5,675 matches
-
breslași aduși special pe moșia boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pregătiți, ore de curs înlocuite de activități lucrative diverse, absența manualelor și a minimelor dotări didactice, programarea cursurilor la ore nepotrivite seara, după sosirea de la muncă etc.) este completată de o serie de programe inițiate de organizațiile neguvernamentale: "materiale și meșteri sau instructori pentru activități de tip artizanat; materiale pentru pictură; instrumente și profesori pentru grupuri muzicale; decor, costume și actori și/sau regizori pentru spectacole de teatru; îndrumător pentru cenaclu literar; actor coordonator al unui grup de tip revistă satirică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oricărui cetățean de rând. Privindu-le, ai impresia că-ți vorbesc, că te invită să-i însoțești la lucru și să le dai răspuns la unele întrebări pe care nu le știi, despre arta sculpturii, despre cum și-a ales meșterul copacii din pădure, după care criteriu, cum a ajuns un lemn oarecare să-ți fure admirația, încât să poți înțelege că a fost lucrat de o mână de om obișnuit. Monumentul de la Moiesei Dar să revin la complexul de la Moisei
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
rară de pe Valea Izei, loc unde cred că mulți și-au găsit liniștea sufletească, calmul și simțământul uman. Nu puteam crede că omul poate creea astfel de frumuseți folosind doar dăruirile naturii, care nu ezită să-l concureze pe orice meșter,pentru a-și arăta măiestria ei indiferent de anotimp. Dar nu oriunde se pot întâlni astfel de frumuseți, poate că există peste tot în lume, însă cele autohtone cred că au o prețuire deosebită pentru că sunt ale noastre, pe moșia
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
meargă vara la băi, la Sângeorz, luându-mă și pe mine cu ele. Ce desfătare! Îmi plăcea apa minerală de la izvor (Hebe), îmi plăcea natura împrejurimilor: în fiecare zi, făceam plimbări prin pădure, pe drumurile de coastă înflorite (mă socoteam meșter în culesul florilor de câmp), însoțind damele care își vorbeau ale lor, alcătuind grupuri cu prietene, rude, cunoștințe (le ofeream buchete), simțindu-mă părtaș la conversațiile lor, permițându-mi mici intervenții, ca să fiu luat în seamă: vor fi fost și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
tipăriturile Editurii „Fundațiilor Regale“, nu-ți punea la dispoziție cărți și publicații străine decât prin comandă). Până la instalarea părinților mei în apartamentul moștenit de la bunici, care - prea modest cum era - trebuia mărit, modificat și aranjat cu ajutorul unui arhitect și al meșterilor lui, spre a-l face cât mai confortabil cu putință, deși eu tot n-aveam să beneficiez de o cameră complet separată și rămâneam tot sub „tutelă“ (cel mai neplăcut îmi era controlul orelor de dormit, căci trebuia să sting
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ele le creaseră prin deturnarea fondurilor. În acest fel s-a instaurat ruptura între "cei de vază" și "oamenii de rând". Această ruptură a fost sancționată de violente insurecții urbane, accentuată de disputele dintre meserii și de slăbirea solidarității între meșteri și ucenici (și meșterii păreau hotărâți să nu fie decât ei beneficiarii autonomiei). Aceste revolte urbane au fost tot atâtea oportunități pentru regalitate de a-și afirma controlul asupra orașelor, în numele protecției oamenilor de rând împotriva deturnărilor de fonduri făcute
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deturnarea fondurilor. În acest fel s-a instaurat ruptura între "cei de vază" și "oamenii de rând". Această ruptură a fost sancționată de violente insurecții urbane, accentuată de disputele dintre meserii și de slăbirea solidarității între meșteri și ucenici (și meșterii păreau hotărâți să nu fie decât ei beneficiarii autonomiei). Aceste revolte urbane au fost tot atâtea oportunități pentru regalitate de a-și afirma controlul asupra orașelor, în numele protecției oamenilor de rând împotriva deturnărilor de fonduri făcute de "cei mari"2
