4,131 matches
-
după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după întinderea temporală (gestul care durează mai mult și gestul care durează mai puțin), după precizie (gestul precis și gestul imprecis), după partea corpului care se implică (gestul-cap, umeri, trunchi, brațe, mâini, picioare). Interferența dintre structurile lucrării este asigurată de perspectiva semiotică asupra discursului didactic și a situațiilor de comunicare, a semiozei didactice. Din punct de vedere semiotic, scrie autoarea, discursul didactic reprezintă un set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuvântul tratat: G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până În prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941; Iorgu Iordan, Stilistica limbii române, ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975; Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. I. Știința economică și interferențele ei, Editura Economică, București, 1993. Iată și câteva exemple de lucrări colective: Tratat de drept civil, vol. I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967; Tratat de lingvistică generală, colectivul de elaborare a lucrării: Nadia Anghelescu, I. Coja, C. Dominte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sentimente de neputință, dar și de frică", subliniază I. Filliozat (2006a, p. 107, s.a.). Pe lângă înțelegerea cât mai nuanțată a conceptului de furie, specialiștii s-au ocupat și de evenimentele care o produc cel mai des. Cele mai invocate sunt: interferențele fizice, frustrarea, o anumită persoană care încearcă să ne facă rău (să ne încalce/conteste o anumită valoare, un anumit reper), mânia unei alte persoane. În ceea ce-i privește, pentru psihologii cognitiviști, de pildă, furia este "rezultatul unei serii de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lumea și să evaluăm relația noastră cu mediul ca fiind una benignă sau benefică. Acest tip de estimare ne diminuează nevoia de a fi rezervați, chiar cu riscul de a fi ridicoli, și minimalizează nevoia preocupării pentru propria persoană, împreună cu interferențele la nivelul gândirii și acțiunii pe care aceasta le produce. Prin contrast cu tendința de a-i trata pe ceilalți cu prudență, ca atunci când există o competiție puternică, în cazul descris anterior suntem înclinați să gândim favorabil despre aceștia, o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
3.4. asigurarea că proiectele informatice și activitățile colaterale se derulează după proceduri sigure, 3.5. menținerea securității softului și datelor din aplicațiile sistemului; 4. securitatea fizică și a mediului, cu obiectivele: 4.1. prevenirea accesului neautorizat, a distrugerilor și interferențelor cu informațiile și celelalte componente ale sistemului, 4.2. prevenirea pierderilor, distrugerilor sau compromiterilor valorilor patrimoniale, precum și stoparea întreruperilor de activitate, 4.3. prevenirea compromiterii sau furtului de informații și al altor resurse informaționale. 5. maleabilitatea, cu obiectivele: 5.1
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
juridic, a celui statutar, regulamentar sau a oricărei obligații contractuale, precum și a cerințelor pe linia securității, 5.2. asigurarea maleabilității sistemului la politicile și standardele organizaționale pe linia securității, 5.3. maximizarea eficienței procesului de auditare a sistemului și minimizarea interferențelor cu acesta; 6. securitatea personalului, cu obiectivele: 6.1. diminuarea riscurilor provocate de factorul uman, fraudă sau folosirea ilegală a componentelor sistemului, 6.2. asigurarea că utilizatorii sunt conștienți și preocupați de preîntâmpinarea sau diminuarea amenințărilor asupra securității informațiilor, susținând
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
6. Siguranța serviciilor" Utilizatorul așteaptă de la sistem servicii sigure și de calitate. Cerințele ce vor fi prezentate oferă mecanismele de promovare a accesibilității și utilizării continue a resurselor de către un utilizator autorizat. De asemenea, acest mecanism permite prevenirea sau limitarea interferenței cu operațiile critice în timp, lăsându-i sistemului posibilitatea de a-și menține un nivel așteptat al serviciilor în fața oricărei acțiuni de amenințare venită din partea utilizatorilor, indiferent că acțiunea este voită sau accidentală: 1. sistemul va detecta și raporta toate
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
că sistemul nu a fost proiectat cu un mod special de acces care să violeze sau să poată trece peste componentele de bază ale asigurării securității produsului. Una dintre cerințele esențiale este ca mecanismele de securitate să fie protejate împotriva interferențelor externe (cum ar fi amenințările de modificare a codurilor programelor sau structurilor de date). 6.7.4.2.Asigurarea documentației produsuluitc "6.7.4.2. Asigurarea documentației produsului" Sistemul care se conformează unui minim necesar de securitate oferă documentația pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
