4,420 matches
-
De aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și cel prozaic e dată de felul în care e tăiat enunțul, în funcție de constrângerile prozodice, respectiv sintactice, atunci insistența geniului limbii franceze asupra dispunerii cuvintelor în frază demonstrează inapetența sa pentru poezie 22. Țin să subliniez această caracteristică pentru că mitul unui geniu "prozaic"23, care la mijlocul secolului al XVIII-lea devenise un loc comun, a jucat un important rol
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
romanticii noștri, în rimele populare stereotipe pe care le aprecia Titu Maiorescu sau în numele Luceafărului, așa cum a încercat să o demonstreze Dimitrie Caracostea într-o analiză celebră 37. Așadar, pe baza unui raport polemic cu geniul limbii franceze, reamintit cu insistență, concepția herderiană mobilizează o dimensiune radical diferită a limbajului, deplasând reprezentarea mecanismului prin care acesta produce literatură. Dacă ar trebui să schematizăm, această deplasare s-ar putea exprima prin relația de opoziție ușor perceptibilă între frază și cuvânt, între articulare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
între antiteze Heliade Rădulescu formulează echivoc: "[...] aceștia sunt Sarsailii literaturii și științelor. Nimic nu știu, nimic n-au învățat și de toate zic că știu"32. Or, a ști tot fără a învăța nimic e una dintre reprezentările genialității. În insistența cu care Heliade Rădulescu revine la figura lui Sarsailă, în convingerea cu care încearcă să descifreze prin el societatea românească putem citi investiția pe care a făcut-o în resursele creatoare ale unei populații necultivate. E desemnarea negativă a unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cât și filologiei biblice, de a pune în serie două imagini, două structuri sintactice, două figuri morfologice etc. Termenul prin care Heliade Rădulescu îl folosește pentru a numi acest procedeu, "îndoita dicție", evocă de altfel lecturile sale biblice. Interesantă e insistența lui de a distinge acest mecanism poetic de un alt dispozitiv de punere în paralel, rima. E diferența dintre un procedeu care creează continuități arbitrare și un altul care generează continuități "justificate", pe baza sensului. Rima "leagă" aleatoriu, fără idee
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
De fapt, în puține scrieri din epocă procedeul e atât de frecvent - și de ostentativ - ca și la Heliade Rădulescu. Mulți dintre contemporanii lui au tendința să recurgă la această figură, însă în textele lui Heliade Rădulescu procedeul devine, prin insistența cu care e folosit, o adevărată marcă de stil. Un singur articol scris în vremea exilului, la începutul anilor '50, Despre decăderea literaturii române, nu prea lung, are cinci liste cu nume alcătuite pe baza antonomazei. "Citească cineva pe Văcărești
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a veșmintelor se lăsa impulsiei și desemna undulații grațioase; să fi văzut, în sfârșit, acea mulțumire extatică râzând pe fețele lor când osteneala le silea să-și lase regiile aeriene și să se-ntoarcă a cere pământului puteri nouă"89. Insistența pe desenul aerian al mișcărilor - și pe dans, care e figura recurentă a acestei relatări - sugerează în același timp gratuitatea acestei gesticulații (ondulația și grația sunt semnele unui estetic pur, lipsit de finalitate) și consumul său rapid și caracterul său
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-însa, mă întristează, mă mâhnește și adâncează un creț pe fruntea mea, căci o văz nesigură, ideea dintr-însa s-a desfigurat, s-a slăbit, abia licurește și mai că nu mai seamănă cu tipul ei"94. Remarcabilă rămâne insistența de a vedea aici acțiunea forțelor corozive ale timpului, "acel destructor infernal al creațiilor spirituale". Bolliac introduce în propria poezie dimensiunea temporalității, chiar dacă e recentă, chiar dacă asupra ei nu au acționat duratele lungi, memoria colectivă și vicisitudinile istoriei. Ea e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui de șicana proceselor, în mijlocul lucrărilor seci de cancelarie, la care a fost condemnat o mare parte din viață, el găsea timp de a comite plăcute păcate, colaborând la toate foile ce se iveau pe orizonul literar 77. Interesantă rămâne insistența lui Alecsandri pe aspectul intim al figurii prin care Negruzzi își identifică operele: "păcate". Acestea evocă spațiul recluziunii și tentația retragerii din viața publică, și în același timp regimul "mărturisibilului", enunțarea provizorie menită să dispară prin mărturisire. Biograful subliniază, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dorință naționalistă generică. Prezența datoriei profesionale în biografiile scriitorilor se sprijină pe o perspectivă globală asupra funcțiilor publice, privite ca un mod omogen de a răspunde la apelul patriei, dincolo de tot ceea ce le diferențiază ca atribuții sau pregătire. De aici insistența cu care biografii menționează la Radu Ionescu numirea ca director în Ministerul Cultelor și alegerea ca deputat 82, sau la George Crețeanu funcționarea ca procuror, apoi ca deputat și, în fine, ca înalt funcționar în Ministerul de Justiție 83. Dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
