3,802 matches
-
săi, să construiască, pentru prima oară în țară, noi mecanisme pentru furnale». Fotoreporterul l-a surprins verificând centrarea rotoarelor. Iată-l pe Iulian Mutulescu șef al brigăzii stahanoviste de la 23 August, crescând în paginile pe care i le consacră Sandu Manea în reportajul său: «... nu ne vom opri aici!». Iată pe același Mutulescu surprins de fotoreporter, explicând elevilor cum să potrivească piesele și unghiul de tăiere. Răsfoiești paginile primului număr al Flacării (mai 1952) și poposești alături de Olga Ilieș Pe ogoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
L Labiș, Nicolae Lambrior, Alexandru Lăzăreanu, B. Lenin, V.I. Leonard, Mihail Leonov, Leonid Leonte, Liviu Liman, Horia Livescu, Jean Lovinescu, Maria Luca, Remus Luca, Ștefan Luca, Vasile Ludo, I. Lungu, Ștefan M Macovescu, George Macrea, Dimitrie Malencov, G.M. Maltz, Albert Manea, Sandu Mandric, Eugen Marcian, M. Martin, Aurel Martiniuc, Gh. Marx, Karl Maximilian, Puiu Maxy, Liana Mănoiu, Alice Mărgărit, G. Mândra, Vicu Miciurin, I. V. Micu, Dumitru Mihalache, I. Mihale, Aurel Mihăileanu, Ion Mihu, Iulian Mikulina, E. Mircea, Dumitru Mitea, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril sau Chiriță Barbu. Inițiativele editoriale ale lui B., entuziasmul său și al altor tineri poeți (Grigore Ancu, Ion Horea Munteanu, Gh. Manea Manolache, Cristian Sârbu și Virgil Treboniu) au dus la înființarea colecției „Adonis”, unde au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a scriitorilor (G. M. Zamfirescu, Panait Istrati, socotit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
mult i-a plăcut ei. Mircea, în multe interviuri, a tot declarat că se cam jenează cu această carte, dar Teo era în extaz, tocmai datorită volumului cu pricina. Mi s-a părut că Mircea a primit premiul "Sarmale și manele", datorită celei care l-a prezentat atâta de emoționată și "emoționantă". Celelalte nominalizări cum ți-au părut? Liviu Antonesei: Acum, eu ce să spun? Mircea își plătește imprudența de a fi scris cartea aceea chiar mai mult decât era cazul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Stelian Tănase mereu ai fost exigent. Mie mi se pare că, dintre ei doi, numai Tănase mai pune mâna pe câte o carte, ba chiar pare a o și înțelege, în vreme ce Mircea cântă numai după ureche, nostim, simpatic, dar tot manele scoate pe gură... Nimic altceva. Tu ți-l poți imagina pe Mircea Dinescu citind de unul singur într-o cameră??? Greu exercițiu, nu ?! Iar în emisiune, mereu îmi vine să-i reproșez lui Stelică tocmai că îl lasă pe Dinescu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în The Good Terrorist, sunt fioroși, nemiloși. Sunt mulți la număr scriitorii care au fugit din state comuniste și s-au stabilit în occident: George Szirtes (trecut peste graniță pe când era foarte mic, de părinți), Nabokov în SUA, Soljenițîn, Norman Manea, Andrei Codrescu, Nina Cassian, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Thomas Pavel (ultimii șase din România). Dezrădăcinarea e adesea efectul direct al cortinei de fier. Ea e în același timp foarte reală și sursă a imaginarului: mulți Desperado sunt ei înșiși autori
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1997; Țvetan Todorov, Noi și ceilalți, Iași, 1999; Henry Miller, Zile liniștite la Clichy, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Înainte de volum, RL, 1978, 19; Ion Bogdan Lefter, Certitudinea debutului, VST, 1981, 1; Liviu Petrescu, „Aripa grifonului”, ST, 1981, 1; Manea, Contur, 238-239; Paul Dugneanu, „Drumul spre Polul Sud”, LCF, 1985, 24; Gheorghe Perian, „Drumul spre Polul Sud”, VTRA, 1985, 7; Val Condurache, „Drumul spre Polul Sud”, CL, 1985, 10; Ștefan Borbély, În spatele frontului, VTRA, 1986, 4; Liviu Petrescu, Portret în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Gabriela Adameșteanu, Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, iar cu fragmente de roman Eugen Barbu (Princepele), Eugen Uricaru (Vladia), care de altfel a debutat în A. (1/1966), Dana Dumitriu (Prințul Ghica), Bedros Horasangian (Sala de așteptare), Petru Popescu, Norman Manea, Bujor Nedelcovici, Corneliu Ștefanache. Nu este neglijată nici proza nonficțională, ilustrată cu succes de Petru Comarnescu (Jurnal de călătorie, 6/1965) sau de George Bălăiță, ale cărui tablete epico-eseistice au apărut constant, începând cu 1974, la rubrica „Rondul de noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
