților de gen în prezent, în ciuda cadrului legislativ egalitar"18. A asigura egalitatea de șanse în raporturile sociale de gen înseamnă a asigura o egalitate ca punct de plecare, o egalitate în privința condițiilor de pornire în competiția socială. În acest caz
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de gen înseamnă a asigura o egalitate ca punct de plecare, o egalitate în privința condițiilor de pornire în competiția socială. În acest caz, egalitatea de gen (ca egalitate de șanse), raportată la principiul liberal al meritocrației, ignoră, din start, existența inegalităților de gen din zona vieții private și faptul că femeile, cărora le revine munca din sfera vieții private, au acces redus la competiție și resurse. Rămânând gospodine și mame în exercițiu, femeile nu pot fi competitoare egale pe piața muncii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
2000. Nozick, Robert, Anarhie, stat, utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. Pacesila, Mihaela, "Regionalizarea în statele Uniunii Europene", în Administrație și management public, nr. 3/2004, ASE București, online la http://ramp.ase.ro. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Paul Vass, Andreea (ed.), Forța politică a femeilor, Editura Polirom, Iași, 2011. Phillips, Anne, "Espaces publics, vies privées" în Ballmer-Cao, T.H.; Mottier, V.; Sgier, L. (eds.). Genre et politique. Débats et
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 72-82. 15 Laura Bereni et al., op.cit., p. 147. 16 Georgiana Waylen, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao et al., op cit., pp. 216-221. 17 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 90. 18 Otilia Dragomir; Mihaela Miroiu, (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 25. 19 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p.114
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
doua extindere a CEE nu s-a făcut fără probleme serioase. Ea a adîncit diferențele între nivelurile de dezvoltare din sînul Comunității și a făcut și mai imperioasă necesitatea de a armoniza politicile economice de natură diferită, de a reduce inegalitățile dintre regiuni, de a pune de acord politicile de emigrare, acestea fiind tot atîtea probleme la care era deja greu să se găsească soluții într-o Comunitate de numai nouă membri. Dar în același timp există și aspecte extrem de pozitive
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
tinzînd spre exaltarea individului si al dreptului său la fericire, în timp ce pensionarii si tineretul formează grupuri foarte mari de consumatori de o importanță aparte. În sfîrșit, uniformizarea aparentă a modului de viață si a practicilor sociale (în ciuda menținerii unor mari inegalități) nu pot ascunde crizele apărute în urma unei schimbări rapide si prost controlate a condițiilor de existență. Insuficiența echipamentelor urbane si degradarea spațiilor de locuit din cartierele sărace transformate în ghetouri, poluarea, șomajul, creșterea violenței și a delicvenței pe un fond
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
săraci ar fi de l la 15 în Regatul Unit, de l la 20 în Danemarca și RFG, de l la 33 în Țările de Jos și de l la 76 în Franța. Pentru a încerca o corectare a acestor inegalități, cele mai multe state au practicat o politică de redistribuire parțială a veniurilor, încasînd sume importante prin impozitare și cotizații sociale pe care le-au redistribuit în diverse moduri: echipamente colective, asistență socială, alocații familiale, pensii, burse etc. Deși categoriile cele mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
corectare parțială, foarte diferită de la o țară la alta (corectivul fiscal și acțiunile statului sînt mult mai importante în Suedia, în Danemarca și în Marea Britanie pînă la venirea la putere a Margaretei Thatcher, sau în Franța comparativ cu țările mediteranene), inegalitățile cu efecte în viața cotidiană manifestîndu-se de acum înainte mai puțin la nivelul consumului alimentar și al echipamentelor menajere decît în domeniul culturii și al folosirii timpului liber. Viața cotidiană și practicile sociale În cursul ultimilor patru decenii cadrul de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mării, terenuri de camping, sate de vacanță etc.). Unele activități care odinioară erau privilegiul categoriilor înstărite ski, bărci cu pînze, chiar echitația și golful sînt practicate astăzi de o parte relativ importantă a populației. Cu toate acestea, persistă încă mari inegalități nu întotdeauna și în nici un caz din cauze financiare în ce privește accesul la activitățile culturale. Chiar în țările cele mai evoluate din punct de vedere economic, numai o elită cultivată frecventează teatrele, concertele de muzică clasică, expozițiile de pictură, în timp ce toată lumea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care termenii opoziției sînt atît antinomici, cît și egali, față de termenii unei relații de antagonism (muncitori/șefi, bărbați/femei, albi/negri) în care termenii binomului sînt caracterizați de grade diferite de forță și coexistență într-o relație de antagonism și inegalitate. În cadrul unei asemenea relații, individul oprimat luptă pentru a înfrînge structurile de dominare pe diferite cîmpuri de luptă. Elementul-cheie aici este că tocmai această luptă împotriva factorului de dominare, împotriva relației de subordonare reprezintă centrul de interes în studiile culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]