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu coincid sezoanele moarte pentru anumite activități, în care oportunitățile de ocupare sunt multiple și apropiate. Este unul dintre principalele motive pentru care este esențial ca muncitorii cu slujbe precare să locuiască aproape de cartierele muncitorești [...]. Această situație convine intereselor micilor meșteri tradiționali șefi ai acestor sectoare manufacturiere, dar nu și patronatului, care înțelege să raționalizeze procesul muncii, nici reformatorilor, care au înțeles că "problema socială" nu putea fi rezolvată decât printr-o schimbare radicală a modurilor de viață muncitorești"64. Urbanul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și de cultivarea pământului. Textul cuprinde însă și alte aspecte, deopotrivă de interesante, care amintesc situații întâlnite în spațiul românesc, cum ar fi: folosirea tezecului drept combustibil, pavarea străzilor orașelor cu trunchi de copaci, legendele populare asemănătoare cu cea a meșterului Manole, înmormântarea în anumite regiuni a morților familiei în grădina din spatele casei, existența fraților de cruce și altele. Un studiu comparativ referitor la sărbători ar putea fi și el plin de interes, prin punerea în lumină a asemănărilor și deosebirilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
gonul femeilor, bun comesean, când trebuie nu vrea nimic anume, poate cât ai bate din palme să împrumute gusturile oriși cui; aceeași ușurință în a lăuda sau a blama același om sau același lucru, potrivindu-și vorba după interlocutor; mare meșter în măgulire, cu un aer de convingere și de adevăr care îl împiedică să exagereze și o ușurătate în a se preface con vins care îl face ca, dinadins, să pară că se lasă câștigat fără voia lui de părerea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
toate acestea erau stricate de un iz de prefăcătorie care, fără voia lui, îi ieșea din toți porii și răzbătea până și în veselia lui, făcând-o tristă. Alt minteri rău și din fire și din calcul, trădător și ingrat, meșter preapriceput în a ticlui cele mai mari mârșăvii, atât de nerușinat încât, atunci când îl prindeai asupra faptului, ți se făcea frică; dorind tot, pizmuind tot, și râvnind la toate moștenirile. Lumea și-a dat seama, mai târziu, îndată ce a îndrăznit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Poetă posesivă, pumn de fier în mănușă de catifea (cum spune un vers), sensibilitate anxioasă, mai mult decât vulnerabilă, Ruth Fainlight scrie vertical, dar lectura ei e un zigzag exasperant al sensibilității. 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid Legenda meșterului Manole, cel care și-a zidit femeia pentru a putea înălța cea mai falnică biserică, nu e doar a spațiului românesc. În multe culturi întâlnim mitul creatorului care sacrifică iubirea operei. Mimi Khalvati reface mitul atunci când scrie cu ochiul Desperado
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei demontează ceasornicul poemului, care e viața trăită de poetă, și acest miez de real, ghicit numai, este în fond inima vie peste care poeta clădește literatură. Această mică explicație în marginea poeziei lui Mimi Khalvati arată încă o dată că Meșterul Manole, eroul român al unui mit tragic ce pune închipuirea înaintea realului, apare tragic doar dacă îl privim prin ochii Anei victimă de bună voie dar nu Ana este eroul pe care se clădește povestea. Manole, centrul de greutate al
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trebuit să fie prima distrusă; dar a venit, după aceea, rândul altor pături, pentru ca regimul să ajungă progresiv la uniformizarea societății, condiție indispensabilă funcționării sistemului totalitar.“ Și, ascultându-l, mă gândeam la toți acei oameni mărunți din mahalaua noastră bucureșteană... Meșterii, micii negustori au fost obligați să-și închidă dughenele, sau să le transforme, una după alta, în cooperative de stat. Așa i-am cunoscut pe ultimul plăpumar din colț, pe ultimul comerciant liber - armeanul care vindea cafea - și pe ultimul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
așa s-a făcut că, în noiembrie 1956, un individ respingător s-a prezentat la noi, ca din partea Telefoanelor. Ar fi trebuit să fiu ceva mai perspicace, căci, atunci când i-am dat un bacșiș, nu l-a luat ca un meșter normal, întrucât nu se aștepta. Puțin timp după aceea, am putut vedea pe stâlpul din fața casei un fel de lucrări asemănătoare cu cele pe care le făceau Telefoanele, dar mult mai târziu mi-am dat seama că, din punct de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
timpurile moderne. Teribilă, reacția nobililor a provocat o nemulțuire latentă, dar durabilă. În orașele devenite "orașe închise", revoltele sînt mai bine cunoscute. Izolată de lumea satelor, lumea urbană cunoaște dezbinarea: între vechi locuitori și noi veniți alungați din sate, între meșterii din ateliere, care vor să blocheze angajările și salariile, și calfe, între ofițerii regelui și contribuabili. Aceste revolte spontane, frecvente mai ales în secolul al XIV-lea, au servit adesea ca trambulină pentru exprimarea aspirațiilor politice ale burgheziei. Este cazul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
