4,125 matches
-
care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator prin care „amprentele” mundane ale ființei, concretizate în ceea ce modernitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
cu șlic de sobol, și cu multe odoare împodobită; și era tânără și frumoasă, și plină de suliman, ca o fată de rachieriță." Portretul niculcian își are tehnica sa, între caricatură și tablou: o însușire sau o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Istoriografia moldoveană nu mai prezintă, după Niculce, interes literar. Axintie Uricarul e un compilator, bine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ales ca literatură a imaginației științifice, ca roman al senzației investigative. Hasdeu e talmudist în chipul cel mai învederat, extractor al esenței a cincea, interpretator al documentelor în sens hieroglific, pe plan colosal. Istoria critică a românilor dă în ordinea intelectului aceleași emoții epice ca și Contele de Monte-Cristo. Gândirea lui Hasdeu nu merită să fie neglijată, cu tot diletantismul ei. Pozitivist, transformist, el admite și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
expresii tehnice neologice și de cuvinte neaoșe. Corespondentul sufletesc presupus de acest limbaj e sentimentul mizeriei intelectuale a adversarului. Raportul între polemist (stăpîn pe o mască demnă și glacială) și adversar e acela dintre o minte inaccesibilă și un lamentabil intelect, care trebuie corijat ori admonestat, după cum e cazul. Când Maiorescu vrea să dea a înțelege că adversarul e cu totul inferior, se coboară și el mai multe trepte și-l lămurește într-un limbaj de-o ușurință pălmuitoare. Dacă însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ieșană), în măsura ralierii devin specifici. Spiritul critic în cultura românească e o aplicare a teoriei specificului, cu observări juste și atitudini de partizan. Dar cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l invită la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în socioligie. De la Ibrăileanu încoace o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
te juca cu semnele, nu cu un sens universal al lor, ci cu semnele ca semne"557. Sesizarea creșterii importanței limbajului a fost semnalată de foarte mulți gânditori, Wittgenstein, de exemplu, considerând că filosofia este, însă, "o luptă împotriva vrăjirii intelectului nostru cu mijloacele limbajului nostru"558. În postmodernism, dimpotrivă, exacerbarea limbajului este o componentă de bază a teoriilor sale. Efortului de demascare a presupozițiilor și prejudecăților gândirii occidentale, precum și căutării limitei de la care se poate pune problema filosofiei ca episteme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca, La Nouvelle Rhétorique. Traité de l'argumentation, Presses Universitaires de France, Paris, 1958, p. 10. 540 Redau un fragment sugestiv pentru problematica raportului dintre convingere și persuasiune: Considerarea a ceva ca adevărat este un fapt al intelectului nostru, care se poate baza pe principii obiective, dar care reclamă și cauze subiective în simțirea celui care judecă. Dacă ea este valabilă pentru oricine, în măsura în care posedă rațiune, principiul ei este obiectiv suficient și atunci considerarea a ceva ca adevărat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îngrijim cu atenție părintească de tot ceea ce i-ar putea fi de ajutor pentru o înflorire adecvată. Sunt în Regula voastră unele puncte dubioase și puțin clare care tulbură sufletul vostru cu o anumită perplexitate și reprezintă un impediment pentru intelect din cauza dificultății lor complicate. Predecesorul nostru, papa Grigore, de fericită amintire, a expus unele dintre ele și le-a dat o clarificare incompletă. De aceea, noi vrem să îndepărtăm din ele în mod complet obscuritatea, clarificându-le printr-o interpretare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care M. și le dădea în roman), reluând grupajul din ,,Caete de dor” alături de inedite, iar sub îngrijirea lui Ion Pop, la Oradea, apare în 1995 o selecție din scrierile sale. Centrată pe motivul luptei ,,cromozomice” dintre inspirație (emoție și intelect) și realitate (trup), reluare în alte dimensiuni a pateticei înfruntări romantice dintre idealitate și terestru, dar și figură a neliniștilor modernității - așa cum le conturează Cânturile lui Maldoror sau, la Nichita Stănescu, Lupta inimii cu sângele -, poeziei lui M. îi este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
