4,823 matches
-
formule ritualizate, dialoguri care au rolul de a prelungi conversația, prin stabilirea unor legături sociale și afective, prin funcția reflexivă a mesajului - cu pronunțate efecte la nivelul pragmatic al comunicării etc. I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic Lingvistica modernă extinde problema faticului în stilul publicistic, la cercetări aprofundate privind intertextualitatea/ rolul intertextului în titlu. Noțiunea de intertext a fost lansată de Școala formalistă rusă. Analizând caracterul polifonic al romanelor lui Dostoievski, Bahtin a demonstrat faptul că textul poate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
informație, este "orientat" spre dialogul cu receptorul. Abordat dintr-o perspectivă pragmatică, citatul indică felul în care jurnalistul "comunică" cu cititorul său despre subiectele abordate (ironic, cu înțelepciune, părtinitor etc.), despre strategiile de persuasiune ale potențialului lector. I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate Dintr-o perspectivă strict diacronică, "imaginea" a fost prima formă de comunicare din istoria umanității. A precedat scrisul, avându-și începuturile în picturile murale paleolitice (din Franța, Spania, Africa etc.). Scrisul însuși - menționa E.H. Gombrich (E.H.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
multiplicitatea interpretărilor poate creea numeroase ambiguități de receptare. Părerea unanim admisă este că semnul iconic se înscrie într-un cod, de regulă, deschis semnificației - atunci când cercetătorul se raportează la comunicarea prin imagini vizuale. Nu aceeași caracteristică "deschis" este acceptată în lingvistică, cel putin după anii '60, unde codul este considerat un sistem limitat de semne. Concepția lui Ferdinand de Saussure privind conceptele de "cod" și "semn" pare a fi greu de admis în cazul imaginii vizuale de argumentare publicitară, unde mesajul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
iconic și codul verbal sunt antrenate într-un joc al semnificațiilor. Ambele reprezintă mijloace de comunicare în societatea contemporană. Imaginea și cuvântul/ textul lingvistic se pot combina. Nu există reguli fixe în construcția imaginii publicitare și nici modele combinatorii canonice. Lingvistica a descoperit însă, metode de cercetare ce au putut fi aplicate la studiul altor discipline. Dificultățile care apar în cazul celor două sisteme vin dinspre mesaj: în timp ce mesajul lingvistic este linear, ierarhizat în funcție de nivelele limbii, mesajul iconic nu cunoaște nici
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
facem referire la aspectul dimensiunilor specifice). Literatura de specialitate vorbește în acest caz despre iconicitate (nu de semnul iconic) - pe care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un raport necesar" pentru
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a apărut la sfârșitul secolului al VIIIl-lea și începutul secolului al IXI-lea, continuând să se intensifice pe parcursul secolului XX. Este perioada când accelerarea progresului cunoașterii, evoluția rapidă a domeniilor științifice, mai ales a tehnicii, impunea o implicare aparte a lingvisticii, în sens general, prin funcția denominativă a acesteia. Numărul mare de concepte /imagini abstracte apărute în domeniul științelor revendica nu numai instrumente lingvistice corespunzătoare, ci și procedee specifice de armonizare a terminologiei. Așa cum s-a mai spus (M.T. Cabré, 1998
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a fost creată în 1936, urmând ca în 1947 să devină Organizația Internațională de Standardizare (ISO). Anii '70 sunt relevanți sub aspectul dezvoltării bazei teoretice a terminologiei la Quebec, dar mai ales sub aspectul stabilirii relației strânse dintre terminiologie și lingvistică. Și în alte țări, cercetarea domeniului limbajelor specializate, a terminologiei în special, produce interes. În fosta Cehoslovacie, L. Drozd (v. L. Drozd, 1981) este preocupat alături de alți savanți, de structura și modul de a funcționa al limbajelor specializate. Școala de terminologie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