undele din spectrul radio, fiecare bandă are avantajele și dezavantajele ei. De exemplu, submarinele funcționează cu stații radio bazate pe frecvențe joase, întrucât acestea pătrund până la mari adâncimi ale apelor, sunt foarte greu de bruiat și sunt foarte rezistente la interferențele produse de exploziile nucleare. La rândul lor, frecvențele mai înalte permit o lărgime a benzii mai mare, astfel încât mai multe informații pot fi vehiculate printr-un mediu într-o unitate de timp. Așadar, totul se reduce la semnale, motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
septembrie 2001 - tragedia de la World Trade Center; războiul din Afganistan împotriva grupării teroriste Al Qaeda; extinderi masive UE și NATO; războiul din Irak. 8.2.Sisteme informaționale globaletc "8.2. Sisteme informaționale globale" Sistemele informaționale globale își propun să studieze interferența dintre sistemele informaționale și tendințele de globalizare mondială. Se recunoaște că mulți factori joacă un rol important în stabilirea trendului globalizării, dar specialiștii sistemelor informaționale globale consideră că tehnologiile informaționale se află printre factorii dominanți ai acesteia și își propun
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
terifiant în același timp, cunoscut din Antichitate pînă astăzi și exploatat în artă și în știință; dacă adăugăm la acest adevăr un altul, situat în același registru metaforic, și anume comunicarea e o artă, ne plasăm exact în punctul de interferență al temelor acestei cărți, dedicată comunicării prin teatru, ca artă (și știință) ale cărei (căror) mecanisme complicate pot fi descoperite și, dezirabil, însușite de educatori. Această lucrare este destinată în egală măsură studenților, masteranzilor, doctoranzilor, dar și oricărui public interesat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fi următoarele: raporturi obiectuale, privind modul de a considera natura obiectului cercetat; raporturi metodologice, privind atitudinea față de obiectul cercetării și tehnicile de studiu utilizate; raporturi epistemologice care privesc ce anume se urmărește în cunoașterea obiectului supus cercetării științifice; raporturi de interferență urmărind a scoate în evidență ceea ce este propriu fiecărui domeniu și ceea ce este comun tuturor acestora în raport cu obiectul cunoașterii științifice; raporturi formale, privind caracterul practic-aplicativ al cunoștințelor dobândite într-un domeniu și felul în care acestea pot fi extinse și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale. Acest „discurs epistemic” va constitui replica obiectului cunoscut. Deși este același lucru, ca obiect al cercetării pentru psihiatrie el va avea altă configurație, venind dintr-o intenție metodologică diferită și aducând alte date de cunoaștere științifică. 4) Raporturile de interferență Psihopatologia nu are numai raporturi de tipul celor mai sus menționate. Ea se intersectează ca domeniu de interes științific și cu alte discipline umane în care „nebunia” a fost tratată ca „temă” în contextul manifestărilor umane, atribuindu-i-se însă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
domeniu de interes științific și cu alte discipline umane în care „nebunia” a fost tratată ca „temă” în contextul manifestărilor umane, atribuindu-i-se însă semnificații dintre cele mai diferite. Domeniile cu care psihopatologia manifestă cele mai directe și imediate interferențe sunt următoarele: filozofia, religia, morala, cultura (arta plastică, literatura), estetica etc. Interesul pentru nebunie este constant ca prezență în aceste domenii și el este înțeles și tratat în raport cu valorile morale, culturale, religioase, ca o abatere de la normele acestora. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la normele acestora. În cazul psihopatologiei, valoarea obiectului său, persoana umană aflată în stare de suferință psihică, poate fi apropiată de modul de a vedea și înțelege omul din sfera disciplinelor de mai sus, fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen de raporturi ale psihopatologiei cu alte discipline umane privește, cum spuneam mai sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pentru Einstein, fizica trebuie să furnizeze o imagine a realității fizice: particulele sunt, trebuie să fie, elemente care există în mod obiectiv. Louis de Broglie crede, la rîndul său, că undele sunt o realitate obiectivă: "Asistînd la un fenomen de interferență și de difracție, un fizician eliberat de orice idee teoretică preconcepută, nu poate să nu aibă foarte puternic impresia că se află în fața unei propagări de unde reale și nu a unei simple reprezentări probabile care n-ar exista decît în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
