4,697 matches
-
ar fi făcut semnul lui opt culcat... infinitul... Infinite sânt greșelile pe care un îndrăgostit le iartă iubitei lui, dracul le numără, câte o mie pe zi, în mișcarea privirii, în întorsul capului, în mișcarea degetelor, în melancolia glasului... De ce melancolie? Ce cristosul ei o apucă? La cine se gîndește? De ce nu-și ascunde gândirea infidelă? De ce belește ochii spre perete după ce a făcut dragoste cu tine? Nu i-a plăcut? Să caute pe altul, dar nu după frământări sufletești, ci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sarea mileniilor, nu-i mai turnai, mă pomenii la picioarele ei sărutîndu-i genunchii cu patimă... "Ce hotărâre, care hotărîre", murmuram, iar ea, cu mâinile în părul meu, mă mângâia și îmi șoptea, pierdută, numele, ca o chemare de demult, o melancolie, o spaimă fericită, un fior terifiant... "Să nu-mi ascunzi nimic, iubitul meu, îmi spunea, să nu fugi de mine, să nu-mi eviți privirea, să nu mă întrebi ei, ce e? ca și când n-ai ști ce e, ca și când mi-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că sânt liber și amintirile și sentimentul acela bizar de complicitate cu minele în care lucrasem și cu oamenii de-acolo începură să se retragă și în același timp și apropierea de Matilda, de astă dată sub semnul unei profunde melancolii, începu să-mi reînvie sentimente retrase, speranțe închise. Îmi povesti cum, chiar îndată după arestarea mea, canalii al căror nume n-avea să-l afle începuseră pregătiri de judecarea ei în ședință publică și excluderea din partid. Ședința avu loc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ținut seama de el." Îi spusei că nu din pricina caietelor fusesem în fond condamnat... "Aveți dreptate", zisei, și întîlnirea se încheie astfel. "Mai dă-mi un telefon, zise Vaintrub, mai stăm de vorbă..." IX Nu scăpăm însă ele o stranie melancolie, deși Matilda mă iubea acum ca altădată. Din sentimentul că sânt în plină înflorire rămăsese doar o pură idee: știam că sânt tânăr, dar mă simțeam bătrân, asemeni bunicului, pe care îl vizitai și îl găsii plictisit și furios... Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să mă uit în urmă, în aceeași clipă el își retrase capul și ghișeul rămase gol... X Făceam lungi plimbări cu fetița în brațe în timp ce Matilda lipsea, și numai micuțul ei corp fragil lipit de inima mea îmi împrăștia bizara melancolie cu stările ei agresive care îmi sfâșiau mațele. Cărțile pe care le iubisem nu mă mai atrăgeau. Abia aveam puterea să nu-i învinuiesc pe cei care le scriseseră de insignifianța spiritului și a filozofiei în fața istoriei brutale și nepăsătoare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lume, speranța, visul, bucuria că aspirațiile noastre nu sânt deșarte și că se împlinesc undeva chiar dacă nu cu noi, adică nu încă? și că privirea mea nu era dotat expresia unei adânci turburări, a unui cutremurat regret, a unei dureroase melancolii că n-o s-o mai întîlnesc niciodată, ar fi dat din umeri cu nepăsare și nu s-ar fi îndrăgostit de mine, căci astfel de sentimente i le dăruise din plin Petrică? Nu, ea a simțit doar că privirea mea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
viața. Întreabă un medic și ai să vezi ce-ți povestește!" Da, zisei posomorât, chiar mâine mă duc să mă interesez!" Devenisem visător sub privirile ei încărcate de ură. Simțeam această ură ca pe-un drog care mă făcea melancolic, melancolie detașată, liniștită, asemănătoare celei care ne cuprinde când ne gândim îndelung la moartea noastră. Ei, da! Va fi și asta, așa sîntem făcuți, să nu trăim la infinit, să nu devenim stupizi în exuberanțele noastre. O despărțire e o astfel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
străluceau întîlnindu-i pe-ai tăi, a cărui gură avea un contur dulce, un surâs... Nu mai sânt toate acestea. S-a dus! A murit! Ceea ce știai tu îți rămânea în inimă nealterat; ce poți face când cineva nu mai e? Melancolia care năvălește asupra ta e blândă și învăluitoare, puterea ta de a iubi rămâne neatinsă, întrebările care vin ulterior nu au mare putere, chiar dacă afli că ai fost trădat. Ce înseamnă trădarea? E o formă urâtă de a ți se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aveam ce căuta și închisei ochii..." Nu pot spune, gândii, că n-am trăit destul pentru a-mi dedica tot restul vieții numai muncii mele. Cunosc și fața și