4,183 matches
-
Frunza cade de pe ei Scuturată, resfirată Pe cărare aruncată. Iar pe prispă singurea, Văduvioară tinerea, C-un picior îmi legăna Copilaș înfășățel, Ce îi râde frumușel. 84 {EminescuOpVI 85} Și cum codrul se frământă, Ea își cântă, ea-și descântă, Legănând dintr-un picior Îi zicea încetișor: - Nani, nani, puișor, Nani, nani, copilaș, O poveste spune-ț-aș, O poveste drăgălașă Ca să-mi crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cel tei bătut de vânt, Pătișorul la pământ; Multe-s rămurelele, Tot or bate stelele, Iară luna va străbate Dulcea ta singurătate, Iar când vântul v-aromi Mândru mi te-a adormi Și când vântul va sufla Teiul se va legăna, Florile-și va scutura, Iarăși te vei deștepta Sub rotirea norilor În căderea florilor, Sub lucirea stelelor Și la jocul ielelor, Sub frunza stejarilor La glasul isvoarelor. Unde-i crucea de la căi - Nu mai plânge, măi - Cresc ca frații doi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cresc ca frații doi molizi - Râzi, puiule, râzi - Unde-s păsări în copaci - Taci, puiule, taci - S-adun fete și flăcăi - Dormi, puiule, hăi! Și cum cântă, cum suspină Glasul codrului o-ngînă, Și cum doina-și tragănă Teiul mi se leagănă, Adormind-o florile Și privighetorile. 90 {EminescuOpVI 91} Sună dulce, o auzi ici, Începutul unei muzici, Triste și aeriane Ca sunarea din organe. Mum - adoarme, pruncul râde, Teiul vechiu i se deschide. Es trei zâne ca pe-o poartă, Cîte-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cîte-o stea în frunte poartă, Ele-s ursitorile Luminând ca zorile, Mâini ușoare, glasuri slabe, Pietre scumpe-n mii de boabe Le încarcă cu podoabe, Și prin frunze străvezie A lor glesne argintie Mai nu calcă pe pământ Când se leagănă de vânt, Când ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încungiurînd Și din gură - ncet cântând. Una-i zice: Drag băiat, Să fii mare împărat Căci așa fel ți-a fost dat. Alta-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dulce bine-o prinde, Și de tace iarăși place, Că are pe vino-ncoace; 94 {EminescuOpVI 95} Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată - Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice - ncetișor: - Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace, Că la vară eu ți-oi face Sub cel tei bătut de vânt
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ți-oi face Sub cel tei bătut de vânt Așternutul la pământ. Vântul că va aromi Iară tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate rămurelele, Iară luna va străbate A noastră singurătate, iar când vântul va sufla Teiul se va legăna, Florile și-a scutura, Iarăși te va deștepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, Pe-a isvoarelor sunare, Pe de-apururi călătoare, La glas de privighitoare. Cum îngînă și visează, Genele-i se-ngreuiază; Adormind astfel cum șade, Fusul din mână
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plutirea norilor, În căderea florilor, Pe-a isvoarelor sunare, Pe de-apururi călătoare, La glas de privighitoare. Cum îngînă și visează, Genele-i se-ngreuiază; Adormind astfel cum șade, Fusul din mână îi cade; Doar prin somn mișcă piciorul Ca să-și legene ficiorul. Focu-n vatră se potoale, E-o căldur - așa de moale Și sub candela smerită Ea adoarme zugrăvită; Iar cămașa stă să-i cadă De pe umeri de zăpadă, De pe munții sânului, 95 {EminescuOpVI 96} Albi ca floarea crinului, Așa dulci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frunte poartă: Ele-s ursitorile, Rumene ca zorile, Și ușoare calcă, slabe, Pietre scumpe-n mii de boabe Pe-a lor văluri sunt podoabe. Și prin pânze străvezie, A lor glesne argintie Nu s-ating nici de pământ, Ci se leagănă de vânt, Căci ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încunjurînd Și din gură cuvântând, Cuvântând cuvinte rare Ca niște mărgăritare. Una zise: "Drag băiat, Vei fi mare împărat, Căci așa îți este scris
