4,995 matches
-
luptă pentru putere și avuție, nu e întotdeauna ușor să se determine dacă obiectivul real este reprezentat de putere și avuție, mai curând decât de religie, rasă și ideologie ca atare. Totuși, chiar și într-o analiză a evenimentelor pur laice, religia nu poate fi redusă la un simplu înveliș filozofic al factorilor economici și sociali”90. Mai avem și problema lansată de David Gress: “întrebarea dacă Occidentul, ca versiune postumă a creștinismului lipsită de o credință publică, care să reprezinte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al factorilor economici și sociali”90. Mai avem și problema lansată de David Gress: “întrebarea dacă Occidentul, ca versiune postumă a creștinismului lipsită de o credință publică, care să reprezinte un liant, ar putea supraviețui pe termen lung ca civilizație laică a fost formulată, dar încă nu a primit un răspuns până la sfârșitul secolului XX. Pentru un răspuns afirmativ sunt necesare două condiții. Cea dintâi este ca religia să nu fie înlăturată ca un corp străin, ci păstrată ca o resursă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
imuabile în orice împrejurare, iar câteva valori în jurul cărora se scria istoria nu aveau început și nici sfârșit: poporul român, partidul, revoluția, lupta pentru independență și unitate națională. La acestea, eu mai adaug contagiunea timpului istoric etatizat de către un timp laic (sublinierea îmi aparține) al creației divine și al spațiului geografic personalizat etnic și destinat unei anumite națiuni. Acest timp, pe care l-am numit laic, al creației divine este o formă mutantă a timpului etatizat, o „a treia cale” a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și unitate națională. La acestea, eu mai adaug contagiunea timpului istoric etatizat de către un timp laic (sublinierea îmi aparține) al creației divine și al spațiului geografic personalizat etnic și destinat unei anumite națiuni. Acest timp, pe care l-am numit laic, al creației divine este o formă mutantă a timpului etatizat, o „a treia cale” a interpretării sacrului în cheie ceaușistă, care armonizează teoria marxist-leninistă a Weltanschauung-ului și enunțarea sacrului în scrierile valorilor naționale recuperate. Fără a căuta argumente mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca Maiorescu să fi susținut aceste idei cu 35-40 de ani înaintea lui Lenin !”. Conștient că articolul poate stârni reacții negative și pentru captatio benevolentiae, L. Rusu amintește inițiativele lui Maiorescu, care au avut în vedere “întemeierea unui învățământ real”, laic și “înființarea unei școli politehnice”, ultimul argument foarte drag regimului comunist, care, ne aducem aminte, forma în facultăți un excedent de ingineri. Autorul este conștient că face o pledoarie („S-ar putea ca din pricina acestei proceduri să fi alunecat uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar în Arhiva Sfântului Sinod s-au păstrat prețioase izvoare, foarte utile istoricului care ar dori să surprindă evoluția raporturilor României comuniste cu Sfântul Scaun. Din nefericire, Arhiva Sfântului Sinod nu a putut fi cercetată după 1989 nici de istoricii laici, nici de teologii ortodocși. Aparent paradoxal, notele informative ale Securității (în principal Direcția I) care monitorizează acțiunile de politică externă ale Vaticanului și tratativele din anii ’60-’70 cu delegații Sfântului Scaun pot fi studiate de cei interesați, iar studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Socrate ne spune: „cunoaștete pe tine însuți” care se va ipostazia ulterior în sentința biblică „Împărăția lui Dumnezeu este în noi”. Calea exoterică definește o comunicare de tip discursiv, instituită între inițiatul transmițător de ritualuri/mituri și microgrupul uman (neinițiat, laic) receptor. Este, deasemenea, o comunicare de tip vizual verbalizată sau/și neverbalizată (aparținând perioadei orale a comunicării mitice), în care receptorul nu poate replica emitentul, dar poate în schimb să-și manifeste starea generală de receptivitate a discursului, prin reacții
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