situeze procesul de emergență literară în raport cu o activitate literară înțeleasă în sens foarte larg: nu numai ceea ce intră în definiția îngustă a "literaturii naționale", ci tot ceea ce face parte din experiența literară accesibilă unei comunități într-un anume moment istoric. Insistența cercetătorului de a folosi mai degrabă un concept al "emergenței literare" decât pe cel consacrat de "emergență a literaturii" evocă aceeași tentativă de a deschide sfera obiectelor și activităților literare dincolo de definiția canonică și normativă a corpusului unei literaturi: "În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au stins încă, sunt vii și intense, selectează, orientează și colorează prin ele însele o relatare și o conduc pe căi labirintice. Astfel încât, una dintre precauțiile pe care mi le-am luat a fost aceea să nu intervin cu o insistență prea mare asupra câte unui aspect sau altul, pentru a nu risca astfel să pierd alte detalii către care se orienta relatarea și care erau poate mai importante și s-ar fi pierdut astfel din cauza insistenței mele. Și, de altfel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu intervin cu o insistență prea mare asupra câte unui aspect sau altul, pentru a nu risca astfel să pierd alte detalii către care se orienta relatarea și care erau poate mai importante și s-ar fi pierdut astfel din cauza insistenței mele. Și, de altfel, nici nu am avut pregătit un chestionar formal de întrebări pe care să-l aplic mecanic, ci doar repere de ansamblu care să ne ghideze convorbirea, de genul: biografie, motivul real al arestării, denunțul și denunțătorii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe figură. Cum vă spuneam, a ieșit din apă cu o tristețe inexplicabilă. "Măi, Loredan, ce s-a întâmplat cu tine, de ce ești trist omule, ce s-a întâmplat în apă? Te-a mușcat vreun pește?" Nu vorbea deloc, în ciuda insistențelor noastre, dar la un moment dat și-a rânjit buzele cu dinții strânși: îi lipsea un dinte! Dar nu-ți lipsea dintele ăla?!" Cum să-mi lipsească, măi?!" "Dar ce-ai făcut?" "Mi-am agățat dintele într-o rădăcină!" Își
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rus, l-am culcat în patul acela cazon și l-am legat de pat cu o frânghie, la fel cum înfeși un sugar. Căpitanul a început să cânte cât îl ținea gura, despre serdța maia, inima lui, adică Zâna. La insistențele lui, nevastă-sa l-a dezlegat. Eu stăteam chitit, că era riscant, avea pistol. Mama s-a dus și a găsit un pumn de cartușe acolo pe jos, le-a strâns într-o cană, iar cana a băgat-o într-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Interzis ca autor de regimul ateo-comunist, preotul Iosif Tălmăcel a fost redescoperit ca scriitor după 1989 și reintegrat în cultura catolică românească 766. Preotul Ion Gârleanu S-a născut la Butea, în ziua de 2 martie 1892. După mai multe insistențe și încercări, a fost primit la seminarul din Hălăucești, în anul 1912. Pentru studiul filozofiei și al teologiei a fost trimis la colegiul franciscan din Roma. Pe 15 august 1922 a fost hirotonit preot, la Assisi 767. Cu toate că avea o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Presa Bună", ce urmau a fi înmânate ministrului Angelescu 988. Această rugăminte a fost înnoită și în februarie 1929, când a reluat discuția privind distribuirea unei părți din broșurile apărute la "Presa Bună" unor biblioteci populare, cu ajutorul autorităților românești. Această insistență a fost explicată prin faptul că vânzarea cărților se făcea cu o oarecare dificultate, lucru ce a creat o problemă în asigurarea unui capital pentru rulaj 989. Toate aceste inițiative ale directorului Institutului "Presa Bună" din Iași vizau găsirea unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
menține regiunea Orientului Apropiat într-o stare de perpetua confruntare. Al II-lea capitol al lucrării, Criza din Orientul Mijlociu, prezintă succint tipologiile generale ale crizelor din regiune cu referire la istoria mai veche sau mai nouă și, de asemenea cu insistență asupra perioadei de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI. În mod firesc capitolul se concentrează asupra crizelor specifice din Orientul Mijlociu, analiza fiind făcută dintr-o dublă perspectiva: religioasă și istorică. Chiar dacă, uneori, capitolul abuzează de elemente de istorie evenimențiala
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