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Șoimul pe de-asupra-i sboară, De-și întinde mîna-n sus Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când prinde a cânta Codri - ncep a răsuna, Doina când o tragănă Frunza toată-o leagănă, Că o cântă trăgănat Codrului de legănat. Nime-n juru-i nu era Numai mierla fluera, Iară el se cobora Unde apa tremura. Cucul cântă, mierla-i zice: Ce cați tu, băiet, pe - aice? Zice codrul liniștit; M-am pus de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mă culc cu fața-n sus Și să dorm dormire-aș dus; Dar s-aud și-n visul meu, Dragă codri, glasul tău, Din cea rariște de fag, Doina răsunând cu drag, Cum jelind se tragănă Frunza de mi-o leagănă, Iară vântul molcomit De-a vede c-am adormit, El pin teiu va vicoli Și cu flori m-a coperi. {EminescuOpVI 125} DOINĂ, DOINĂ, GREU ÎMI CAZI Doină, doină greu îmi cazi Din pădurea cea de brazi, Și cu jale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Din huceagul de aluni, Și m-adormi, m-adormi cu drag Pin frunzișul cel de fag. Cine sună-n cetine, Doinițe prietene, Diu, diu, diu, de-a codrului Că doina-i care-o cântai - Tragănă-se tragănă Frunza-n codru leagănă. DOINA (CE STĂ VÎNTUL SĂ TOT BATĂ) Ce stă vântul să tot bată Prin frunza de tei uscată, Și frîngîndu-i ramurile Să lovească geamurile? Iară tu de ce suspini Când privești peste grădini? Nu mai sta de tot ofta Și în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu jele Ca și luna pintre stele - Să mă duc să nu ajung Dorul mândrei să mă plâng. Că dorul de m-a ajunge N-oi mai înceta a plânge, Oi plânge și m-oi văita De munții s-or legăna, Păsările s-or mira Și la mine-or alerga, Cu jele m-or întreba: - Ce plângi tu așa duios, Voinicașul cel frumos, Doară mândra te-a lăsat Sau nu ești gata de - nsurat? Eu i-aș răspunde plângând Din inimă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-a mînce-o lupii - Mânce lupii smei și draci, 5Nu mânce oameni săraci; Mânce lupii pe dracul O nu mânce d-ortacul. 51 Tragănă, nană, tragănă, În frunza de păr galbănă, Că și eu mi-am trăgănat De frunza s-o legănat. 52 Codrule, codruțule, Dismorțește-ți apele Și grăbește de-nfrunzește Că drăguța te dorește. 154 {EminescuOpVI 155} 53 Vine badea de la plug Zicând în frunză de rug, Nana vine de la sapă Zicând în frunză de ceapă. 54 Ce mi-e drag
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
puiul cel cu durere Ț-a da leacuri și putere. 153 Ah. ah. - leleo ș-oi să mor, Ș-oi să mor de dorul tău, lelicuță dragă. Leleo cu scurteica verde Când te vede neica-mi pierde. Leleo nu te legăna Că rochița nu-i a ta Și cămașa tot așa, Ah. Ah. leleo ș-oi să mor. Trec pe drum pe lângă tine, Leleo ș-oi să mor, N-am ce-ți face, vai de mine, Leleo ș-oi să mor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
voie bună Vai, mersul tău mă - npreună, De plânsul meu valea sună Scăldând ochii în furtună. 155 Leleo cu scurteica verde, Leleo ș-oi să mor, Cin - te vede, zău, se pierde, Leleo ș-oi să mor. Leleo nu te legăna Că rochița nu-i a ta, Nici polcuța, nici rochița, Numai ochii și gurița. Leleo roșă la obraz, Floricică de prilaz, De-ai umbla din scară-n scară, Tot nu scapi până deseară, De-ai umbla din dos în dos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la toamnă, C-am o mândră ca și-o doamnă, La față ca și-o icoană: Cine-i coată-n față moare Că-i la ochi cam negrioară. 177 Când maica că m-o-mbăiat 209 {EminescuOpVI 210} C-un picior m-o legănat Cu gura m-o blăstămat: - Alule puiuțule, Da nu mă mai supăra Că eu rău te-oi blăstăma, Să îmbli tu țările, Țările străinele. Când în țară am îmblat Nici un bine n-am aflat. Când doriam p-ai mei părinți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pădurea verde Unde pasul ți se perde, Prin lăstari de iarbă verde; Dragi îmi sunt isvoarele, Luna și cu soarele. {EminescuOpVI 242} Cu vânt și fără de vânt, Cu crengele la pămînt? - Cum să nu ne clătinăm Și să nu ne legănăm, Când vin meșteri de la țară Cu securi și cu topoară, Ca pe noi să ne doboară, Să ne-ncarce pe trei cară, Să ne ducă-n gios la țară, Să ne facă temnicioară, Temnicioară robilor, Lacrimă drăguțelor Și blăstăm măicuțelor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de la țară Cu securi și cu topoară, Ca pe noi să ne doboară, Să ne-ncarce pe trei cară, Să ne ducă-n gios la țară, Să ne facă temnicioară, Temnicioară robilor, Lacrimă drăguțelor Și blăstăm măicuțelor! 