bulevardul" de magazine din jur, și să fim atenți la ideile lui Grigore Vieru, spre exemplu, la expresia chipului și culorile glasului Dumneavoastră... D.V. Asta pentru că eu am venit cu un mesaj. Teatrul, în credința mea, artistul este un propovăduitor laic. Nu este un scălâmb, care vine și se dezbracă pe scenă pentru că așa e moda. Ce s-ar întâmpla dacă un preot, într-o biserică, s-ar dezbrăca în chiloți? Cred că n-ar fi bine! A.V. Cine este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu mai avem instructori de formații artistice, nu mai avem regizori de teatru, decât foarte puțini, iar cei buni nu lucrează, sunt dați la margine, nu mai avem regizori mari de operă, nu mai avem recitatori. Acești instructori, acești apostoli laici nu funcționează! Și pe țară n-o interesează. Aici intervine problema că patriotismul nu mai are valoare. Dar în credința mea, o țară fără patriotism, așa cum spunea Eminescu, fără să-și cunoască trecutul, își pierde identitatea. A.V. Știți care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din "a fi", umbla mai departe, ca un soi de paralelism cu fizica foarte modernă, a început să-mi placă din ce în ce mai mult Nichita Stănescu... A.V. Să mai ascultăm puțină muzică..., de aici, din poezia dumneavoastră. Cântec naiv Afară plouă laic și-aș vrea să fiu aici Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie, Să lâncezim pe paturi ca două mari pisici După ce-au lins smântâna, slup-slup din farfurie, Și-aș spune-ncet, dă-mi mâna, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dulci cucoane Vărsând pe sâni ceșcuțe de lapte cu cacao. Ți-aș da de-oparte părul cu gura, de pe gât Cu gura ți-aș desface nasturii mici de bluză Și ți-aș șopti-n urechea ta fleață și confuză Afară plouă laic, și-s trist, și mi-i urât. Un pic din Bacovia... De ce și acesta, ca și altele, este un "Cântec naiv"? E.B. În primul rând, eram naiv, e scris pentru o actriță. M-am lecuit cu actrițele, nu... I.H. Ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Iași, in parteneriat cu Biblioteca „Gh. Asachi” și Asociația Normaliștilor Ieșeni - despre aceste datini, ce au loc de sărbătoarea Sfântului Andrei, va vorbi etnologul Marcel Lutic de la Complexul Muzeal „Moldova" și managerul acestui proiect, prof. Maria Agapi - din program: - Colinde laice - Școala Funny English (cl.a III-a), dirijor Dorina Iușcă, - Corul de fete Strop de Ler al Școlii Normale Vasile Lupu, dirijori profesorii Dorina Iușcă și Viorel Bârleanu, - Jocuri populare - Formația "Țânțărașul" a Școlii Normale Vasile Lupu, (cl. a V-
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
noastre, din păcate, tind să devină anormale. Această școală își merită cu prisosință denumirea, fiindcă cultivă repere normale ale unei societăți normale, iar unul din reperele esențiale altădată, dar ar trebui și astăzi, este sărbătoarea.Este această oprire a timpului laic care se transformă peste noapte intr-un timp divin, un timp sfânt. Asta practic se întâmplă și acum, la Sfântul Andrei, se întâmplă odată cu apusul soarelui de astăzi. Noi, de acum o jumătate de ora,de cand a apus soarele am
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
folosit influența pentru a modifica cutumele și instituția ca atare. O altă explicație, pe care nu am pus-o în evidență pe parcursul acestei lucrări, ține de conflictul tot mai intens dintre regi, monarhi și principi și Papa de la Roma. Puterea laică își cerea drepturile în fața unei puteri ecleziastice din ce în ce mai slabă. În epocă a existat un război permanent al celor două puteri. Fără a intra în detalii de ordin istoric vom spune că bogăția lumească și puterea lumească își vor cere drepturile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
istoric, foarte importante de altfel, și subliniem completarea lui Weber la întrebarea istorică de mai sus: ,, Răspunsul nu este deloc atât de simplu pe cât s-ar putea crede mai întâi"147. Dacă Reforma a însemnat înlăturarea dominației Bisericii asupra vieții laice, atunci putem spune că prin Reformă puterea laică și-a afirmat victoria, iar înflorirea economică prin capitalismul de mai târziu nu este decât un rezultat, un efect al acestei victorii. Weber subliniază comportamentul diferit al protestanților față de celelalte culte 148
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lui Weber la întrebarea istorică de mai sus: ,, Răspunsul nu este deloc atât de simplu pe cât s-ar putea crede mai întâi"147. Dacă Reforma a însemnat înlăturarea dominației Bisericii asupra vieții laice, atunci putem spune că prin Reformă puterea laică și-a afirmat victoria, iar înflorirea economică prin capitalismul de mai târziu nu este decât un rezultat, un efect al acestei victorii. Weber subliniază comportamentul diferit al protestanților față de celelalte culte 148. Pentru a înțelege mai bine contextul religios al
