5,345 matches
-
supărat pe mine, că am ales să intru la izolator, cu celelalte. Și vreau să spun că a venit comandantul, m-a luat de piept și mă zgâlțâia, că dacă m-ar fi lovit de paturile de fier, acolo rămâneam lată, că el știa că eu am fost În dispensar, și ce căutam Între astea, care, mă rog, au luat atitudine... Și de-acolo am fost dusă la Röntgen, la caravana asta, mă rog, Röntgen și atuncea m-au depistat cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de le-or pus ei la ușă și o intrat Înăuntru. Dup-aia i-o scos afară, i-o pus pe toți În lanțuri, și-n fiecare zi-i ducea la baie jos, și acolo Îi bătea până Îi lăsa lați. Turna apă pă ei și Îi ducea... și iar Îi aducea... Da’ nu pe toți o sută cinzăci, numa’ pe o parte din ei, p-ăștia care o făcut protestu’ aista. Asta o fost... S-a schimbat regimul de detenție
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
șocolată, sardine în cutii, lichioruri, absinte, coniac, făină de Arad etc. (TEL., an. I, nr. 37, 16 mai 1871, p. 4). 276. Băcănia „La Steagul alb“. 277. Biserica Sf. Ioan cel Mare, refăcută de Constantin Brâncoveanu, a fost de mo lată în 1893, pe locul ei ridicându-se palatul CEC-ului de pe Calea Victoriei. Biserica Zlătari a fost cu totul renovată. Biserica Domnița Bălașa nu era decât o mică bisericuță. Mai târziu a fost refăcută cu totul.278 Multe biserici au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Bacalbașa a fost verificat de noi cu textul publicat în TRC. („Statua lui Mihai Viteazul“ - urmare, an. XI, nr. 1089, 21 octombrie 1873, p. 3). Dar domnitorul Carol I a fost de altă părere, hotărând locul actual din fața Pa latului Universității, unde statuia se pierde în acel loc strâmt, fără perspective și fără legătură cu împrejurul.22 [teatrul] Către sfârșitul lui septembrie, M. Pascaly deschide stagiunea la Teatrul Național. Iată afișul cu care anunța începerea reprezentațiilor, cât și repertoriul. Dau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Interne sunt menționate în MOF., începând cu numărul din 5/17 mai 1876. 57. Emanoil Protopopescu-Pake este numit prefect al poliției Capitalei în locul lui D. Bărcănescu, demisionat (MOF., nr. 101, 7/19 mai 1876, p. 2522). 58. Lentă, panglică lată. 59. ROM., an. XX, 22, 23 mai 1876, p. 449. „Întrunirea publică electorală“ a avut loc în seara de 21 mai/2 iunie 1876. ai partidului roșu. Programul este iscălit nu numai de fruntași ai partidului Rosetti- Brătianu, dar și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se poate găsi unei afirmații ca următoarea, referitoare la stilul de muncă: „Ne preocupă faptul ca toți tovarășii să lucreze bine din interiorul organului; noi insistăm să se lucreze din interiorul organului; să crească răspunderea organului”? Scund, îndesat, cu fălcile late, sanguinolente, V.P. insista asupra acestor „recomandări” cu o gravitate comică. Din păcate pentru el, preocupat de „lucrul din interiorul organului”, nu sesiza conotațiile vulgare, trimiterile la fiziologie și hoțomănie ale limbajului său. Așadar, în ciuda pretențiilor de emancipare, promoția lui rămîne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar putea fi o regulă pentru ținerea oricărui jurnal: „Nu amîna pe mîine ceea ce poți nota azi”. *Un nou exces. Nu mă surprinde, totuși mă dezgustă. Iată cum arată numărul din august 1984. „Cap” roșu. Pagina 1 înrămată în chenar lat, floral, cu bordură tricolor. Prima treime e ocupată de un citat din N. Ceaușescu. Lîngă el, pe fontă galbenă, începutul unui articol de Ion-Bogdan Băluță, primul-secretar al județului: „Luminile lui August, luminile gloriosului partid”. Tot pe fontă galbenă - sumarul și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
