41,505 matches
-
pacienți prezintă pe lângă hipoglicemiile repetate un control metabolic precar al diabetului. Din acest punct de vedere, sunt importante modificările pe care le suferă farmacocinetica și farmacodinamica insulinei în BRD; într-un studiu recent [62] au fost investigate aceste modificări pentru insulina rapidă (regular) administrată unui lot de pacienți cu T1DM și BRD în stadiul clinic. Rezultatele acestui studiu au arătat că, deși la pacienții cu BRD nivelurile insulinemiei au fost semnificativ crescute comparativ cu lotul de control (pacienți cuT1DM fără BRD
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de pacienți cu T1DM și BRD în stadiul clinic. Rezultatele acestui studiu au arătat că, deși la pacienții cu BRD nivelurile insulinemiei au fost semnificativ crescute comparativ cu lotul de control (pacienți cuT1DM fără BRD), totuși efectul metabolic maximal al insulinei a fost mai redus decât al subiecților de control. În aceste condiții, pentru obținerea unui control metabolic bun la pacienții cu BRD clinică ar fi necesare doze de insulină subcutanate mai ridicate (cu aproximativ 50%), în comparație cu pacienții fără afectare renală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de control (pacienți cuT1DM fără BRD), totuși efectul metabolic maximal al insulinei a fost mai redus decât al subiecților de control. În aceste condiții, pentru obținerea unui control metabolic bun la pacienții cu BRD clinică ar fi necesare doze de insulină subcutanate mai ridicate (cu aproximativ 50%), în comparație cu pacienții fără afectare renală; această indicație nu poate fi însă aplicată deoarece crește inadmisibil riscul de hipoglicemie severă, datorită faptului că în BRD s-a demonstrat prelungirea timpului de acțiune a insulinei. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de insulină subcutanate mai ridicate (cu aproximativ 50%), în comparație cu pacienții fără afectare renală; această indicație nu poate fi însă aplicată deoarece crește inadmisibil riscul de hipoglicemie severă, datorită faptului că în BRD s-a demonstrat prelungirea timpului de acțiune a insulinei. În stadiul avansat al BRD (IRC) aspectele de mai sus se agravează prin cel puțin trei mecanisme: scăderea clearence-ului (utilizării) renale a insulinei, scăderea producției renale de glucoză prin neoglucogeneză și creșterea nivelurilor circulante ale peptidelor insulin-like, dintre care cel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
riscul de hipoglicemie severă, datorită faptului că în BRD s-a demonstrat prelungirea timpului de acțiune a insulinei. În stadiul avansat al BRD (IRC) aspectele de mai sus se agravează prin cel puțin trei mecanisme: scăderea clearence-ului (utilizării) renale a insulinei, scăderea producției renale de glucoză prin neoglucogeneză și creșterea nivelurilor circulante ale peptidelor insulin-like, dintre care cel mai important este IGF-1.Cu toate acestea , deoarece controlul glicemic este unul dintre cei mai importanți factori de pronostic vital al pacienților cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
an pentru lotul cu terapie intensificată, iar procentul pacienților care au evoluat din stadiul incipient în cel clinic al BRD a fost de 100% în primul lot, comparativ cu 22% în lotul tratat cu insulinoterapie intensificată (minimum 3 prize de insulină zilnic plus autocontrol). Studiul Oslo a demonstrat [47] că valorile hemoglobinei glicozilate (HbA1) se corelează semnificativ cu procentul pacienților care dezvoltă proteinurie clinică după 7 ani de urmărire. Studiul Stockholm a comparat două loturi de pacienți, unul tratat prin insulinoterapie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
HbA1) se corelează semnificativ cu procentul pacienților care dezvoltă proteinurie clinică după 7 ani de urmărire. Studiul Stockholm a comparat două loturi de pacienți, unul tratat prin insulinoterapie convențională și celălalt prin insulinoterapie intensivă (infuzie subcutanată continuă cu pompă de insulină). Rezultatele [179] au demonstrat că rata de creștere a REA a fost corelabilă cu valorile hemoglobinei glicozilate într-o manieră doză-dependentă, iar procentul pacienților care au dezvoltat proteinurie în timpul urmăririi a fost semnificativ mai mare la grupul tratat convențional (16
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
Studiul DCCT (Diabetes Control and Complications Trial) [230] este un studiu multicentric, care a fost efectuat între anii 1983 - 1993, pe un lot de aproximativ 1400 de pacienți cu T1DM, randomizați în funcție de tipul de insulinoterapie (convențională, cu 1-2 prize de insulină, respectiv intensificată, cu 3-4 prize sau pompă de insulină). Rezultatele obținute au fost: intensificarea insulinoterapiei a condus la scăderea HbA1c de la valoarea medie de 9% la aproximativ 7%; această ameliorare a controlului glicemic a redus cu 39% riscul de apariție
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
un studiu multicentric, care a fost efectuat între anii 1983 - 1993, pe un lot de aproximativ 1400 de pacienți cu T1DM, randomizați în funcție de tipul de insulinoterapie (convențională, cu 1-2 prize de insulină, respectiv intensificată, cu 3-4 prize sau pompă de insulină). Rezultatele obținute au fost: intensificarea insulinoterapiei a condus la scăderea HbA1c de la valoarea medie de 9% la aproximativ 7%; această ameliorare a controlului glicemic a redus cu 39% riscul de apariție a MA și cu 54% riscul de evoluție a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