producție: este adevărat, mai întîi la țară, unde producția agricolă este aproape prin definiție o exploatație familială, cel mai adesea de autosubzistență. Dar situația este asemănătoare și în orașele și tîrgurile rurale, în care atelierul sau dugheana sînt ținute de meșter, ajutat de soția sa și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o artă “aplicată”, izvorînd din dorința de a da culoare și veselie obiectelor de uz cotidian (4, pag. 47). Știm cu toții că se depun eforturi considerabile pentru a conserva și dacă se poate a perpetua arta populară, prin Încurajarea puținilor meșteri populari care au mai rămas. Lipsa unei pregătiri de specialitate a acestor meșteri populari, ca și la artiștii naivi, a condus la confundarea artei naive cu arta populară. Lăsînd la o parte faptul că astăzi, mulți artiști naivi cu valoare
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
de uz cotidian (4, pag. 47). Știm cu toții că se depun eforturi considerabile pentru a conserva și dacă se poate a perpetua arta populară, prin Încurajarea puținilor meșteri populari care au mai rămas. Lipsa unei pregătiri de specialitate a acestor meșteri populari, ca și la artiștii naivi, a condus la confundarea artei naive cu arta populară. Lăsînd la o parte faptul că astăzi, mulți artiști naivi cu valoare recunoscută, nu sînt deloc fără pregătire, nici meșterii populari nu duc lipsa unei
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
pregătiri de specialitate a acestor meșteri populari, ca și la artiștii naivi, a condus la confundarea artei naive cu arta populară. Lăsînd la o parte faptul că astăzi, mulți artiști naivi cu valoare recunoscută, nu sînt deloc fără pregătire, nici meșterii populari nu duc lipsa unei pregătiri “de specialitate”. Să nu uităm că fiecare meșter popular transmite mai departe la ucenicii săi metodele și tehnicile de lucru, viitorii meșteri populari instruindu-se astfel ca și Într-un proces de Învățămînt organizat
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
la confundarea artei naive cu arta populară. Lăsînd la o parte faptul că astăzi, mulți artiști naivi cu valoare recunoscută, nu sînt deloc fără pregătire, nici meșterii populari nu duc lipsa unei pregătiri “de specialitate”. Să nu uităm că fiecare meșter popular transmite mai departe la ucenicii săi metodele și tehnicile de lucru, viitorii meșteri populari instruindu-se astfel ca și Într-un proces de Învățămînt organizat. “Arta populară proliferează, așadar, prin continuitate ereditară și succesiune istorică, și nu printr-o
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
mulți artiști naivi cu valoare recunoscută, nu sînt deloc fără pregătire, nici meșterii populari nu duc lipsa unei pregătiri “de specialitate”. Să nu uităm că fiecare meșter popular transmite mai departe la ucenicii săi metodele și tehnicile de lucru, viitorii meșteri populari instruindu-se astfel ca și Într-un proces de Învățămînt organizat. “Arta populară proliferează, așadar, prin continuitate ereditară și succesiune istorică, și nu printr-o creativitate condusă de un gust individual ... Arta populară, devenită plantă de seră, Întreținută și
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
II (pentru lucrarea de sculptură "Familia") la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; participă la Festivalul Național de Artă Naivă, Timișoara; expoziție de grup la Viena; Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești; expune lucrări de sculptură la: TÎrgul Meșterilor Populari, Suceava; Târgul Național al Creatorilor Populari, Tg. Neamț; Sărbătoarea Națională a Speranței, Casa de Cultură a Ministerului de Interne, București; - 2000: obține premiul I pentru sculptură (lucrarea "Tinerețe") la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici Iași; participă la
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
de la Măgura, Bacău; obține premiul I pentru sculptură (lucrarea "TÎnăra mamă") la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; Expoziția Națională de Artă Naivă de la Pitești; Expoziția de Artizanat și Artă Populară, Bacău; expune lucrări de sculptură la TÎrgul Meșterilor Populari Nemțeni, Tg. Neamț; diplomă de onoare la Salonul Național de Pictură "1 Decembrie", Alba Iulia; - 2001: participă la a X-a ediție a Salonului de Primăvară al Artei Naive de la Centrul Internațional de Cultură și Arte "George Apostu" din
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]