4,210 matches
-
fi universalizată; 5Ă O societate înclinată spre uniformitate și acțiune disciplinată este un scandal; 6Ă A fi pentru Celălalt cu răspundere morală e un punct de plecare și nu un produs al societății; 7Ă Relativitatea cadrelor etice nu atinge relația interpersonală etică fundamentală. De aceea, nici nu trebuie să fim derutați de multitudinea codurilor etice pe care le relevă lumea post-modernă. Desigur, în acest context, viziunea lui LEVINAS poate fi cultivată. Ea însă nu se leagă de tradiționala problemă a caracterului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
crescând asupra intențiilor, proiectelor și scopurilor, s-ar putea să recâștige interesul pentru multe alte teme clasice ale personologiei, ale polului uman al persoanei, între care și cea de conștiință morală și relație etică. Persistența actuală a interesului pentru psihologia interpersonală, pentru circumplexul interpersonal, pentru reprezentarea altora în sine (în sensul lui BOWLBY-BENJAMINĂ pot susține această speranță. În plus, în straturile bazale ale societății, tradiția caracteriologiei morale nu a dispărut în zone importante ale populației, susținută de tradiții și de unele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
proiectelor și scopurilor, s-ar putea să recâștige interesul pentru multe alte teme clasice ale personologiei, ale polului uman al persoanei, între care și cea de conștiință morală și relație etică. Persistența actuală a interesului pentru psihologia interpersonală, pentru circumplexul interpersonal, pentru reprezentarea altora în sine (în sensul lui BOWLBY-BENJAMINĂ pot susține această speranță. În plus, în straturile bazale ale societății, tradiția caracteriologiei morale nu a dispărut în zone importante ale populației, susținută de tradiții și de unele forme de religie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensionale. Faptul reiese clar din itemii de caracterizare. Dintre elementele invocate pentru identificarea categoriilor prototipice din DSM-IV-TR, foarte puține fac referință, și atunci indirectă, la aspectele comportamentului moral. De asemenea, caracteristicile morale nu se regăsesc explicit în FFM, în circumplexul interpersonal sau sistemul TCI a lui CLONINGER, în parametrii PAS a lui TYRER și a lui LIVESLEY. Urmează ca, pentru caracterizarea morală evaluarea persoanei trebuie să treacă printr-o grilă de evaluare specială. Această caracterizare morală e diferită și de caracteristicile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conviețuire și a legilor. Pot fi conturate câteva repere pentru o eventuală grilă de caracterizare morală a persoanei. Tot timpul se va considera că nucleul relației, a atitudinii și comportamentului etic se desfășoară în primă instanță în contextul unei raportări interpersonale directe între persoane apropiate sufletește. Cu cât o persoană e mai „îndepărtată” sufletește de subiect cu atât și implicarea etică e mai problematică. Apoi, se presupune modelul structural al virtuților în sensul că atitudinile și comportamentele etice de un anumit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
realizarea unor tentative suicidare. Persoanele cu tulburări de personalitate se pot manifesta manipulativ și cu personalul medical sau cu cei dispuși să-i ajute încercând să-i determine să acționeze așa cum doresc ei sau străduindu-se să mențină o relație interpersonală dincolo de un suport firesc, afectiv sau altfel motivat. POTTER (2006Ă analizează faptul că manipularea poate avea o componentă psihologică și nu neapărat una etică, fiind deseori expresia dificultății de relaționare afectivă profundă a tulburărilor de personalitate. Manipularea patologică, amorală a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
denigrat, defăimat, i se pot submina rezultatele, e făcut să decadă financiar, situațional, moral, el și familia sa. Celălalt poate fi făcut de râs, umilit, batjocorit. Astfel de comportamente fac parte de obicei dintr-o dialectică a confruntării și luptei interpersonale și pot fi întreținute de sentimentul urii și răzbunării. În perspectiva tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatului, comportamentele menționate pot fi expresia unei tendințe structurale de dominare și obținere a unei plăceri perverse, sadice. Atitudinea de dominare agresivă poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
negative în cazul unor funcții ca cele de educator, medic, funcționar. În cazul psihopatului poate fi prezentă o desconsiderare cinică a celuilalt, considerat ca simplu obiect indiferent, manevrabil, de soarta căruia subiectului nu-i pasă. Desfășurarea existenței oamenilor presupune implicare interpersonală în cursul vieții de zi cu zi, în diverse situații și circumstanțe. Din perspectivă morală contează mai ales situațiile în care „celălalt” e în dificultate și suferință. E vorba și de compasiune, rezonanță afectivă, chiar milă. O atitudine de detașare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tratat ca un obiect oarecare și nu ca o persoană. În cazul neimplicării uneori nici măcar nu mai e băgat în seamă, e considerat ca fiind „oricine” sau „nimeni”. Situația etică se distorsionează, se perturbă, se diluează ori de câte ori se pierde raportarea interpersonală directă