dializei, printre parametrii care trebuie luați în considerare, în vederea obținerii unui control metabolic cât mai bun, se adaugă: ingestia variabilă de alimente (datorită inapetenței), absorbția intestinală eratică (datorită neuropatiei digestive), trecerea glucozei prin membrana de dializă (dar nu și a insulinei) etc. Cu toate că sarcina medicului de a obține un control metabolic bun pentru pacientul diabetic dializat este dificilă, în ultima perioadă s-au acumulat suficiente dovezi că valorile HbA1c după începerea dializei sunt corelabile cu ratele de supraviețuire, în special după
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
ceea ce are efect pozitiv la pacienții cu denutriție (creștere în greutate); pe de altă parte, absorbția glucozei din peritoneu poate avea și importante dezavantaje, dintre care cel mai frecvent este la non-diabetici hiperinsulinemia, iar la pacienții diabetici creșterea necesarului de insulină (vezi în continuare). De asemenea, aportul crescut de glucoză este responsabil cel puțin parțial de hipertrigliceridemia semnalată frecvent la acești pacienți. Dislipidemiile sunt prezente frecvent la pacienții cu DP, tipul anormalităților lipidice fiind variat și cuprinzând atât hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii, cât
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
4.2. Controlul metabolic și terapia hipoglicemiantă la pacienții diabetici dializați Pacienții diabetici cu IRC prezintă anumite particularități ale metabolismului glucidic, care constau pe de o parte în creșterea insulinorezistenței periferice, iar pe de altă parte în scăderea ratei catabolismului insulinei, cu prelungirea vieții plasmatice a acesteia, atât cea nativă cât și a insulinei administrată exogen. Aceste anormalități sunt numai parțial corectate după începerea dializei. Insulinorezistența uremică produce alterarea de tip scădere a toleranței la glucoză sau chiar diabet zaharat la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu IRC prezintă anumite particularități ale metabolismului glucidic, care constau pe de o parte în creșterea insulinorezistenței periferice, iar pe de altă parte în scăderea ratei catabolismului insulinei, cu prelungirea vieții plasmatice a acesteia, atât cea nativă cât și a insulinei administrată exogen. Aceste anormalități sunt numai parțial corectate după începerea dializei. Insulinorezistența uremică produce alterarea de tip scădere a toleranței la glucoză sau chiar diabet zaharat la majoritatea pacienților aflați în IRC terminală sau dializați, indiferent dacă aceștia erau anterior
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
aceste cazuri s-a propus pragul glicemic de 160 mg/dl, peste care să fie considerat diabetul zaharat, deși această propunere are și serioase inconveniente și nu a fost validată de forurile internaționale. La pacienții diabetici insulinotratați hemodializați scăderea clearence-ului insulinei depășește ca importanță creșterea insulinorezistenței, ceea ce crește semnificativ riscul hipoglicemiilor. Din acest motiv, la acești pacienți este indicată utilizarea cu precădere a insulinelor rapide, scăderea dozelor după începerea dializei și adăugarea în dializant a glucozei, 1-2 g/l. Hiperglicemiile la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
serioase inconveniente și nu a fost validată de forurile internaționale. La pacienții diabetici insulinotratați hemodializați scăderea clearence-ului insulinei depășește ca importanță creșterea insulinorezistenței, ceea ce crește semnificativ riscul hipoglicemiilor. Din acest motiv, la acești pacienți este indicată utilizarea cu precădere a insulinelor rapide, scăderea dozelor după începerea dializei și adăugarea în dializant a glucozei, 1-2 g/l. Hiperglicemiile la pacienții diabetici anurici pot ajunge la valori foarte mari, chiar de peste1-1,5 g/l, datorită absenței „valvei de siguranță” pe care o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
edemul pulmonar acut. Cazurile cu insulinopenie severă pot evolua de asemenea către acidoză metabolică, acompaniată de hiperkaliemie și comă. Terapia acestei complicații diferă la pacienții dializați comparativ cu restul pacienților diabetici, în sensul că nu sunt necesare doze mari de insulină și nici administrarea unor cantități mari de lichide pentru rehidratare (carte sunt, dimpotrivă, contraindicate). Corecția hiperglicemiei și a hiperkaliemiei se va face lent, aproape exclusiv prin administrarea unor bolusuri moderate de insulină intravenos, sub monitorizarea atentă a glicemiei, kaliemiei și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
sensul că nu sunt necesare doze mari de insulină și nici administrarea unor cantități mari de lichide pentru rehidratare (carte sunt, dimpotrivă, contraindicate). Corecția hiperglicemiei și a hiperkaliemiei se va face lent, aproape exclusiv prin administrarea unor bolusuri moderate de insulină intravenos, sub monitorizarea atentă a glicemiei, kaliemiei și a funcției cardiace. Hipoglicemiile pot apărea la pacienții diabetici dializați, în special la cei aflați pe HD, atât prin modificarea catabolismului insulinei (vezi mai sus), cât și prin ingestie sau absorbție scăzută