specializate, a terminologiei în special, produce interes. În fosta Cehoslovacie, L. Drozd (v. L. Drozd, 1981) este preocupat alături de alți savanți, de structura și modul de a funcționa al limbajelor specializate. Școala de terminologie din Praga este continuatoarea Școlii pragheze de lingvistică funcțională. În viziunea acestei Școli, limbajul specializat este "un stil funcțional". Tot Școlii pragheze aparține și R. Kočourek (Kočourek 1979) ale cărui preocupări se orientează spre textele specializate. Cercetătorul susține ipoteza că pornind de la studiul textului, unele dintre principiile clasice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
doctorat a fost tradusă în limba rusă, în 1935. D. Lotte este cel mai important reprezentant și unul dintre promotorii ideilor Școlii de la Viena. Cu toate acestea, există diferențe de concepție între lingvistul rus și E. Wüster. Lotte acordă importanță lingvisticii în discursul specializat, insistă pe importanța contextului, acesta fiind singurul care dă valoare termenului. Spre deosebire de Wüster, Lotte nu realizează o distincție tranșantă între lexicul comun și terminologie, considerând că un termen utilizat în limba comună își conservă calitatea de termen
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
teze: caracterul social al terminologiei; relevanța contextului în precizarea sensurilor specializate etc. Alain Rey este unul dintre teoreticienii de notorietatate ai Franței secolului XX, a cărui concepție se dezvoltă pe fundamentele filozofiei și ale lexicologiei. Terminologia - consideră lingvistul - implică lexicologia, lingvistica, logica, teoria cunoașterii, semiotica, semiologia și pragmatica. (cf. A. Rey 1976a; A. Rey, 1975). Două sunt principiile directoare ale activității lui Rey, în domeniul lexicologiei, care au generat numeroase polemici în Franța și în Canada, pe care Jean-Claude Corbeile și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în urma apariției volumului Dictionnaire du grec standard. Lucrarea Révolution.Histoire d'un mot este un model de cercetare istorică în domeniul terminologiei. Contribuția lui Alain Rey la armonizarea neologiei în baza normelor lingvistice este remarcabilă. A promovat rolul fundamental al lingvisticii în normarea limbajului tehnic, în discursul specializat. Aprofundează aspectele privind relația dintre termen și sensul nou. II.1.4. Școala de Terminologie din Quebec Canada a participat într-o măsură considerabilă la dezvoltarea terminologiei (M.T. Cabré, 1998), dat fiind contextul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
b) termenul este un semn lingvistic și nu trebuie confundat cu lexemul/ cuvântul (non-termen, în accepțiunea lui Auger și Kočourek). Are un statut dublu, prin faptul că trebuie analizat din perspectiva a două componente: imaginea abstractă (adică noțiunea/ conceptul) + expresia lingvistică, adică denominarea. Statutul Terminologiei ca disciplină de sine stătătoare nu este unitar, în studiile canadiene. Standardizarea terminologică este de natură sociolingvistică: "Pentru Oficiul Limbii Franceze, care are rolul de a standardiza limba franceză, nota Alexandra Stanca, distincția între standardizare și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
realizate de Leart (1995), M.T. Cabré (1998), Gaudin (1993; 2003); Depecker (2002; 2005). Ideile teoretice sunt promovate în colectiv, mentor fiind profesorul Angela Bidu-Vrănceanu. Direcția descriptiv-lingvistică este centrată pe integrarea lingvistică a terminologiei. Rezultatele acestei direcții de cercetare interesează deopotrivă lingvistica, lexicologia, terminologia cognitivă (pe care se bazează în realitate, terminologia descriptiv-lingvistică). Dintre argumentele aduse de Angela Bidu-Vrănceanu, care susțin orientarea teoretică reținem: termenul este "semn lingvistic viu" (L. Depecker, 2002: 21); analiza termenilor se poate realiza prin mai multe metode
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