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mica proprietate a țăranilor liberi 164. Agricultura rămâne o ocupație în imperiu ca semn al moștenirii romane, numai că,în timp, zona va deveni aceea a unui comerț intern și internațional înfloritor. Revenind la agricultură subliniem ,,apariția marilor proprietăți, funciare, laice și ecleziastice"165. Ovidiu Drîmba pune în evidență mecanismul prin care proprietarii de pământ puteau fi deposedați de proprietate și deveneau dependenți de stăpânul pământului. În epocă, având în vedere caracterul centralizat al statului, exista o legătură directă între cetățeni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oamenii sunt cu toții oameni, chiar dacă rămân fundamental diferiți ca mod de manifestare în lume. De asemenea subliniem o revoluție socială pe care a prilejuit-o creștinismul care ,,a acceptat familia mononucleară și gospodăria privată ca entități de bază ale vieții laice"248. Oamenii se organizează altfel, iar construcția socială devine mai solidă, bazată pe relații interumane de dragoste, solidaritate și sprijin reciproc. Am putea spune că punerea la bază a relațiilor de tip familial au creat chiar un individ mai puternic
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu cunosc organizarea socială în state, iar legea este pentru ei ceva necunoscut sau cunoscut, dar fără relevanță. Pentru ei posibilul respect pentru legile oamenilor, laice, înseamnă lipsă de respect față de propria divinitate. Din această cauză posibilitățile de organizare socială laică nu există. Pentru infracțiuni de furt, de exemplu, se taie încă mâini, pentru alte infracțiuni se scot ochi, iar femeia are un statut de semi-ființă care, în cazul în care este găsită vinovată pentru ceva, poate fi omorâtă cu pietre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aceste spații se pot desfășura evoluții în plan religios care să descătușeze economia și politica. Europa, la rândul său a trăit o asemenea experiență, marcată de sute de ani de războaie și conflicte religioase. Să nu ne pierdem speranța. Caracterul laic al organizării și conducerii politice poate fi chiar acum,cu ocazia acestor evenimente, o valoare definitiv câștigată. Când ies în stradă oamenii știu pentru ce o fac. Turcia nu ar porni de la zero. Ea are o tradiție, dacă ne uităm
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu dușmănie în întreaga Europă. Cu toate acestea, influența evreilor va fi una dublă. Este vorba despre o influență transmisă pe cale religioasă, Noul Testament așezându-se pe temelia Vechiului Testament, dar și o influență directă, în viața de zi cu zi, laică. Moștenim de la evrei dragostea față de oameni, direcția într-o percepție corectă a unei lumi finite, în această viață, și infinite în viața de dincolo, dar moștenim de la evrei și dorința de bună gospodărire a vieții noastre lumești și convingerea că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
social, prin îndepărtarea religiei din acest mecanism, construcția respectivă este mai dinamică și în acord cu dorințele sale lumești, de ființă complexă, purtătoare a păcatului originar. Iarăși nu este nevoie de studii statistice complexe pentru a afirma că societatea umană laică este una a omului, chiar dacă în sufletul său, omul nu a renunțat niciodată să creadă în Dumnezeu. De fapt, aceasta este zbaterea zilnică a omului occidental și dilema permanentă a existenței sale. Până unde poate să se depărteze de Dumnezeu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Nu este de mirare că în epocă, protestanții se vor bucura de protecția politică a celor care conduc orașele și cetățile. Politica se structura altfel decât Biserica și în mod autonom. Cu timpul, Occidentul, va construi ceea azi numim statul laic, adică o construcție socială instituțională gândită fără amestecul Bisericii și în afara sa. Va fi un fapt fundamental pentru evoluțiile de mai târziu care vor implica libertatea umană și democratizarea politică. Dincolo de contribuțiile la vârf ale celor care conduceau cetățile, Reforma
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ai Bisericii, care se ocupau cu cele specifice acestei instituții și oameni de afaceri sau oameni ai banului sau oameni ai economiei. Ultimul statut a fost revendicat, așa cum era normal de către burghezia în devenire. Totala simbioză dintre Biserică și societatea laică despre care vorbește Jean Rogues 107 dispare. Apar fracturile și diferențierile. Nu mai există o singură societate care ar avea drept scop mântuirea omului, deci Biserica nu mai este atât de puternică. Papa acționează într-un fel, împărații acționează în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
coerentă a organizării și conducerii Bisericii Protestante"115. Urmarea a fost că în statele luterane din Germania, dar și în cele Zwingliene din Elveția, Biserica era subordonată în aproape toate privințele administrației locale. Practic, instituția bisericii pierde autoritate în favoarea instituțiilor laice 116. De altfel, Calvin se exprima în felul următor, făcând trimitere la puterea laică, politică: ,,Dumnezeu nu numai că ne-a dovedit că acceptă și aprobă rolul conducătorului, ba chiar răsplătește pe acesta cu toate onorurile și ne impune să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]