5,376 matches
-
la mănăstirile din Moldova, pentru prima dată zilele acestea. între timp, avem legătura la Iași. Bună ziua domnule Constantin Chirilă !” „Bună ziua !” „Corespondentul nostru de la Chișinău, Valentin Țigău, m-a informat că dumneavoastră ați avut inițiativa de a organiza un pelerinaj la mânăstirile din moldova, pentru mama lui Ilie Ilașcu. cum a fost acest pelerinaj !” „Ași dori să fac o mică rectificare. Inițiativa a fost a celor din Suceava. Eu am dat doar o casetă înregistrată de mine la data de 2 octombrie
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
îl va însoți permanent în întreaga carieră. La prospecții și filmări, străbate țara de-a lungul și de-a latul, de la Păcuiul lui Soare la Biharia - cetatea de pământ din nord-ves tul țării, de la insula Ada-Kaleh la Istria sau la mânăstirile din nordul Moldovei. Cele două Sarmizegetuse sunt cât mai des vizitate, ca și oaza de cultură și tradiții străvechi a Maramureșului, cercetată sat cu sat în căutarea subiectelor. Face film după film, apreciate în țară, dar mai ales în afară
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
un loc idiot peste măsură, chiar față de stan dardul localităților balneare. Vile inestetice, peisaj mediocru, oameni bă trâni și bolnavi. Frig, ploaie. Starea mea fizică - aceeași - nu-mi permite planuri eroice, de pildă să înfrunt intemperiile ca să merg să văd mânăstirile din regiune. Le simt undeva aici, peste dealuri, și apropierea lor mă irită și îmi dă și un oarecare fior plăcut: a fi acolo și a nu beneficia! Casa de odihnă cu colegii care muzicizează, joacă table și beau țuică
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fost bine.) În ceea ce privește timpul de afară, să știi că am compa sionat zi de zi, eu și ai tăi, cu voi, cei plecați și atât de lipsiți de soare; iar atunci când s-a mai încălzit, ne-am bucurat. Cât despre mânăstiri, nu le-am văzut nici eu, cu toate că am petrecut aproape o lună de zile în regiunea aceea. Îmi închipui însă că sunt decepționante. Cred că este mai bine să nu le vezi și să-ți închipui despre ele cine știe ce, decât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
superbă izo lare... Suntem nevoiți a face curte străinătății! Cel puțin să nu lăsăm să se întrevadă durerea pe care ne-o pricinuiește lucrul acesta! Existau altădată numai două ieșiri din impas pentru a face față durerii unui prinț repudiat: mânăstirea sau eșafodul. Nouă ne-a revenit o a treia, cea mai grea poate: Coroana. și trebuie să suportăm, în mijlocul singurătății noastre atât de dureroase, amabilitatea echivocă a curtenilor, surâsurile iro nice ale ambasadorilor străini și aerele nerușinate ale curtezanelor și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dubios în Piatra Mare, în tovărășia unui Licurici de 14 ani... O înfiorătoare, dar delicioasă coborâre prin prăpăstii, pe urmă proaspătă de urs, în valea Gârcinului. Personajul principal - Vally, manifestând o groază plină de haz. Planurile nerealizate de hagealâc la mânăstirea Cheia, la sfinții părinți Macarie și Onanie, care mult se zice că ospitalieri sunt. Vally - teribil de drăguț și totdeauna egal cu sine însuși. Aceasta e tot. Tot și nimic mai mult! Întoarcerea la București pe un timp fără seamăn
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
camere, transportat cu duba la Văcărești. Am privit orașul prin coada dubei: dinaintea mea, străzile îngrozite fugeau înapoi! Aici, la Văcărești, curiozității mele față de planul existențial i s-a adăugat și unul, ca să zic așa, de ordin științific sau estetic: mânăstirea! Fusesem mutat de la Prefectură pentru a fi internat la spitalul de la marea închisoare din pricina grevei mele, de care, în sfârșit, se luase notă. Spitalul penitenciarului era condus de un om foarte cumsecade - doctorul Lustgartner, tatăl lui Dan, elev al Milei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
apropiat cu profesorul Marin Gherasim, de la Academia de Arte Frumoase București, și el absolvent al Liceului “Eudoxiu Hurmuzachi’ din Rădăuți. Cele 10 lucrări ale maestrului le-am expus alternandu-le cu icoane pe lemn din sec. XIX-XX, ceea ce amintește de mânăstirile noatre din Bucovina. Toată prețuirea pentru inimosul și perseverentul coleg și prieten Niculai Sorea, care a avut ideea și o realizează, elaborând această carte originală, despre Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, cu biografiile profesorilor și colegilor noștri din promatia 1952
