4,844 matches
-
cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită Dintre verbele de percepție intențională, doar verbele a privi și a asculta pot selecta în poziția obiectului direct o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Potrivit lui Hartmann, putem numi o sculptură o operă de artă numai prin intermediul mișcării. Acest act al manifestării survine din materia mută și conduce la suprapunerea lumii ireale cu cea reală. Ceea ce este înaintea văzului este suplinit de nevăzutul statuii, dar intuit prin finețea trăsăturilor care așteaptă o acțiune finală, i.e, Discobolul lui Miron prezintă o acțiune activă suspendată, al cărui final se petrece în cadrul conștiinței și are loc numai prin contemplație. Opera sculptată are nevoie de spațiu de manifestare al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ale școlii. Familia este cea mai în măsură să răspundă nevoilor copiilor. Aceasta este din punct de vedere afectiv cea mai adecvată trebuințelor lui, pentru că numai relațiile afective și sentimentele de dragoste îl fac pe părinte să înțeleagă și să intuiască copilul și starea lui de copilărie. în familie, copilul își poate satisface nevoile sale primare, își poate manifesta frustrările inevitabile, temperate de dragostea părinților. în familie copilul poate să-și investească toate resursele emoționale, să învețe să și le controleze
ARTA DE A FI PĂRINTE by Ramona Chinan () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93084]
-
versurile lui Z. configurează un fel de jurnal liric al bucuriilor, tristeților și melancoliilor cotidiene, exprimate direct, cu sfială și modestie, în pasteluri discrete, abia schițate, sau în notații laconice, mici balade și cântece. Un „statornic nestatornic” se definește poetul, intuind structura propriei sensibilități în continuă vibrare, ca „o cutie de rezonanță” sau „ca unda dintr-un izvor,” invocând deseori instrumente muzicale (fluierul, vioara, lira). El adoptă atitudinea unui cântăreț spontan („Eu cânt așa cum cântă vântul/... Eu cânt ca un plugar
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
nu este atât de detaliată precum cea de la scanarea computer-tomografică ori prin rezonanță magnetică, dar furnizează totuși informații folositoare. Această testare este utilizată pentru a controla extinderea cancerului către ganglionii limfatici. Scanarea PET este de asemenea de ajutor atunci când medicul intuiește diseminarea cancerului, dar nu poate preciza unde anume s-a produs. Noile tehnici combină scanarea computer tomografică cu cea prin emisie de pozitroni pentru a obține mai multe informații despre tumora investigată. PASAJUL BARITAT Pasajul baritat (sau examenul radiologic al
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
proces corespunde așteptărilor lui Pol Pot care vizează o reducere a populației până la un sfert din ceea ce reprezenta ea în 1975. Genocid sau democid? în anii 1976-1977, Cambodgia întreagă este transformată în sistem concentraționar* și de exterminare a „poporului nou”. Intuind în cele din urmă că eșecul este ineluctabil, Angkar caută responsabili în propriile rânduri: epurările* ating mai întâi cadrele locale și regionale, acuzate de sabotaj și de spionaj, apoi chiar grupul conducător - „pro-vietnamezii”, iar ulterior „pro-chinezii” - și aparatul militar - ofițerii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
omogene, lipsită de conflicte și neîntinată de nicio mediere, care se sustrage instinctiv probei criticii, cu principiile democrației, care postulează nedeterminarea radicală a finalităților existenței colective și care disting în confruntarea pașnică a valorilor și a intereselor sursa evoluțiilor sociale? Intuim, în schimb, ce putea aduce o astfel de antropologie socială proiectului de aservire a societății. Trebuie să admitem însă, și asta în apărarea lui Marx, că acestei mecanici intelectuale îi lipsește o verigă decisivă, adusă de Lenin: o teorie a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de roluri, repetiția orală și rezolvări de probleme; 2. țineți ședințe de formare scurte și dese, nu puține și lungi; 3. folosiți în special vizualizările pentru simularea experiențelor reale (folosiți folii cu pilule reale, prezervative,pelvimetre etc.); 4. Încercați să intuiți de la participanți o conexiune inversă imediată (participare afectivă inclusiv). Testarea moașelor și asistenților sociali Formatorul instructor trebuie să evalueze competent și să corecteze cunoștințele fiecărui participant, până la îndeplinirea obiectivelor procesului de instruire (fiecare să-și știe locul - ierarhie pe responsabilități