descrierea termenilor "ca fapte naturale (nu convenționale), similare cu cuvintele lexicului comun. Opoziția se face astfel între prescriptiv, normativ (caracteristici ale terminologiei interne) și descriptiv" (idem). Terminologia este o știință interdisciplinară, în concepția profesorului Angela Bidu-Vrănceanu, interesul concentrându-se asupra lingvisticii și a comunicării specializate. Stabilește relații cu logica, ontologia, informatica, teoria comunicării, teoria informației, traductologia etc. Caracterul interdisciplinar este dat și de o altă dimensiune, numită "internă" (A. Toma 2006). După modul în care se intersectează domeniile implicate în realizarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
domeniile împrumută între ele termeni, metode menținându-și, cu toate acestea, identitatea). Cercetarea termenilor se poate realiza sincronic și diacronic, în dinamica evolutivă: "terminologia normativă sau cognitivă are un caracter sincronic obligatoriu" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50), în timp ce "terminologia descriptivă, preponderent lingvistică sub aspectul obiectivelor și a metodei folosite admite, implicit, perspectiva diacronică atunci când își propune stabilirea originii și a modului de formare a termenilor (...) sau când se introduc detalii social-istorice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50). Neologia semantică este un alt aspect teoretizat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ramurile bifurcate și frunzele sale - a fost considerată de-a lungul secolelor simbolul ideal pentru a înfățișa și cartografia ierarhii de cunoștințe și idei" (Pietsch, 2012: 1). Arborele este una dintre numeroasele constructe metaforice interdisciplinare, utilizate la realizarea taxonomiilor în lingvistică (Lucien Tesnière utilizează metafora arborelui cu scopul de a ilustra "segmentări enunțiative"). Analiza limbajelor specializate evidențiază rolul metaforei ca sursă de conceptualizare și/ sau denominare (L. Depecker, 2002; M. Soskice, J. & Harris 1995; M.T. Cabré, 2000 etc.) a cărei funcție
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Paul Ricoeur menționa faptul că metafora "poartă informație pentru că ea "redescrie" realitatea" [P. Ricoeur, 1984: 380). Funcția termenului de a informa este prioritară 12. * Semn lingvistic - termen - metaforă terminologică. Triunghiul semiotic de sorginte aristoteliană, formă - sens - referent, este utilizat în lingvistică cu scopul de a descrie funcționarea semnului lingvistic. Ferdinand de Saussure (F. de Saussure, 1998) și lingvistica și lingvistica post-saussureană s-au preocupat de raportul dintre semnificat și semnificant. Semnificantul este condiția sine qua non a existenței semnificatului, pe care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
termenului de a informa este prioritară 12. * Semn lingvistic - termen - metaforă terminologică. Triunghiul semiotic de sorginte aristoteliană, formă - sens - referent, este utilizat în lingvistică cu scopul de a descrie funcționarea semnului lingvistic. Ferdinand de Saussure (F. de Saussure, 1998) și lingvistica și lingvistica post-saussureană s-au preocupat de raportul dintre semnificat și semnificant. Semnificantul este condiția sine qua non a existenței semnificatului, pe care îl fixează. În afara lui nu se poate construi semnificația "ea dispare în cazul în care nu se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a informa este prioritară 12. * Semn lingvistic - termen - metaforă terminologică. Triunghiul semiotic de sorginte aristoteliană, formă - sens - referent, este utilizat în lingvistică cu scopul de a descrie funcționarea semnului lingvistic. Ferdinand de Saussure (F. de Saussure, 1998) și lingvistica și lingvistica post-saussureană s-au preocupat de raportul dintre semnificat și semnificant. Semnificantul este condiția sine qua non a existenței semnificatului, pe care îl fixează. În afara lui nu se poate construi semnificația "ea dispare în cazul în care nu se reține decât
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