romania-actualitati.ro/rrapages/view/ 23839. Accesat: 10 februarie 2011. În mod frecvent, președintele palestinian "Mahmoud Abbas a asigurat că nu vor avea loc tratative atât timp cât Israelul continuă construcțiile"; de asemenea, "Yasser Abed Rabou, unul din liderii Fatah, a declarat că insistența israelienilor de a construi în implantări echivalează cu respingerea dialogului". 1112 Implicarea Egiptului este posibilă funcție de noul regim post-Mubarak (n.a. la momentul când am formulat aceste scenarii situația din Egipt este încă instabilă). 1113 În pofida faptului că Israelul nu are
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
progresiste. Schițată în urmă cu trei decenii, alternativa lui Carp - creșterea organică a unei stări de mijloc ru rale, facilitată de o lege a primogeniturii și de vânzarea loturilor către țărani - este impopulară și „reacționară“ în anul de grație 1914. Insistența cu care elita politică liberală își formulează pledoaria pentru expropriere duce la conturarea, pentru a câta oară?, a unei perspective liberal conservatoare junimiste. În cele din urmă, iar acesta este unul dintre pilonii reflecției conservatoare occidentale, argumentul lui P.P. Carp
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
părți ale lumii, dorința de a împrumuta sau de a permite achizițiile pe credit este descurajată de tradiții care stigmatizează încercările de a percepe dobânzi de la rude, membri ai tribului sau locuitori ai aceluiași sat, condamnând, în același timp, orice insistență pentru restituirea la timp a sumei luate cu împrumut. [...] Oricare ar fi rădăcinile istorice sau valoarea practică a unor astfel de tradiții, manifestată prin promovarea ajutorului mutual în momente de criză, în zilele noastre ele oferă acestor societăți numai alternativele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țări, în special de energie, materii prime, combustibili, mașini și utilaje moderne, bunuri de larg consum, produse alimentare, precum și de a intensifica specializarea și cooperarea în producție, creșterea eficienței activității Comisiei mixte de colaboare economică și tehnico-științifică. La inițiativa și insistențele părții sovietice, în comunicat a fost introdusă disponibilitatea exprimată de cele două părți de „a stabili, pe baza avantajului reciproc și în condițiile respectării legislației existente în fiecare țară, legături directe între întreprinderi [partea română s-a opus ideii colaborării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
chiar convenirea vizitei pentru începutul anului 1990, mai ales în perspectiva anunțării intenției părții sovietice de a trece în relațiile economice cu țările socialiste la prețurile mondiale și decontări în valută convertibilă. Elementul nou care reține atenția în cadrul discuției este insistența cu care Nicolae Ceaușescu pledează în favoarea organizării unei întâlniri a delegațiilor celor două partide pentru elaborarea unui material despre socialism și perspectivele acestuia, idee cu care Mihail Gorbaciov este de acord. Răspunzând propunerii liderului român privind crearea unui grup de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
grup de inițiativă, din care să facă parte și PCUS, pentru organizarea unei întâlniri a partidelor comuniste și muncitorești, Mihail Gorbaciov se manifestă rezervat, sugerează ca din grupul de inițiativă să nu facă parte și PCUS, cerând, în final, la insistențele liderului român, un timp de gândire. Apare cel puțin straniu că liderul partidului care înainte se arătase extrem de reticent față de organizarea de consfătuiri internaționale apare acum în postura de inițiator al unor asemenea reuniuni, în timp ce reprezentantul PCUS nu manifestă nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
clar deosebirile de vederi ale celor doi conducători în legătură cu metodele de „reînnoire și perfecționare a societății socialiste”. Datorită imposibilității de a se găsi o formulă reciproc acceptabilă și din pricina timpului scurt rămas până la plecarea delegației române, s-a optat, la insistențele părții sovietice, pentru o știre scurtă de presă, pusă de acord cu destulă dificultate, fiind necesară consultarea de câteva ori a celor doi secretari generali. în știre se menționa doar că cei doi conducători s-au informat despre mersul construcției
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
menite să reglementeze situația Bisericii Catolice din România: “în seara zilei de 18 a.c. [18 octombrie 1976], după ce a fost la Ambasada italiană și înainte de a fi primit la dumneavoastră (la Departamentul Cultelor, n.n.) în audiență, preotul Bukovski cu mare insistență m-a întrebat cum aș putea să depun mandatul meu de deputat din Marea Adunare Națională; i-am răspuns că acesta este un lucru foarte greu și nu se poate discuta decât cu Departamentul Cultelor”. Prin intermediul informatorilor, Securitatea a verificat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]