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
face lent, aproape exclusiv prin administrarea unor bolusuri moderate de insulină intravenos, sub monitorizarea atentă a glicemiei, kaliemiei și a funcției cardiace. Hipoglicemiile pot apărea la pacienții diabetici dializați, în special la cei aflați pe HD, atât prin modificarea catabolismului insulinei (vezi mai sus), cât și prin ingestie sau absorbție scăzută a alimentelor (neuropatie digestivă). Riscul apariției de episoade hipoglicemice severe este crescut la pacienții denutriți (care nu au depozite suficiente de glicogen) și în cazul utilizării de dializant fără conținut
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
mare de formare a AGE, ca efect al unui echilibru metabolic precar, produce depoziția acestora al nivelul membranei peritoneale cu creșterea permeabilității acesteia și pierdere excesivă de proteine în dializat. Pacienții aflați în HD au de regulă necesar mic de insulină, fiind cel mai bine echilibrați cu 1-2 doze subcutanate de insulină lentă (NPH) sau mixturi cu acțiune intermediară (Mixtard 30 sau Humulin M3). Principalul obiectiv la acești pacienți este evitarea hipoglicemiilor severe, care sunt frecvent asimptomatice și pot precipita evenimente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
precar, produce depoziția acestora al nivelul membranei peritoneale cu creșterea permeabilității acesteia și pierdere excesivă de proteine în dializat. Pacienții aflați în HD au de regulă necesar mic de insulină, fiind cel mai bine echilibrați cu 1-2 doze subcutanate de insulină lentă (NPH) sau mixturi cu acțiune intermediară (Mixtard 30 sau Humulin M3). Principalul obiectiv la acești pacienți este evitarea hipoglicemiilor severe, care sunt frecvent asimptomatice și pot precipita evenimente cardio-vasculare grave (insuficiență cardiacă, infarct miocardic, encefalopatie hipertensivă etc.). Pacienții tratați
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
acțiune intermediară (Mixtard 30 sau Humulin M3). Principalul obiectiv la acești pacienți este evitarea hipoglicemiilor severe, care sunt frecvent asimptomatice și pot precipita evenimente cardio-vasculare grave (insuficiență cardiacă, infarct miocardic, encefalopatie hipertensivă etc.). Pacienții tratați prin DP au necesarul de insulină sensibil mai mare, datorită glucozei absorbite din lichidul peritoneal; pentru acești pacienți o alternativă la insulinoterapia standard este administrarea intraperitoneală a insulinei [204]. Dozele de insulinoterapie intraperitoneală sunt de obicei de 2-3 ori mai mari comparativ cu necesarul subcutanat anterior
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
precipita evenimente cardio-vasculare grave (insuficiență cardiacă, infarct miocardic, encefalopatie hipertensivă etc.). Pacienții tratați prin DP au necesarul de insulină sensibil mai mare, datorită glucozei absorbite din lichidul peritoneal; pentru acești pacienți o alternativă la insulinoterapia standard este administrarea intraperitoneală a insulinei [204]. Dozele de insulinoterapie intraperitoneală sunt de obicei de 2-3 ori mai mari comparativ cu necesarul subcutanat anterior, iar administrarea se face, în cazul DPCA cu 4 schimburi zilnce, în trei doze aproximativ egale la schimburile din cursul zilei, urmate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
în trei doze aproximativ egale la schimburile din cursul zilei, urmate de o doză nocturnă cu 20-30% mai mică [10]. Dacă se utilizează lichid de dializă cu tonicitate mai mare, se adugă în medie la fiecare schimb 4-8 UI de insulină. Terapia hipoglicemiantă orală este o problemă controversată la pacienții diabetici dializați, din cauza riscului mare de hipoglicemie. Dintre drogurile sulfonilureice pot fi indicate doar cele care sunt metabolizate hepatic în proporție de minimum 50%, cum sunt glipizida (Minidiab) și gliquidona (Glurenorm
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
70 din secolul trecut, când personalități prestigioase ale științei medicale românești (Ion Pavel, Alfred Rusescu, Emil Crăciun, Constantin Angelescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray în recunoașterea priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei (hormonul antidiabetic), se angajează în odiseea recunoașterii operei științifice a savantului român. Consacrarea acestui statut va fi definitivă la sărbătorirea cinquantenarului descoperirii insulinei (foto pg.27) și recunoașterii oficiale din partea Comitetului Nobel prin persoana președintelui acestui for (Arne Tiselius) a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray în recunoașterea priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei (hormonul antidiabetic), se angajează în odiseea recunoașterii operei științifice a savantului român. Consacrarea acestui statut va fi definitivă la sărbătorirea cinquantenarului descoperirii insulinei (foto pg.27) și recunoașterii oficiale din partea Comitetului Nobel prin persoana președintelui acestui for (Arne Tiselius) a erorii care s-a comis în anul 123 prin acordarea premiului Nobel comandoului canadian de tristă amintire. Recunoașterea integrală a operei paulesciene avea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]