234 Ce te legeni, plopule, Fără ploae, fără vânt, Cu crengile la pămînt? Dar eu cum să nu mă legăn, Că ei că s-au vorovit Trei băieți din Baia Mare Ca pe mine să mă taie, Să mă taie-n trei sfîrtaie, Să mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe trei cară, Să ne ducă-n gios la țară, Să ne facă temnicioară, Temnicioară robilor, Lacrimă drăguțelor Și blăstăm măicuțelor! 234 Ce te legeni, plopule, Fără ploae, fără vânt, Cu crengile la pămînt? Dar eu cum să nu mă legăn, Că ei că s-au vorovit Trei băieți din Baia Mare Ca pe mine să mă taie, Să mă taie-n trei sfîrtaie, Să mă puie pe trei cară, Să mă ducă-n Timișoară Să mă facă - un fus de moară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și fetele gura-și vând, Nevestele nu-și dau rând. 274 Mândrele m-or cumpătat De mi-s negru și uscat, Mândrele m-or cumpenit De mi-s negru și pălit; Dar și eu le-oi cumpăta Toată noapte-or legăna; Când altele-or me la joc Vor pune ciupa la foc, Când altele-or secera Ele-or plânge, -or legăna. 275 De nimica nu mă tem Numai de bâta de lemn; Nu mă tem nici de aceea Că i-oi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
uscat, Mândrele m-or cumpenit De mi-s negru și pălit; Dar și eu le-oi cumpăta Toată noapte-or legăna; Când altele-or me la joc Vor pune ciupa la foc, Când altele-or secera Ele-or plânge, -or legăna. 275 De nimica nu mă tem Numai de bâta de lemn; Nu mă tem nici de aceea Că i-oi face porunca Și nu i-oi purta frica. 276 Bate, Doamne, omul prost Mult mă-ntreabă Unde - am fost, Ba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mi-o zis ca să mă-nsor - Dar de fete nu mi-i dor. 305 Cîrțo, cîrțo, patule, Ce faci blăstămatule, Mișcă, mișcă din călcâie Ca moara din căpătâie. 254 {EminescuOpVI 255} 306 Vântul bate, scolăie Cârpa nanii roșie, Vântul bate, leagănă Cârpa nanii galbenă. 307 Părul tău e de inele, Nu mă pot uita de jele. 308 Ioane cojocul tău Nu L-aș lua dintr-un tău. 309 Cîtu-i d-ici pân-la Tinca Ca și mine nu-i afla, Cîtu-i d-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un ceas la el. Frunză verde Șoralea, Mândra din grai îmi grăia: - Bucuros că ți-aș cânta Dar mi-i portul femeiesc Și mi-i glasul voinicesc. Când oi prinde a cânta Munții s-or cutremura, Fagii mari s-or legăna, Pietrele s-or despica, Apele s-or turbura, Fântâna din Peșterea... 275 {EminescuOpVI 276} Potera ne-a auzi, Înainte ne-a eși, Că-i o matcă de voinici Peste patruzeci și cinci, Și-i o matcă haiducească Peste patruzeci și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
haznă Viță-i avea? - Nu te teme, mândra mea, Pînă-i fi pe mâna mea, C-oi fi eu de te-oi ține - Cântă, mândră, cântecul Că mi-i drag ca sufletul. Mîndra-ncepe a cânta, Munții se cutremura, Fagii mari se legăna, Pietrele se despica, Apele se turbura, Fântâna din Peșterea. Și potera i-auzia Înainte li eșia Și din grai așa grăia: - Alei, Viță Cătănuță, Ce ai cotat pe - aice De ne --ncurci tu florile, N-au hodină oștile. Ia dă-ți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lume Și m-ați luminat c-un nume, Taică, tăiculiță, maică, măiculiță! Ah! Și creștere că mi-ați dat Să vă fiu nedepărtat Taică, tăiculiță, maică, măiculiță! Să m-aveți de ajutoriu Ca la niște născători. Giaba că m-ați legănat Acum sunt și depărtat, Ah! rău că fuge acel ceas Când m-ați pornit de acas'. V-am lăsat doi născători Și grădinița cu flori Ca să fiu ca ceilalți frați Ce-s cu totul depărtați. Plângeți, voi, patru păreți Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]