figuri, cât fenomene literare, nu neapărat reușite individuale, cât tendințe epice, poetice, ideatice. Schițe pentru o retorică a romanului cu teză se intitula secvența în care se află incluși Augustin Buzura, Al. Ivasiuc și D. R. Popescu, George Bălăiță, Norman Manea și Dana Dumitriu. Seismografia critică îi cuprinde pe Alexandru George și Mircea Zaciu, dar și pe Marian Papahagi, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu și Laurențiu Ulici. Eseul e reprezentat de N. Steinhardt, Nicolae Manolescu și Octavian Paler, de Mircea Malița și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
anului 1996, odată cu trecerea la asigurări. De asemenea, trebuie regândite și alte dimensiuni ale sistemului pentru a crește calitatea actului medical și accesul populației la el. Bibliografie Mărginean, Ioan (coord.); Doboș, Cristina; Stanciu, Mariana; Stoica, Laura; Neagu, Gabriela, Vlădescu, Cristian; Manea, Livius; Stănescu, Alin, 2005, Polarizarea serviciilor de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, raport nepublicat. Mincă, Dan; Marcu, Mihail, 2004, Sănătate publică și management sanitar, Editura universitară Carol Davila, București. Preda, Marian (coord.), 2003, Aspecte privind
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
membri ai Consiliului de Consultanți Economici ai Președintelui, de la Washington. Ioniță voia să știe dacă se putea stabili o întrevedere pentru primăvară, între membrii Consiliului Economic al României și cei ai Consiliului de Consultanți Economici. Președintele consiliului român era profesorul Manea Mănescu, un distins economist și o persoană apropiată lui Ceaușescu 1401. Pe 22 decembrie, Bogdan și-a reînnoit cererea către Helmut Sonnenfeldt, din Consiliul Securității Naționale, adăugînd că s-ar putea face un schimb de vizite între cele două consilii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din comerțul cu Bucureștiul 1462. Pe 4 noiembrie, Ioniță l-a invitat pe Herbert Stein, un membru al Consiliului de Consultanți Economici, să ia prînzul la Ambasada Română. Ioniță i-a cerut acestuia scuze pentru ultima amînare a vizitei lui Manea Mănescu în SUA și i-a spus că președintele Consiliului Economic Român dorește să fixeze o întrunire cu colegii lui Stein pentru o zi oarecare din martie 1972. Ioniță a profitat, de asemenea, de această ocazie pentru a-l ruga
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era de 5 cenți pe galon, iar cu aceasta, de 1,25 cenți pe galon 1478. Pe 4 ianuarie 1972, Bogdan s-a întîlnit cu Herb Stein, de la Consiliul de Consultanți Economici, pentru a aranja îndelung amînata vizită a lui Manea Mănescu în Statele Unite. În calitate de președinte al Consiliului Economic din România, Mănescu dorea să discute cu omologii săi, în primul rînd ca să pledeze pentru acordarea Clauzei și apoi pentru a dezbate diverse probleme economice. Stein a acceptat să înainteze cererea spre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult zel a "Clauzei" României, satelitul cel mai rebel al Moscovei. Cu toate acestea, perseverența lui Bogdan a avut cîștig de cauză și președintele a acceptat să-l primească pe Mănescu, pe 21 martie. Ion St. Ion, Ion Stoichici și Manea Mănescu, trei reprezentanți ai Consiliului Economic al României, au sosit, pe 18 martie, la aeroportul internațional Dulles. După ce au fost întîmpinați de Herb Stein, aceștia au pornit către hotelul Row al Ambasadei din Washington D.C., pentru a-și începe vizita
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
