4,239 matches
-
impracticabil drumul pe valea care lega capitala Moldovei cu porturile dunărene: Iași-Huși-Oancea-Foltești-Galați. Chiar și în celelalte anotimpuri transporturile importante și secrete se făceau mai în siguranță datorită acoperirilor din teren, în principal, păduri seculare. Urme de viețuire omenească pe aceste meleaguri au existat din cele mai vechi timpuri, insă denumirea toponimica de Fântână lui Cucu este atestata abia pe la mijlocul sec. al XV-lea, iar cartea de cancelarie dată de domnitorul Moldovei Petru al II-lea la 15 iulie 1448, când acesta
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
era o luncă, iar locuitorii din satul Zagavia își trimiteau oile la păscut în această luncă. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s-au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitică, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVII-XVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,79%), cu o minoritate de romano-catolici (1,56%). Pentru 7,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna Miroslava având în componență ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona județului Iași. Prima menționare documentara a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire la Vorovești și
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Sticlăria este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi (fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
familia Vasilică, familia Hriscu, familia Maftei, familia Amaxinoaie, care, alături de tinerii veniți din întreaga țară( Stângă, Chirilă, Răducanu, Stoian, Mărioara Cor, ș.a.) au determinat ridicarea calității învățământului în acest loc „ uitat de lume”. De asemenea, unii dintre tinerii veniți de pe meleagurile îndepărtate( Vasilică Zorița, Lutic Elena, Pintilie Valentina, ș.a.) au fost fermecați de frumusețea locurilor și farmecul sticlărenilor, continuând să rămână și să modeleze viitoare generații de elevi.http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cadre didactice de la %C5%9Ecoala Sticl%C4%83ria(anii %27 70
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
deportate în Bărăgan 167 de persoane. Satul a fost în trecut locuit aproape exclusiv de sârbi. Sârbii au fost majoritari până la începutul anului 1990, când balanța etnică s-a înclinat în favoarea românilor. Cu toate că românii au locuit împreună cu sârbii pe aceste meleaguri, până după al doilea război mondial, ei nu au constituit o comunitate importantă. După război, o mare parte dintre sârbi a început să părăsească localitatea, fiind treptat înlcocuiți de români. La recensământul din 2002, populația satului era de 1.007
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
frumoasă troița în amintirea tuturor locuitorilor acestei așezări. La inițiativa unor fii ai satului și urmași ai acestora, s-au făcut primele lucrări în vederea pietruirii drumului de acces Sumei- Nadăș (3 km), facilitându-se astfel o posibilă repopulare a acestor meleaguri. Leit-motivul transhumantei s-a identificat cu destinul localității Nadăș, care, în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei, la fel ca fi pasărea Phoenix, a înviat, de fiecare dată, din propria-i cenușă.
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
unor creștini pe teritoriul românesc datează din anul 290 și se referă la doi mucenici răsăriteni, Epictet și Astion. Trăirea în spiritul învățăturii lui Iisus a devenit însă un mod de viață și pentru un mare număr de locuitori ai meleagurilor românești. Ca dovadă, Biserica Ortodoxă Română a canonizat mai mulți sfinți și mucenici, ultimul dintre aceștia fiind monahul Gheorghe de la Cernica (în 2005, fiind sărbătorit pe 3 decembrie). Bisericile vechi-orientale (care își păstrează în titulatura oficială numele "ortodox", dar nu
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
iar unul din cele mai vechi acte "românești" datând din 1573, de fapt al doilea după scrisoarea lui "Neacșu din Câmpulung", a fost redactat tot la acest lăcaș. Mai târziu, în 1620 Mihail Moxa scrie aici ""prima istorie universală"" de pe meleagurile noastre intitulată ""Cronograful Țării Românești"". Manuscrisul este descoperit la această mănăstire în 1845 de un filolog rus, V Grigorovici, care-l publică la Cazan în anul 1859. În prezent manuscrisul se află Moscova.Importanța lui constă în aceea că după ce