de tip silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea distanței dintre "subiect" și "obiect". În treacăt fie spus, pentru Bergson, conjuncția dintre "materie" și "spirit" în unitatea conștiinței privilegiază intuiția (manifestare sublimată a instinctului însuși) ca tip de cunoaștere superior intelectului, pentru că intuiția e gândire instantanee, fiind legată de viața elementară a spiritului și de timpul-durată, pe când intelectul ține de "materie", de "spațiu", ca un fel de gândire desfășurată, ce solicită atitudinea contemplativă și, prin chiar acest fapt, separația netă dintre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
spus, pentru Bergson, conjuncția dintre "materie" și "spirit" în unitatea conștiinței privilegiază intuiția (manifestare sublimată a instinctului însuși) ca tip de cunoaștere superior intelectului, pentru că intuiția e gândire instantanee, fiind legată de viața elementară a spiritului și de timpul-durată, pe când intelectul ține de "materie", de "spațiu", ca un fel de gândire desfășurată, ce solicită atitudinea contemplativă și, prin chiar acest fapt, separația netă dintre "subiect" și "obiect", dintre "eu" și "lume". În altă ordine de idei, concilierea dintre "materie" și "spirit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de "spațiu", ca un fel de gândire desfășurată, ce solicită atitudinea contemplativă și, prin chiar acest fapt, separația netă dintre "subiect" și "obiect", dintre "eu" și "lume". În altă ordine de idei, concilierea dintre "materie" și "spirit", dintre "intuiție" și "intelect" este posibilă numai datorită acțiunii memoriei și a "privirii interioare" ce bruiază percepția imediată și transpune "eul" într-o stare de reverie, între veghe și vis, favorabilă cunoașterii intuitive (care e o cunoaștere prin imagini), astfel încât trecutul să fie retrăit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
abuziv (tot în cheie "bergsoniană") însăși poetica romanului proustian, roman al cărui mecanism de producere s-ar datora numai "structurii afective" ce călăuzește memoria naratorului, chiar și atunci când "accentul cade esențial pe cunoaștere": astfel, ghidată de sensibilitate, și nu de intelect, narațiunea proustiană ar urma o traiectorie centrifugă și aleatorie, mărturisind autenticitatea "trăirii" (și nicidecum a cunoașterii). Pentru eseistul român, "noua structură" a romanului modern ar fi reductibilă, în ultim resort, doar la mecanismul memoriei involuntare, singura ce "ne poate da
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că e vorba de percepții, fie de amintiri) ca la niște "semne" mai mult sau mai puțin descifrabile, într-o manieră pur raționalistă, romanul lui Lovinescu nu izbutește să facă reprezentabil inefabilul sufletesc prin acea miraculoasă fuziune, tipic proustiană, dintre intelect și sensibilitate, dintre "eu" și "lume". Dar, ca și À la recherche..., cu toate că pornește de la o experiență autobiografică, Bizu nu-i (doar) operă de memorialist. Motivele sunt, de bună seamă, complet diferite. 1.2. Call me "Bizu" Pornind de la același
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
semnate de un anume domn numit Proust ceea ce sugerează necesitatea transferului invers, de la literatură la viață, printr-un proces complementar, de remodelare a unității eului și a personalității scindate. Or, cum poetica romanului proustian postulează conjuncția memorie voluntară memorie involuntară, intelect sensibilitate, "subiect" "obiect", "eu" "lume", era firesc ca problema identității și a raportului cu alteritatea să-și afle o asemenea, fericită, rezolvare. Nu la fel de inspirat a fost Lovinescu atunci când a ales soluția simplistă a deghizamentului auctorial (s-a vorbit de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
admiratorilor melancolizați, printre care s-a prenumărat și tânărul Lovinescu. Excedat de ofensiva naționalismului agresiv, ambalat în faldurile unei retorici religioase, criticul modernist făcea de altfel această confesiune, simptomatică pentru cel ce exalta sensibilitatea și "emoția", elementul de "sugestie" în detrimentul intelectului și "ideilor" din creația eminesciană (reductibilă, în ultim resort, la lirism): "Pentru generația mea, ca și pentru cea imediat anterioară, Eminescu a fost un fetiș cu o putere de sugestie necunoscută azi, sau, în orice caz, altfel cunoscută (s.n.). Pentru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai exact, le visează el însuși". Așadar, Eminescu pare să fi experimentat avant la lettre o "modalitate narativă insolită un onirism ireductibil la logica nuvelistică și fundamentul ei estetic, realismul de tip naturalist-mimetic"208. Postulând mai întâi "prioritatea percepției asupra intelectului" (s-a remarcat că Eminescu fusese influențat de exemplul lui Gautier, care utilizase mai mulți "naratori" pentru a sugera transferul de la "veghe" la "vis"), autorul Luceafărului va refuza însă "reducționismul de tip psihanalitic" (nu și "raționalistul" Lovinescu 209), sugerând cititorului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