martie 1974, s-a hotărît desființarea prezidiului permanent, care era cel mai puternic organ al partidului și înlocuirea lui cu un birou permanent. Biroul permanent nu se subordona Comitetului Central și în noiembrie, acesta avea numai cinci membri: Ceaușescu, premierul Manea Mănescu, viceprim-ministrul Gheorghe Oprea, ministrul Comerțului Exterior, Ion Pățan, și ministrul de Externe, Ștefan Andrei 1649. Cu prilejul acestei reorganizări, Ceaușescu a înlăturat cîteva persoane din funcție, cea mai importantă dintre ele fiind Ion Gheorghe Maurer, care, începînd din 1961
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
589 Matley, Ian, 42, 157, 573 Matthews, Gary, 494 Matthews, Freeman, 149; 150; 564 Maurer, Ion Gheorghe, 23; 195; 217; 223; 231; 233; 261; 263; 282; 348 Mazilu, Dumitru, 547; 552 Mănescu, Corneliu, 259; 261; 289; 335; 545; 550 Mănescu, Manea, 306; 309; 310; 348 McCammon, Martin E., 115; 564 McCarthy, Joseph, 145 McCracken, Paul, 291; 292; 293 McDonald, Lawrence, 368; 385; 397; 402; 403; 424; 441 McElwain, S., 416; 578 McGovern, George, 418 McGovern, John, 212 McLellan, D., 382; 391
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Daicoviciu, Teodor și Cîmpeanu, 1992), Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a (Cristescu, Păsăilă, Teodorescu și Tomi, 1994), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a XI-a (Manea, Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Păsăilă, Teodorescu și Tomi, 1994), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a XI-a (Manea, Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1994). După cum se observă, studiul istoriei naționale în învățământul preuniversitar debuta în clasa a IV
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1994). După cum se observă, studiul istoriei naționale în învățământul preuniversitar debuta în clasa a IV-a, în care se preda istoria sintetică a românilor. În clasele a VII-a și a VIII-a, studiul istoriei naționale era reluat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului istoric în epoci generice (veche, modernă, contemporană). O variație a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căpitanul Valter Mărăcineanu" (Almaș, 1994, pp. 102-103; Cristescu et al., 1994, p. 66), la care se adaugă numele lui Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și a altor "zece mii de eroi [care au plătit] "tributul de sînge" la Grivița, Rahova și Smîrdan" (Manea și Teodorescu, 1993, p. 6). În afară de aceste epurări punctuale și completări specifice, discursul cu privire la independența național-politică și social-populară se desfășoară în linii mari pe coordonatele stabilite de istoriografia național-comunistă. II. Discursul polifonic (post-1998). Direcția conservatoare a vechii gărzi istoriografice a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hurezeanu, Elisabeta, Smarandache, Gheorghe și Totu, Maria. Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1990. Panaitescu, Petre P. Istoria românilor: pentru clasa a VIII-a secundară. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1993. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Almaș, Dumitru. Istoria românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian, Pasailă, Vasile, Teodorescu, Bogdan și Tomi, Raluca. Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai, Pascu, Adrian T. și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor: din cele mai vechi timpuri pâna la revolutia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai, Pascu, Adrian T. și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor: din cele mai vechi timpuri pâna la revolutia din 1821: manual pentru clasa a XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a. București: Humanitas Educațional. 1999. Mitu, Sorin, Copoeru, Lucia, Țîrău, Liviu, Țârău, Virgiliu și Pecican, Ovidiu. Istoria românilor: manual pentru clasa a XII-a. București: Sigma. [Ediția a doua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]