de tip „eu-tu” și se trece spre raportarea interpersonală din „perspectica persoanei a treia”, cea de „eu-el”, „eu-ei”. Raportarea „eu-voi” este una mai specială, ceilalți fiind considerați uneori ca potențiali agresori și dușmani, fapt ce duce la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cazul neimplicării uneori nici măcar nu mai e băgat în seamă, e considerat ca fiind „oricine” sau „nimeni”. Situația etică se distorsionează, se perturbă, se diluează ori de câte ori se pierde raportarea interpersonală directă de tip „eu-tu” și se trece spre raportarea interpersonală din „perspectica persoanei a treia”, cea de „eu-el”, „eu-ei”. Raportarea „eu-voi” este una mai specială, ceilalți fiind considerați uneori ca potențiali agresori și dușmani, fapt ce duce la crispare, la o poziționare de tensiune, de așteptare neîncrezătoare și ținere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un simplu obiect sau un nimeni ci este cineva care totuși este luat în considerare, care contează, dar e un obiect neunitar, fragmentat și nu un partener integru al reciprocității, a unei relații „eu-tu” armonice, transparente și spornice. Relația interpersonală nu funcționează nici în acest caz echilibrat, deoarece însăși persoana ce acționează e duplicitară și nu găsește un echilibru între zona sa intimă și cea publică de manifestare. Omul duplicitar și ambiguu e considerat ca neautentic iar autenticitatea exagerată, anularea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
varianta paranoicului. Duplicitatea umană se desfășoară și în plan suprapersonal, socio-politic, ca de exemplu în nesinceritatea propagandei și diplomației. E un aspect similar cu celelalte direcții de comportamente anetice deja comentate. Egoismul și negenerozitatea. Manipularea, chinuirea, ignorarea, duplicitatea sunt comportamente interpersonale - și sociale - particulare ce pot avea valoare amorală sau imorală. Subiectul cu tulburare de personalitate are, cel mai des, o raportare la sine egocentrică. El este egofil, uneori cu o bună părere - de factură narcisică - despre sine, grandios și megaloman
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
păstrează, cel puțin subteran. Iresponsabilitatea și difuzarea responsabilității. Esența relației etice se desfășoară prin raportarea directă a subiectului - cu trăirile sale din „perspectiva persoanei întâia” - față de altă persoană, prin implicare într-o acțiune nemijlocită în raport cu aceasta, deci în cadrul unei relații interpersonale „eu-tu”, care circumscrie „perspectiva” persoanei a doua. Există implicații etice, mai precis responsabilitate și față de terțe persoane, mai periferice în rețeaua socială a subiectului, despre care el știe, dar cu care nu se află în comunicare și legătură directă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care oamenii devin anonimi, simple obiecte de manipulat, cifre sau realități indiferente. În mod normal o persoană este responsabilă moral pentru actele sale prin care acționează direct asupra altor persoane, responsabil și posibil sau potențial vinovat. Dincolo de o situație etică interpersonală ideală și paradigmatică care poate avea nenumărate variante reale, probleme etice apar și se cer rezolvate și în contexte în care mai multe persoane răspund de desfășurarea existenței altor persoane. În acest cadru organizațional care poate fi cel al unui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în paralel cu devalorizarea celuilalt ca persoană, cu transformarea acestuia în instanță într-un „el” insignifiant care are valoare de obiect, cifră, în poziția de oricine sau nimeni. În cazul tulburărilor de personalitate celălalt decade din rolul său de partener interpersonal privilegiat, din relația „eu-tu” transparentă și responsabilă ce presupune respectul reciproc, afecțiunea, implicarea și grija reciprocă, sprijin, potențare și sporire reciprocă. Anankastul ce se identifică cu rolul social nu ține seama de celelalte persoane reale, ca subiecte cu valoare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
celălalt, ceilalți și sine; comportamente constante, cu sens moral negativ de tipul manipulării, chinuirii, neglijării, duplicității maligne; egofilie, lipsa de generozitate, milă, compasiune dar și de rușine și sentiment de vinovăție; tendința de deplasare și difuzare a responsabilității; deficiența raportării interpersonale de tip „eu-tu”, cu tendința plasării celuilalt la distanța indiferenței, a obiectelor ce nu se cer stimate, a lui oricine. Această grilă s-ar cere aplicată, în analiza oricărei tulburări de personalitate alături de profilul tipologico-caracterial, categorial sau dimensional și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăiri submediocre, dintr-o anormală „ecologie” a timpului liber. Performanța umană În planul exercițiului profesional, dar și al actului creativ, se Întemeiază pe reînvățarea, reinstruirea și readecvarea rapidă a disponibilităților creative și pe relansarea competențelor, În funcție de reevaluarea propriilor motivații. Relațiile interpersonale pot constitui și ele un obiectiv. Întotdeauna firmele caută relații bune cu salariații săi, dezvoltând managementul participativ. Managerii sunt convinși că nivelul productivității muncii depinde În mare măsură de atașamentul salariaților față de firmă. Al șaselea domeniu vizat este conducerea tehnologică