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
perturbării comunicării, datorită fie lungimii prea mari a liniei comunicaționale, fie suprapunerii atribuțiilor unor servicii funcționale etc. Fenomene cum ar fi blocajul, bruiajul, distorsiunile, filtrajul comunicării pot interveni curent în activitatea organizațiilor sociale, de aceea ele se cer a fi intuite și prevenite anticipat. În această etapă, cea mai importantă sarcină a psihologului o constituie formularea unor recomandări referitoare la tipul de structură care se potrivește cel mai bine organizației respective. În formularea acestei recomandări psihologul trebuie să pornească de la următoarele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deoarece numai prin intermediul și cu ajutorul lor pot fi manevrate mijloacele tehnice. 1.3. Accepțiunea psihoorganizațională a conduceriitc "3. Accepțiunea psihoorganizațională a conducerii" Psihologia organizațională lărgește sfera noțiunii de conducere, integrând totodată în conținutul ei elemente foarte diverse. Cel care a intuit cel mai bine accepțiunea psihoorganizațională a conducerii a fost Douglas McGregor. El considera conducerea ca fiind o formă dinamică de comportament care implică intrarea în acțiune a patru variabile de bază: trăsăturile liderului; atitudinile, nevoile și alte caracteristici personale ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care produce, generează anumite trăsături de personalitate. 3) Lărgirea numărului variabilelor implicate în desfășurarea conducerii eficiente, alături de lider, plus atributele sale, și de situație, plus caracteristicile ei, introducându‑se în mod expres subordonații, plus atributele lor. # Aceste idei au fost intuite și susținute cu mult înainte de formularea vreunei teorii particulare cu privire la conducere. Ele apar, poate cel mai bine exprimate, la Cecil A. Gibb, care, într‑un studiu publicat încă din 1947, formula chiar și o serie de principii referitoare la conducere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale ale omului (raționalitatea, ezitarea, nehotărârea, instabilitatea emoțională, oscilațiile psihocomportamentale etc.), însușirile lui de personalitate (temperamentale, caracteriale etc.) sau tipul de personalitate (extravert, introvert etc.). Unul dintre primii psihologi care au intuit cel mai bine rolul factorilor psihoindividuali în luarea deciziilor a fost William James. Încă în The Principles of Psychology (1890) și apoi în Textbook of Psychology (1892) (aceasta din urmă fiind un rezumat didactic și popular al primei lucrări), pornind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în virtutea conflictului dintre dominare și impunere a unei părți în fața celorlalte și tendința de rezistență mutuală a ambelor părți, una față de alta). La fel de important în procesul luării deciziilor este și locul controlului, o altă variabilă psihoindividuală. Locul controlului a fost intuit prin anii ’50 în cadrul teoriilor învățării, apoi în 1966 J.B. Rotter diferențiază locul controlului interior (persoanele internaliste) și locul controlului exterior (persoanele externaliste). Locul controlului definește sursa percepută a controlului asupra comportamentului individual, influențând nivelul asumării riscului. Cercetările au ajuns
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și chiar cu ceea ce ar putea fi numit anti-participare. Abordarea multilaterală a participării Expansiunea problematicii participării în psihologia organizațional-managerială Rolul participării salariaților la viața organizațională și mai ales la procesul elaborării și adoptării deciziilor, indiferent de nivelul ierarhic, a fost intuit de multă vreme. Odată însă cu conturarea teoriilor neoclasice, cu precădere a orientării resurselor umane, practicile participative și managementul participativ intră în prim planul preocupărilor atât a cercetătorilor din domeniul științelor socio-umane, cât și a practicienilor din mediile organizaționale. Dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în fine, cea de a treia etapă, care se întinde pe perioada anilor ’80-’90, ar putea fi caracterizată ca etapa maturizării teoretice și a analizei multilaterale, sistemice a participării. În anii ’40-’50, teoreticienii din științele comportamentului încep să intuiască și apoi să dovedească experimental că implicarea directă, nemijlocită a oamenilor în dinamica grupurilor, mai exact în stabilirea scopurilor, în realizarea comună a activităților, în evaluarea rezultatelor obținute etc. este mult mai benefică decât simpla asistare la activitate. Se observă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Încă de la prima