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
învățat în această existență. Un ,,pustnic” în mijlocul agitației ! La un moment dat văzând care este situația, că nu reușeam decât să rămân un neadaptat în fața unei realități care îmi era străină, m-am gândit chiar să mă mut la o mânăstire. Dar mi-am dat seama că nu m-aș putea adapta unui asemenea regim, cu reguli pe care nu le-aș fi putut respecta, cu o viață în ritualuri în care eu nu cred. Mi-am dat seama că n-
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul Blendii - Pe Sprâncea - Lazu lui Andrei - Lazu Blendeștilor - Lazu lui Irimie - Lazu Benteștilor - Lazu Scorobețeștilor - Lazu Stoicanilor - Lazu Sâieștilor - La Vărariu - La Șanț - Poiana - Higiu Poienii - La Frăgariu - Printre Căli - Secșoara pârâu - Pe Deal - La Fundu Grădinilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului - Fundu Secii g. Pădurea Dosurile - Lazu Popii - Piscu Mânăstirii - Pârâul Coșului - Pârâul ăl Mare al lui Bâcan - Pârâul ăl Mic al lui Bâcan - Pârâul Mitii - Lazul Donului - Lazu lui Teucă - Lazul Neacșii - Lazu lui Dragoman - Lazu lui Andrei - La Smidă - Comanda de Vară - Steghiuța - Poiana cu Pâru Porcului h.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
le majora periodic, cu toate că Țara Făgărașului era încă în proprietatea domnilor români, munteni. Ceva mai târziu, în vremea lui Bela al III lea (1173-1196) sunt aduși din Citto - Franța, călugări Cisterciți cărora li se ridică chiar în vatra satului Cârța, mânăstirea Cistercită cu scopul de a atrage pe românii ortodoxi la cultul catolic. Mai apoi regele Andrei al II lea aduce călugări dela Abația Egres din Ungaria și înzestrează în anii 1202 - 1206 mânăstrirea cu pământ cuprins între pâraiele Arpaș și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prădare sistematică ale domeniilor mânăstirești, de batjocorire și de huiduire a călugărilor, când acștia apăreau în mijlocul lor, neputând trece cu vederea nedreptățile ce li se făcuseră. Dar stăpânirea papistașă este susținută în continuare de regele Ștefan al V lea luând mânăstirea sub scutul său ocrotitor în 1264. Regele Carol Robert în 1322, la plângerea călugărilor că nu-și pot folosi privilegiile acordate, pune mânăstirea sub scutul Comitelui săsesc dela Sibiu. Pentru români treburile însă merg din rău în mai rău, domnitorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
li se făcuseră. Dar stăpânirea papistașă este susținută în continuare de regele Ștefan al V lea luând mânăstirea sub scutul său ocrotitor în 1264. Regele Carol Robert în 1322, la plângerea călugărilor că nu-și pot folosi privilegiile acordate, pune mânăstirea sub scutul Comitelui săsesc dela Sibiu. Pentru români treburile însă merg din rău în mai rău, domnitorii români sunt treptat determinați să părăsească ținuturile din nordul Carpaților meridionali, în 1469, regele Matia dăruind Țara Făgărașului și Amlașului comunităților săsești. Românii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit probabil de problemă, dă Țara Făgărașului spre administrare boierului Udriște din Țara Românească. Pe de altă parte, încă la 1241 mânăstirea Cistercită a fost prădată și jefuită de tătari în marea invazie din acel an. Călugării papistași și-au luat atunci lumea în cap și împreună cu populația Cârței s-au refugiat pe Bâlea în sus, luând cu ei și bună parte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost prădată și jefuită de tătari în marea invazie din acel an. Călugării papistași și-au luat atunci lumea în cap și împreună cu populația Cârței s-au refugiat pe Bâlea în sus, luând cu ei și bună parte din odoarele mânăstirii pe care se pare că le-au îngropat undeva sub munte în zona care și astăzi mai e cunoscută sub numele de «La Comori», ce ar fi fost descoperite ulterior. De altfel în Istoria Românilor editată de Academia R.P.R. în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asemenea tezaure sau monede izolate, datând din secolele XI- XII, când circulația monedelor se intensifică pe întreg teritoriul țării». Deducem așa dar că arealul Cârțișoarei era bine populat în secolele XI XII. Voievozii români au încercat fără succes să populeze Mânăstirea