paralizantă. De o atenție specială se bucură "metafizica sexelor": asemenea tuturor intelectualilor epocii, și Lovinescu dorește să descifreze misterul gingașelor raporturi dintre bărbat și femeie, nu numai pentru a confirma cele câteva banale prejudecăți ale epocii sale "patriarhale" (de genul: intelect versus natură), ci ca parte a unui efort constant, al său și al personajelor sale, de a rezuma cadrele "vieții" într-o formulă inteligibilă. (Din această perspectivă, e chiar lăudabil progresul personajului Mili din ciclul Bizu care, în ultimul volum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
frecvente tulburări de limbaj, aspecte care se referă în special la copilul normal, de vârstă școlară. I.3. SPECIFICUL LIMBAJULUI LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE În literatura de specialitate are loc o regândire și reconsiderare a definirii handicapului de intelect, vechile teorii, bazate exclusiv pe definirea acestei disabilități în funcție de un singur factor, inteligență, fiind înlocuite cu alte perspective ce privesc retardul mintal sub aspect clinic, comportamental, social și al responsabilității personale și sociale. În esență, elementele principale ale handicapului mintal
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
apar frecvent pe fondul deficitului intelectual) se regăsește la elevii cu deficiență mintală prezenta formelor alalice. Este evidentă constatarea că interdependenta gândire limbaj atrage după sine (că o consecință obligatorie) și întârzierea în dezvoltarea psihică chiar și la copiii cu intelect conservat. Alalia apare des însoțită de o debilitate mintală, iar diagnoza este dificil de stabilit chiar și la copiii care nu prezintă alalie, deși există criterii bine stabilite în acest sens. Unul dintre aceste criterii îl constituie observarea evoluției copilului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
parte dintre tulburările de vorbire sunt determinate de un anumit deficit intelectual, dar și ele pot influența într-o oarecare măsură dezvoltarea intelectuală. Unele tulburări produc tulburări în sfera intelectuală, altele în sfera personalității, sau pot numai simula tulburări ale intelectului. Toate tulburările produc (într-o măsură mai mare sau mai mică) modificări psihice și de comportament și greutăți în procesul de integrare și adaptare școlară. 17 CAPITOLUL ÎI FORMAREA ȘI EXERSAREA DEPRINDERILOR LEXICO-GRAFICE ÎI.1. DEMERS DIDACTICO-TERAPEUTIC SPECIFIC PERIOADEI PREABECEDARE
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
conversația, jocul-exercițiu. • Material didactic: casete audio, casetofon, jucării, imagini/jetoane Bibliografie: Păunescu, C., 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. Pro Humanitate; Botezatu, V. , Raus, G., 2005 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional-terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele I-IV”, Ed. Pim, Iași 78 DESF|{URÂREA LEC}IEI Secvențele lecției Conținutul instructiv-educativ Startegia didactica Evaluare I. Moment organizatoric Asigurarea climatului psihopedagogic: pregătirea materialului didactic, dispunerea mobilierului. ÎI. Verificarea cunoștințelor anterioare Captarea atenției: Copiii vor audia cântecelul „Graiul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
senzorio motor, dramatizarea • Material didactic: imagini cu animale, poveste Bibliografie: Păunescu, C. (coautor), 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. Pro Humanitate; Botezatu,V., Raus,G., 2003 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional-terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele I-IV”, Ed. Pim, Iași; Iolanda Mitrofan (coord.), 2001 „Psihopatologia, psihoterapia și consilierea copilului”, Ed. SPER, Bucureși. 80 Secvențele lecției Conținutul instructiv-educativ Strategia didactica Evaluare I. Moment organizatoric Asigurarea climatului psihopedagogic necesar desfășurării în bune condiții a lecției: pregătirea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
LOGI ÎI și jetoane diferite după culoare, forma, mărime, imagini reprezentând diverse obiecte, jucării. Durată activității: 20 min. Bibliografie: ¾ Botezatu, V., Raus, G., 2003 „Ghid metodic. Aspecte privind procesul educațional terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele IIV”, Ed. Pim, Iași; ¾ Mușu, I. , Taflan, A., 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. ProHumanitate, București; ¾ Neamțu, C., Gherguț, A., 2000 „Psihopedagogie Specială”, Editura Polirom, Iași. 84 D E SF A ȘU R A R E A A C Ț
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]