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
notabile ale micilor challengeri, dar nu sunt mai puțin legate de personalitatea managerilor. Roadele lor sunt culese de echipa managerială care a știut să orienteze o bună strategie, instaurând În Întreprindere un spirit de comunicare deschisă, de răspundere, de ajutorare interpersonală și Între compartimente, În vederea obiectivelor comune, a deciziei participative motivând puternic elanul uman. Strategii trebuie să cunoască importanța deosebită a „moralului trupelor” care avansează ca infanteria În câmp: În ritmul celor mai lenți. Strategia definește căile și mijloacele ce-i
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
muncă; - conducerea unei prime discuții, liberă, fără critică; - conducerea celei de-a doua faze a discuțiilor, eventual intercalarea fazei de cercetare a datelor; - sinteză și recomandări. În măsura În care animatorii și participanții Își Însușesc o certă calificare În acest tip de comunicări interpersonale, asemenea grupuri de lucru pot, În trei sau patru reuniuni, să obțină o Îmbunătățire considerabilă a informațiilor atât de necesare statului-major central, care Își propune sporirea calității muncii de elaborare strategică. Gruparea datelor interne și externe admițând mai multe ipoteze
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comportamentale, cele două mari psihologii dominante ale înțelegerii (vezi Maslow, 1968a, pp. 72-75). Pentru a schița acest lucru și a arăta că vorbește despre o filosofie de viață, Maslow afirma că are în vedere noi și decisive concepții despre relațiile interpersonale. Exista într-adevăr, în anii ’60-’70, o nouă imagine a societății. Exista o nouă concepție despre scopurile societății, despre toate instituțiile sociale și toate științele sociale, care apăreau ca părți ale societății. Se profila o nouă economie și o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu înțeles etc.); - responsabilitatea individuală și de grup - grupul trebuie să fie responsabil pentru atingerea propriilor scopuri, iar fiecare membru trebuie să fie responsabil în ceea ce privește contribuția sa în vederea atingerii de către grupul propriu a scopurilor respective; - dezvoltarea unor abilități de comunicare interpersonală și de grup (astfel, spre deosebire de învățarea prin competiție, învățarea prin cooperare presupune simultan implicarea într-o activitate de învățare și funcționarea în calitate de echipă - team-building); și - dezvoltarea unor procese de grup (grupul trebuie să decidă care acțiuni ale membrilor proprii sunt
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
creativă produce rezultate pozitive pentru participanți, rezultate definite de trei câmpuri de cercetare: (a) realizarea - controversa creativă producând raționamente de înaltă calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de profunzime, în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale - controversa creativă determină o interrelaționare mai exinsă și de calitate între cursanți; și (c) sănătatea psihologică - controversa creativă produce o stimă de sine crescută la participanți, competența socială și abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse celei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nostru poate fi un subiect pentru un joc de rol). Este pozitiv, de asemenea, faptul că metoda jocului de rol aduce cu sine, pe lângă sporirea învățării, și dezvoltarea abilităților de relaționare, a nivelului la care individul evoluează în plan intrași interpersonal. Autorii menționați ne indică trei pași în jocul de rol: planificarea; repetiția și performarea; evaluarea. La nivelul planificării, se parcurg următoarele etape: se vor stabili obiectivele de învățare; se va identifica situația ori problema care va genera jocul de rol
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
autovehicul care întoarce volanul, adaptând la condițiile exterioare propriul comportament, va pune întrebări mai largi deschise până va obține reacția dorită de la celălalt; similar, în dezvoltarea unei competențe de învățare, cursantul va obține feedbackuri multiple (pe plan intrapersonal, dar și interpersonal prin contactul cu ceilalți) și își va adapta activitățile de învățare dezvoltând un stil de învățare. 6.2. Jurnalul cu dublă intraretc "6.2. Jurnalul cu dublă intrare" Această tehnică presupune următorii pași: - cursanții sunt solicitați de către formator să citească
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să le adapteze și să le combine pentru a-și dezvolta propriul concept de învățare eficientă. Bibliografietc "Bibliografie" Altman, S.; Valenzi, E.; Hodgetts, R. (1985), Organizational Behavior - Theory and Practice, Academic Press Inc., New York. Argyle, M. (1983), The Psychology of Interpersonal Behaviour, Penguin, Londra. Badders, B. (1998), „Collaborative Work”, Ideas that Work Magazine, Eisenhower National Clearinghouse (ENC), Ohio. Baloche, L.; Mauger, M. Lee et al. (1993), „Fishbowls, Creative Controversy, Talking Chips: Exploring Literature Cooperatively”, English Journal, octombrie. Baron, R.; Byrne, D.
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]