relația cu semnificantul și este de natură conceptuală (la nivelul semnificației), de natură socială (la nivelul langue) și, parțial, devine reprezentare individuală (la nivelul parole). Așa cum s-a mai spus (A. Bidu-Vrănceanu, 2012, D. Chiș, 2009), terminologia preia din domeniul lingvisticii triunghiul semiotic, însă utilizează alt tip de formulare: forma termenului - noțiune (concept) - obiect. Respectându-se modelul logicii, se utilizează unitatea gândirii - conceptul (ansamblu de trăsături noționale, cognitive) - care înlocuiește "semnificatul" (ansamblu de seme lexicale și gramaticale). Denotația este partea reprezentativă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Caracteristica "motivat" este atribuită termenilor specializați, în opoziție cu celelalte clase de semne lingvistice (dintre care cuvinele) care au caracter arbitrar (sau nemotivat) sub aspectul relației cu realitatea extralingvistică. Caracterul motivat poate fi studiat din mai multe perspective, în tradiția lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: a.) există o motivare absolută: forma sonoră "evocă unele trăsături ale conținutului denumit" (DSL, 2005: 330). Interjecțiile: sst! deh! ca și onomatopeele: hodoronc-tronc! tronca-tronca! reproduc sunete, zgomote în mod sponatan. Există cuvinte cu simbolism fonetic ce
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
legionnaires`disease"/ "legionellosis") este de sursă franceză. Termenul "légionellose" a fost creat în baza conceptului "Legionella" datând din 1976, când s-a realizat pentru prima oară descrierea bolii legionarilor, la un Congres organizat în Philadelphia de American Legion. La nivelul lingvisticii corpusului, o practică în lucrările de terminografie elaborate în cadrul Realiter este utilizarea metaforei conceptuale ca termen- titlu, punându-se în valoare fondul arhaic conceptual comun, pe de o parte și sursa latină a termenului, pe de altă parte. De exemplu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
jurnalistice sunt scheme conceptuale și informaționale complexe, cu determinări multiple în limbă, cultură, logică, psihologie, și cu impact asupra structurilor mai largi existențiale și/ sau de putere, asupra imaginii etc. Sub aspect metodologic, problematizarea metaforei jurnalistice se realizează contrastiv, dinspre lingvistica aplicată, lingvistica cognitivă și antropologie. Cercetarea noastră urmează parțial, teoria cognitivistă dezvoltată de Lakoff & Johnson (Lakoff & Johnson, 1980) conform căreia organizarea conținuturilor în limbă se realizează după un patern preconceptual, cunoscut prin experiență și exprimat metaforic: "nici o experiență nu poate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
scheme conceptuale și informaționale complexe, cu determinări multiple în limbă, cultură, logică, psihologie, și cu impact asupra structurilor mai largi existențiale și/ sau de putere, asupra imaginii etc. Sub aspect metodologic, problematizarea metaforei jurnalistice se realizează contrastiv, dinspre lingvistica aplicată, lingvistica cognitivă și antropologie. Cercetarea noastră urmează parțial, teoria cognitivistă dezvoltată de Lakoff & Johnson (Lakoff & Johnson, 1980) conform căreia organizarea conținuturilor în limbă se realizează după un patern preconceptual, cunoscut prin experiență și exprimat metaforic: "nici o experiență nu poate fi înțeleasă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a primit cadou un super palat, dar locuiește într-o cocioabă" (Jurnalul.ro, 2012), metafora "Cenușăreasă de România" - o descripție nedefinită, incompletă, sub aspect pragmatic - actualizează o mare cantitate de informație în titlul articolului, fie că facem apel la mijloacele lingvisticii, fie la cele ale pragmaticii. Observăm cum cantitatea de informație diferă din perspectiva strategiilor de comunicare a "evenimentului" și/ sau a mesajului: în cazul în care "evenimentul" este sigur sau aproape sigur, informația este redusă cantitativ. Dacă "evenimentul" este total
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]