ediție a lucrării lor Organizational Behavior (1978), Organ și Bateman grupează teoriile motivației in funcție de răspunsul la o serie de întrebări: Ce energizează comportamentul uman? Ce anume orientează comportamentul? Ce menține comportamentul? Răspunsurile sunt relativ ușor de intuit: comportamentul este energizat de nevoi (de unde teoriile motivației bazate pe nevoi), comportamentul este direcționat de scopuri și așteptări (de unde teoriile motivației bazate pe scopuri și expectații), comportamentul este menținut de aceleși scopuri și așteptări, la care se adaugă atribuirile și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau boală, eficiență sau ineficiență organizațională, afectarea performanțelor în alte roluri). Modelul „ciclurilor stresului” a facilitat operaționalizarea conceptelor folosite și elaborarea unor instrumente de diagnoză a stresului. Din păcate, modelul recurge la o diagramă simplificată, secvențială a stresului care, deși intuiește corect natura variabilelor avute în vedere (obiective și subiective), precum și semnificația lor (independente, dependente, moderatoare), rămâne tributară unei diviziuni cauzal unidirecționale. El este mai degrabă o tentativă de combinare a diferitelor categorii conceptuale decât o încercare de teoretizare a stresului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atunci când îți trăsnește casa sau șura, poți să țâpi apă pe el (pe foc) cât îi lumea (există și formula mai completă - cât îi lumea și pomântul). Aici înregistrăm și o formă scurtă a vebului a fi - îi, dar putem intui și ideea extinsă a expresiei de mai sus: atât de multă apă (poți pune pe foc) cât este de mare lumea (și pământul) și tot degeaba. O altă expresie ce se alcătuiește în baza aceleiași legi despre care vorbim este
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
trebuie să ne asumăm trei sarcini prealabile: ă să nu amestecăm Între ele toate formele de violență (Lorrain, 1999, p. 23); ă să plasăm fenomenele observate În contextul general al dereglărilor socio-economice; ă să clarificăm nelămuririle legate de utilizarea termenului. Intuim pericolele pe care le prezintă punerea pe același plan a mai multor tipuri de violență, cu riscul de a suscita un sentiment difuz de nesiguranță și de impunitate (În caz de nesancționare), sentiment care poate deveni el Însuși, „prin reacție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
strecura alte cărți în „pauze“. ĂȘi, de aceea, tocmai ele merită efortul de a fi citite pe nerăsuflate). Un roman lung e ca un om orb. Știe drumul pe care îl are de urmat - fiindcă ăsta rămâne unicul lui obiectiv -, intuiește care sunt obstacolele de care trebuie să se ferească și se ferește, dar înaintează cu toate celelalte simțuri perfect ascuțite. E și cazul romanului Asasinul orb ĂEditura Leda, traducere de Lidia Grădinaru, prefață de Florin Irimia) care intuiește 689 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
lui obiectiv -, intuiește care sunt obstacolele de care trebuie să se ferească și se ferește, dar înaintează cu toate celelalte simțuri perfect ascuțite. E și cazul romanului Asasinul orb ĂEditura Leda, traducere de Lidia Grădinaru, prefață de Florin Irimia) care intuiește 689 de pagini fără să se „izbească“ de nimic, din greșeală. Sunt fană Margaret Atwood - căci despre ea este vorba -, poate cea mai influentă scriitoare canadiană de literatură contemporană. Acum ceva vreme povesteam, tot în „Supliment“, despre crezul ei ĂScrisul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
mult zgomot: al vieții, al disperării și al morții. Că cele ce trebuie aflate sunt strecurate într-o carte imaginată despre alte tărâmuri, așa cum și noi ne ascundem secretele, uneori și adevăratele măști, de ochii lumii - numai acolo le veți intui -, în timp ce viața își urmează agale cursul, iar personajele ascund și se ascund, folosindu-se de replici memorabile pentru asta. „A fost trădare sau act de curaj? Ambele, poate. Nici unul nu implică premeditare: astfel de lucruri au loc într-o clipă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
totul e „americănesc“ în Al 27-lea oraș Cum Franzen e un adept al implicitului, motivațiile personajelor sale nu sunt tocmai la vedere, se insinuează în dialoguri și episoade eliptice, pot fi, cel mult bănuite, întrezărite, de aceea nu vom intui prea multe despre argumentele care stau la baza deciziei lui Jammu. (Teoretic, ea are deja o funcție importantă, prin urmare doar răul, nebunia și dorința de răzbunare ar putea fi puse pe listă.) Aici e și „orientarea“ psihologică a romanului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]