reversul lucrurilor și nici o surpriză nu mă mai poate clinti... Doar melancolia poate, boarea tristeții, mâhnirea (dușmanul meu!), dar voi rezista și voi găsi eu un drog împotriva lor..." "...Aha! exclamă Matilda, nu răspunzi, nu-ți mai convine, nu ești capabil să-ți vezi abjecția în față. Păi cum s-o vezi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unei ape? mă mirai apoi după câteva zile în spital. Trebuie să murim așa cum trăim. Ne naștem în spital și murim în spital, cum bine s-a zis." Era spre seară, orele de vizită se terminaseră și nu simțeam nici o melancolie că pe mine nu mă vizitase nimeni. Deși trăiam în același oraș, părinții mei erau departe și mai departe era Matilda, cu care trăiam în aceeași casă. Dar repede mă familiarizasem cu salonul de muribunzi în care fusesem internat. În stânga
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
flăcăul de la țară care copleșit de dorință îi spune fetei că o s-o ia de nevastă, numai s-o înduplece, sau în orice caz s-o amețească și să-i înmoaie genunchii prea strânși. "Prea târziu, Petrini, zise ea cu melancolie, tu ași putea spune că ai rămas același, cu toate că ai suferit și în viață și ca bărbat îndrăgostit și de mine pe vremuri, și pe urmă și de nevastă-ta care te-a părăsit, dar nu poți spune despre mine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aștept acasă. întîrzie și când o văzui intrând pe poartă, rămăsei uluit: așa era, cum spusese mama, cu același mers mlădios de odinioară, fără spinare adusă cum mi se păruse că avea când o văzusem ultima dată, chipul cu aceeași melancolie senină de fată visătoare și liniștită căruia acum absența speranței îi dădea parcă o bucurie adâncă a eliberării de o povară. Urcă sprintenă scara verandei și trecu pe lângă mine fără să-mi arunce vreo privire. Se îmbrăcase într-un taior
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cuvânt, unul singur care ar fi egat-o de implacabila ei hotărîre...) Nu-mi dădeam seama atunci (dar acum văd totul dar) că neputința mea de a înțelege neînțelegerea și care îmi picura în suflet o veselă, luminoasă, stranie și dulce melancolie, deschidea încet și pe nesimțite ușa secretă în care stătea ascunsă întreaga mea putere de a fi fericit în singurătate. Încerc astăzi să înțeleg de ce pentru mine răul își pierduse sensul, de ce atât de total în această euforie stăruitoare, deloc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fintîni în care nu se zărea cerul răsturnat, ochi care erau și ai mei, ai fi zis dușmănoși dacă larg deschiși n-ar fi sugerat inocența... Și deodată toate acestea mă cutremurau... Acum ea e în pământ, gândeam, și cerul melancoliei mele se sfâșia și izbucneam în hohote șoptindu-i numele, chemînd-o, întrebînd-o unde e ea acum... Și atunci vedeam parcă aievea rana urâtă a mormântului săpat care o aștepta când cortegiul a intrat în cimitir... încă la noi în casă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Începurăm să cântăm toți (timp în care blonda nevastă dispăruse și se întorsese cu noi sticle) la Yafa și la Beyrut, mai sunt femei arabe... Je me suis engagé, pour l'amour de ma blonde... urlai și eu cu o melancolie sfâșietoare, având lângă mine o blondă și o arămie care luară ca atare simulatul meu lamento, doamna Chiriță îmi puse mâna pe braț și mă chestiona cu o simpatie severă și trează: "De ce nu te însori? Ce-ai de gînd
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
își amestecă în tăcere mâinile cu ale mele, mâini, și ele, bronzate, cu unghii date cu sidef și singurul eveniment (cred că da, parcă aducea a eveniment!) care se produse fu retragerea ei cu pași parcă încetiniți de o curioasă melancolie, ducând cu ea mapa parcă ar fi avut între coperțile acesteia o sentință, nu neapărat gravă, dar care sporea în ființa ei o incertitudine, o șovăială, o vagă nehotărâre... "Veniți. Îmi spuse, ne-a invitat pe toți... Dacă nu veniți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și total... VII ...Farmecul unei ființe străine pe care o iubim întîia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne oprim. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care nu știam că e prizoniera unei melancolii adânci, a cărei euforie ne poate chiar face să ne credem fericiți... Găsisem nu numai firești și proprii ființei mele bucuriile apropierii de moarte, dar începusem chiar să cred că această apropiere e singura care avea valoare și durată, singura