taxi, însă am interpretat-o ca pe reacția unui „străin” care a fost informat de cele ce se întîmplă acum cînd mergi pe stradă la o oră tîrzie de noapte. îmbrăcat într-o geacă albă, groasă, cu fermoare multe și late, Corneliu arăta, la acea întîlnire, ca un om care a parvenit la o stare materială bună. Sînt convins că nu puțini din cei ce l-au văzut atunci l-au invidiat. Acum, cînd notez în jurnal despre moartea lui, nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se înțeleagă de pe acum că nu-mi place (cu atît mai mult că mă simt obosit) proza cu „miză mare”, dar, stilistic, greu de descurcat, „inextricabilă”. *„Vorbește cu cucoana ceea să ne facă rost de margarină!” „Cucoana” e o muiere lată-n șale, cu mîini butucănoase, pline de inele. Are părul oxigenat, ochii căprui, inexpresivi, și o față plină de negi. Mi-a zîmbit galben (dantură aurită!), viclean: „Am auzit că vreți sămi spuneți ceva...” Cînd i-am văzut de-aproape
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
punînd, se înțelege, o anumită ostentație în gestul lor, academicianul Iorgu Iordan, Ion Biberi, șerban Foarță. Discuția a durat aproape o oră. *Mă enervează, ori de cîte ori le întîlnesc pe stradă, figurile celor dezvoltați mai mult în lățime - funduri late, burți revărsate - de inși neglijenți și nesimțitori, rînjind din te miri ce sau plini de importanța persoanei lor. Asemenea mutre m-au agasat și mai tare ieri în timpul smogului. Într-o situație care pe mine mă scotea din sărite, buna
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
probleme, Între care se Înscriu și cele legate de cariera noastră, de activitatea zilnică. După o muncă atât de grea și după ce ați cules roade atât de frumoase, se impunea un timp de răgaz, de odihnă și relaxare, pe care lați putut petrece cu cei dragi ai Dstră, nestingherit și În deplină libertate. Sper că și sănătatea să Vă fie desăvârșită pentru a Vă asigura rezistența În fața activității viitoare. Sau poate că În timpul concediului „de odihnă”, Vați „odihnit” lucrând În vederea pregătirii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se spăla de scriu așa de bine despre toate? Dar cei de la aparatul de propagandă al partidului? Față de toate aceste lipsuri, românul, care s-a născut poet, nu disperă și de aceea noi cântăm sau strigăm lozinci: Foaie verde, foaie lată, viața noastră-i minunată/ Foaie verde rozmarin, tare bine mai trăim/ Foaie verde și-o lalea, bine-i, Doamne, în țara mea. Sau: Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe, Ceaușescu și poporul își făuresc viitorul. Ce părere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
amenințătoare. Dar toate acestea nu erau de ajuns și iată că acuma târnăcoapelor, buldozerelor și chiar dinamitei regimului Ceaușescu i-au căzut pradă multe și valoroase monumente ale istoriei noastre, batjocorită pentru a face loc viitoarei căi a victoriei socialismului, lată de o sută de metri. Ascult regulat la postul de radio de la München știri, dar și prezentări de lucrări literare, multe de specialitate, care apar în țară și în străinătate. Mi-a părut rău că nu am auzit niciodată prezentări
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
izbucnit În ochi. Seara, am pornit cu un bun prieten al amândurora spre casa Îndoliată. Bucureștiul părea ruinat În frig și Întuneric, la mulți metri sub pământ. Sorin, Întins pe pat, mai era cu noi. Costum gri, cravata de catifea lată, violet, cum Îi plăcea. În picioare, pantofi maro, cu botul bont, copilăresc, strânși În șireturi albe. Palid. Supt. Parcă ațipise, parcă ne auzea. Vorbim despre el. Din bucătărie se aud vocile femeilor care se sfătuiesc asupra rețetei de colivă. Ca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de ani a stat mereu în fața furtunii și nu l a putut dezrădăcina nici o opintire de vânt Prigoana cu pierderea Căpitanului și apoi cu viața ei de lagăr și perspectiva ei de iad, parcă i-a aplecat întrucâtva umerii săi lați și-i da aparență de mai multă gravitate și spirit meditativ, Nu i-a putut însă știrbi cu nimic bunătatea surâsului său cu care a văzut și a trecut multe. M-a impresionat până la emoție seninătatea și calmul acestui luptător
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