Cistercită cu călugări ortodocși, aceasta decade total, iar regele Matia la 1477 o desfințează. Din aceasta hotărâre beneficiază din nou comunitatea săsească din Sibiu, intrând în posesia tuturor averilor ei. Oamenii satului nostru în fierberea acelor evenimente s-or fi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prima jumătate a sec XIII se amintește de două ori despre localități cu numele Cârța, ambele locuite de români. Localizarea exactă a acestora, deși s-a discutat mult despre ele, nu s-a făcut nici până azi. În anul 1223 mânăstirea catolică din Cârța, fondată în jurul anului 1200, primește printre altele, o porțiune de teren între râul Olt și munții Făgărașului. În donație se precizează că de pe acest teritoriu românii au fost alungați în timpul voievodatului transilvan Benedict (1203 - 1209), imediat după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Cârța, fondată în jurul anului 1200, primește printre altele, o porțiune de teren între râul Olt și munții Făgărașului. În donație se precizează că de pe acest teritoriu românii au fost alungați în timpul voievodatului transilvan Benedict (1203 - 1209), imediat după înființarea mânăstirii. Românii băștinași au fost alungați, nu din dreapta Oltului, cum se crede în general, ci de pe posesiunea donată între apa Oltului și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării Oltului. Hotarul mânăstiresc începe la Olt, străbate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
feudal maghiar. Nu este exclus faptul ca tezaurul de argint de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș românesc nu dispare însă de pe hotarele mânăstirii Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
exclus faptul ca tezaurul de argint de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș românesc nu dispare însă de pe hotarele mânăstirii Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
crezut unii istorici. Spre sfârșitul secolului XIV Țara Făgărașului ajunge sub stăpânirea domnilor din Țara Românească. În anul 1392 Mircea cel Bătrân acordă boierului Stanciu unele posesii, În documentul de donație se amintește de posesia «Cetate» prin care trebuie înțeleasă mânăstirea Cârța, iar «de regione Kercz», hotarul Cârței înclusiv Cârțișoarele. În multe hărți medievale munții Făgărașului se numesc Munții Cârței ( Alpes Kertzeberg). În graiul sașilor din unele sate transilvane, acești munți se numesc până azi Munții Cârței (Kertzergebirg, de Kertzergebirjer). Aceste
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
medievale munții Făgărașului se numesc Munții Cârței ( Alpes Kertzeberg). În graiul sașilor din unele sate transilvane, acești munți se numesc până azi Munții Cârței (Kertzergebirg, de Kertzergebirjer). Aceste două denumiri reflectă o situație anterioară secolului XVI, pentru că în anul 1479, mânăstirea Cârța se desființează, posesiile ei intrând în proprietatea patricienilor din Sibiu. Denumirea munților în forma susamintită provine din perioada în care posesiunea mânăstirii s-a extins până la munți. La scurtă vreme după prima mențiune documentară a denumirii Cârța, într-un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârței (Kertzergebirg, de Kertzergebirjer). Aceste două denumiri reflectă o situație anterioară secolului XVI, pentru că în anul 1479, mânăstirea Cârța se desființează, posesiile ei intrând în proprietatea patricienilor din Sibiu. Denumirea munților în forma susamintită provine din perioada în care posesiunea mânăstirii s-a extins până la munți. La scurtă vreme după prima mențiune documentară a denumirii Cârța, într-un document din 1252, aflăm din nou de o așezare Cârța locuită de români (Documente Valachorum nr. 11 p. 24 din 1252 ). În acest
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
puterea stăpânilor lor care puteau face cu dânșii orice voiau, fără să-i omoare însă. Robi erau țiganii, pe care documentar îi constatăm pentru întâia dată în Țara Românească, în hrisovul din 30 octombrie 1385, prin care Dan I întărește mânăstirii Tismana posesiunile ei. Între aceste posesiuni sunt trecute și «40 de sălașe de țigani», pe care mânăstirea le stăpânea din vremea lui Vlaicu Vodă (1364 - cca.1377). Țiganii însă sunt mai vechi la noi în țară decât sunt menționați documentar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]