exprimare în procesul comunicării. De aceea, proiectarea limbii proprii ca limbă universală de către vorbitori nu are nici o relație cu existența acestor universalii și, cu atît mai puțin, cu existența vreunui act de conștiință în legătură cu realitatea sau cu posibilitatea lor. Aria interferențelor de înțeles dintre limbaj și limbă nu se limitează însă la cazurile menționate. Se folosește deseori sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fie lipsită de zone de comunicare (extinse și numeroase), fapt care nu trebuie totuși să anuleze efortul de a realiza o delimitare a problemelor, a scopurilor și a metodelor folosite. Ca atare, filozofia limbii și lingvistica teoretică au zone de interferență, dar aceste discipline, deși cooperează, își păstrează autonomia și se dezvoltă pe baza unor principii și scopuri ce țin, în primul caz, de domeniul filozofiei, iar, în celălalt, de domeniul științei limbii. Statutul filozofiei limbii Filozofii antici și premoderni considerau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
discipline grupate în sfera lingvisticii (care reprezintă știința limbii în înțeles epistemologic, adică de cunoaștere realizată după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-numitele științe interdisciplinare (psiholingvistica, sociolingvistica, teoria limbajelor artificiale etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la intersecția dintre lingvistică și filozofie. Situația nu se poate reduce însă de data aceasta la admiterea acestei zone de interferență, căci, pe de o parte, prin specificul ei, filozofia poate aborda orice aspect al realității naturale sau sociale (deci și limba) și nu se limitează la anumite tipuri de probleme, cum fac științele, iar, pe de altă parte, lingvistica însăși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
domeniul fonetic 178. Despre epoci de intensă schimbare lingvistică vorbește și E. Coșeriu, după care, existența unei evoluții într-un ritm accelerat a limbilor depinde de două condiții: 1) de slăbiciu-nea și de lipsa de stabilitate a tradiției lingvistice (datorate interferenței limbilor sau revoluțiilor socio-culturale, care atrag după ele decăderea culturii tradiționale) și 2) de coexistența, la nivelul tipului lingvistic, a unor principii contrarii, care, privite istoric, permit tranziția de la un tip lingvistic la altul. Sînt amintite în acest context evoluții
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
logică intrinsecă, care coincide cu logica generală, dar limbajul este nedeterminat în raport cu logica apofantică, adică cu logica ce stabilește adevărul sau falsitatea actelor de gîndire, fiindcă această logică specifică limbajului este dincolo de distincția dintre adevăr și falsitate. Ca atare, dacă interferența dintre logic și lingvistic este un fenomen real, există restricții de aplicabilitate ale diferitelor secțiuni ale logicii în abordarea și interpretarea diferitelor aspecte ale limbii. După Ernst C a s s i r e r290, este evidentă și neîndoielnică existența
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Waltz continuă să fie recunoscut ca fondator, neorealismul a evoluat și prin reacțiile și criticile la adresa viziunii sale. Nu se poate elabora o tipologie statică a programului de cercetare neorealist, pentru că el a rămas expus evoluțiilor teoretice din științele sociale, interferențelor cu alte arii disciplinare și, nu în ultimul rând, imperativelor de politică publică ale zilei. Kenneth Waltz și teoria structurală a politicii internaționale Ambiția lui Waltz este aceea de a elabora o teorie a politicii internaționale, de a reuși acolo
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Mill despre libertatea individuală și domeniul jurisdicțional al societății (Economicul, familia, societatea) expus în eseul cu același nume sau conceptul lui Nelson Friedman expus în Capitalism și libertate. Libertatea negativă este acea forma de exprimare a libertății în care orice interferență cu libertățile semenilor este de natura sa restrângă libertatea unui individ. Mill spunea ca “singura libertate ce merită acest nume este aceea de a urmari propriul nostru bine după cum credem de cuviință”. Se ivesc următoarele probleme : Este adevărat că doar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
instabilitate. Acționarii se vor simți frustrați și îndreptățiți să ceară socoteală consiliului de administrație și managerului în cauză, cerându-i acestuia din urmă să revină asupra hotărârii. Iată așadar o întâmplare care duce la apariția unor evidente contradicții și la interferențe între cele doua niveluri ale libertății. Și iată cum: situația demisiei este bineînțeles reglementată de legislație, este prevazută în statutul societății, aceasta însă nu poate împiedica apariția unor neajunsuri atât în ceea ce privește libertatea pozitivă, cât și în relațiile cu alți membri
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]