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
colegă unde eram invitată. Un împuțit!" ("Nu s-a culcat cu el", gîndii.) " Știi de ce a făcut pușcărie?" "Nu, dar pesemne că la vreo beție o fi spus ceva și o fi fost turnat", zise ea naivă. "Nu, spusei cu melancolie, a violat o curvă." "Cum?!!" Da, repetai, a violat o curvă și a fost condamnat la șapte ani, dar avocatul a făcut recurs și s-a redus pedeapsa la un an. Pe urmă, după ce a ieșit, același avocat a reușit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
surâsul indescriptibil. Apoi brusc redeveni stupefiată, ca să izbucnească iar. Avea un râs cu o coloratură bogată, e tot ce pot spune. Era o surpriză, ca și surâsul, ceva profund atașant, de o tandrețe turburătoare. "De ce rîzi? o întrebai cu aceeași melancolie. Ce ți se pare caraghios, faptul că a violat o curvă?! Mie, dimpotrivă, mi se pare tragic!" " Nu! izbucni ea din nou. Glasul tău! Poți să mai spui o dată?" Mă arătai mâhnit. "Eu îți vorbesc serios și tu rîzi!" Sări
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe urmă plecăm și noi."' PARTEA A NOUA I Începu astfel să-mi placă foarte tare de ea, deși când rămâneam singur aveam foarte net sentimentul că de-ar fi să nu ne mai vedem m-ar fi cuprins o melancolie pe care în clipa aceea chiar o doream. Câtva timp mă iritai de ceva, până aflai despre ce era vorba și cedai. Nu de faptul că era vorbăreață, dimpotrivă, asta începu chiar să mă încînte, fiindcă foarte adesea țâșnea din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rapide și bine întemeiate, asemeni celor care descoperă brusc cum întîmplarea îi servește miraculos, de o mie de ori mai eficace dccît oricare alt efort al unei hotărâri deliberate. "Ei! zisei, întinzîndu-mă pe pat cu mâinile sub ceafă, unde e melancolia care credeai că o să... În clipa când... Nici vorbă despre o asemenea poetică învăluire, asta se simte doar gândind la despărțire, și nu când ea se produce." În clipa aceea ușile șifonierului scârțâiră parcă ironic. Mă ridicai să le închid
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ei, cum a fost? Așa e că nu-ți pare rău că am venit? După masă schiem împreună, te-am văzut cum mergi, e foarte bine!" IX ...Se îmblînzise. Acum îi era foame și aștepta cu un soi de ciudată melancolie să ni se aducă borșul. Era tăcută, se uita într-o parte și surâdea retrasă în sine, destinsă și vrăjită de ambianța cabanei... glasurile schiorilor, râsetele, agitația chelnerilor... Părea, ai fi zis, resemnată, dar de ce anume? Nu!", zise întru târziu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de-un cromozom). Mai cercetam și-alte poze, cu Anca și Monica, prietenele ei cele mai bune din liceu, care o sufocau într-o îmbrățișare de celuloid. Le cunoșteam pe-amândouă. Anca era o pistruiată cu ochi albaștri, încărcați de melancolie. Când vorbea cu tine, zâmbea puțin și enigmatic, ca după o mică tristețe. Purta numai haine decolorate, moi și mâțâite ca sufletul ei: bluze lăptoase de in gălbui, pantaloni de catifea bej, pantofi-mocasin. Bineînțeles că n-avea nici o enigmă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în Critică facultății de judecată în contextul unui comentariu indirect pe această temă), și-au atras toți antipatia celebrului profesor, cunoscut ca auster prin temperament și formație intelectuală, si pentru care, prin urmare, "românele, dramele lacrimogene ce înclină inima spre melancolie și o îndepărtează de la severă prescripție a datoriei", nu au nimic de-a face cu frumusețea, cu atat mai puțin cu noblețea de spirit 42. Dar daca filosoful s-a arătat potrivnic literaturii emergente, căutările teoretice în domeniul esteticii, recent
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
subiectivismul etic, judec]țile morale exprim] simțiri. De aceea, a spune c] „nimic nu este bine sau r]u” sau c] „nimic nu conteaz]” indic] absența frapant] a sentimentului. Acest lucru pare imposibil, cu excepția cazului în care se manifest] o melancolie dus] la extrem. Acceptarea subiectivismului etic presupune absența sentimentelor de acest gen asociate cu p]reri morale? Nu. De aceea, nu înseamn] c], dac] accepți subiectivismul etic, trebuie s] concluzionezi c] „nimic nu este bine sau r]u”. Ai putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]