hainele lor civile, fiind obligați a se prezenta la muncile de interes obștesc cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. Brasardele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
hainele lor civile, fiind obligați a se prezenta la muncile de interes obștesc cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. Brasardele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Deci, în total scutirile s’ar ridica la cifra de 19-20.000 evrei. 9. Conform Statutului Militar al evreilor (D.L. Nr. 2030/1941), evreii dela muncă obligatorie sunt obligați în toate cazurile, ca să poarte la hainele civile, o brasardă galbenă lată de 10 cm., cu numele Cercului de Recrutare respectiv. Cu toate stăruințele depuse evreii s’au arătat foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului. Acest sistem
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligați a se prezenta la muncă obligatorie cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm. cu numele cercului teritorial respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții între buințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute de D.M. Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. 2. - Față de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligați a se prezenta la munca obligatorie cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm. cu numele cercului teritorial respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute de D.M. Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. 2. - Față de cele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întotdeauna mirosurile au fost cauza. — Ce coridor lung! am zis eu ca să rup tăcerea. Mi-a aruncat o privire, dar și-a văzut de drum. După părerea mea, avea douăzeci sau douăzeci și unu de ani. Nasul și ochii frumos conturați, fruntea lată, tenul proaspăt. „Proust“, a zis ea privindu-mă. N-a rostit chiar cuvântul, dar mișcarea buzelor ei asta mi-a sugerat. Sunetele erau imperceptibile. Nici măcar respirația nu i se auzea. Aveam senzația că ne desparte un zid gros din sticlă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-mi mai omor timpul. Am analizat toate cele cincisprezece afișe de la un cap la altul și am ajuns la concluzia că reclama pentru whisky cu gheață era chiar frumoasă. Poza fusese foarte bine făcută. Pe fundul paharului mare, cu baza lată, erau trei sau patru cuburi de gheață. Cineva turna peste ele whisky de culoarea chihlimbarului. Cu câteva clipe înainte ca gheața să înceapă să se topească și apa să se amestece cu băutura cea frumos colorată, cuburile pluteau, aliniate, de parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să le punem pe birou? Am ajutat-o să ridice biroul răsturnat, strângând din dinți de durere. Am pus apoi pe el tot ce-am găsit în seif: un pachet de carnete de cecuri prinse cu o bandă de cauciuc lată de vreo cinci centimetri, acțiuni, certificate de garanție, vreo două sau trei milioane de yeni, un săculeț din pânză care conținea ceva greu, un caiet cu coperte din piele și un plic maro. A răsturnat conținutul plicului pe birou. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ferestre mici. Drumul se termina aici. Se pare că asta-i centrala electrică, am zis. Ușa era încuiată cu cheia și n-am reușit s-o urnim cu toate eforturile noastre unite. Am înconjurat clădirea. Era mai degrabă lungă decât lată și avea ferestre și pe partea asta. Dintr-acolo se auzeau niște zgomote asemănătoare cu vâjâitul vântului. Uși nu existau. Doar un zid plat din cărămidă. Semăna oarecum cu Zidul care împrejmuia orașul, dar când ne-am apropiat și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu ri se cu nd ar e Ob se rv ații Proba bilitate Impact Expu nere Proba bilitate Impact Expu ere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di st or siu n e in fo rm ar e In fo rm ații in di sp on ib ile în ca zu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]