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
pe Teofil ("Evanghelie învățătoare" - 1644), Teofan ("Psaltire slavonă" - 1619), Ilarion ("Psaltire cu tâlc"), Ștefan ieromonahul ("Cazania"" - 1724), Ioachim din Bărbătești - gramatic ( "Istoria Troadei - 1766). De remarcat că Ștefan ieromonahul, cel care mai tâziu ajunge mitropolitul Țării Românești, este fiu al meleagurilor vâlcene născut la Râmești - Horezu, după ce mai întâi a fost pisar la Bistrița și călugăr și egumen la mănăstirea Tismana. Despre importanța cărților aflate în biblioteca mănăstirii Bistrița în dezvoltarea culturii noastre naționale, despre truda, dăruirea și iscusința cărturarilor timpului
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
Podgoria Tarnavelor este cea mai mare din Transilvania, concentrînd vigoarea plantațiilor cultivate între râurile Târnava Mare și Târnava Mică. Podgoria se află în interiorul triunghiului format de localitățile Blaj - Sighișoara - Bălăușeri. Obiceiul cultivării viței-de-vie pe aceste meleaguri are o tradiție milenara. Descoperirile arheologice, documentele istorice, precum și obiectele specifice viticulturii și vinificației sunt o mărturie a tradiției îndelungate din această zonă. Prezența unei populații germanice în satele din zona Jidveiului, și relațiile pe care aceasta le întrețineau cu
Podgoria Târnavelor () [Corola-website/Science/300148_a_301477]
-
la Vergiliu șapte luni, la Ovidiu șapte zile) în preajma râului Styx, înduioșând cu lira lui toate animalele sălbatice, Hades nu a mai eliberat-o pe Euridice. Singur și îndurerat pentru tot restul vieții, Orfeu și-a găsit, până la urmă, pe meleagurile natale sfârșitul, fiind sfâșiat în bucăți de menade, preotesele trace ale lui Dionis. Acestea erau mânioase pe el pentru că nu a participat la cultul lor orgiastic. După Ovidiu, capul și lira sa au fost aruncate în râul Hebrus și purtate
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Crișului Alb până la Câmpia Aradului, incep sa evolueze în epoca bronzului și fierului, când în spațiul arădean apare o mare bogăție de dovezi arheologice, care atestă cele mai vechi comunități dacice din Transilvania și Banat. Urme ale vietii pe aceste meleaguri (monede dacice) descoperite atestă că satul Chereluș a existat în secolele III - ÎI înaintea lui Hristos. Tezaurile dacice sunt cele mai grăitoare mărturie că strămoșii noștri daci s-au nascut pe aceste pământuri, au rămas neclintiți aici, continuându-și bogată
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
cu șoseaua Arad - Deva, au fost descoperite, în 1996, datorită excavării șanțului pentru introducerea conductei pentru gaz, fragmente ceramice carămizii de factură romană (sec. II - III d.Hr.) (10). Timp de 164 de ani, cât a rezistat dominația romană, pe meleagurile Daciei a înflorit cultura și bunăstarea. Secolul al III-lea, însă aduce năvălirile barbare și romanii părăsesc Dacia în anul 271, sub împăratul Aurelian, retrăgându-și legiunile care nu mai puteau lupta împotriva fluxului barbar. Se pare că abia în
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
după un an se retrage, neavând posibilitatea să-și continue studiile. Războiul nu-l văzuse decât de departe, America o vedea de prea aproape. Și acum, după sublinierea unor biografi, începe a se accentua sentimentul dramei din viețile oamenilor și meleagurile natale. Hrănit în iluziile gloriei apuse și dezamăgit de viața mizeră a Sudului - nici situația familiei sale nu era din cele mai strălucite - tânărul Faulkner se refugiază în scrierea unor versuri romantice sau ermetice. Preia postul de diriginte al oficiului
William Faulkner () [Corola-website/Science/301542_a_302871]
-
încondeiate, diferite preparate culinare tradiționale, unde sunt sfințite de preot, existând și un adevărat ritual de preparare a bucatelor. Sf. Ilie (2 august) constituie un pretext pentru localnici de a se reîntâlni în sânul comunității, revenind an de an pe meleagurile natale. Există și un vechi obicei legat de această sărbătoare, astfel, se spune că, dacă de Sf. Ilie, o fată nemăritată se scaldă în apele lacului Vinderel rostind incantații străvechi, aceasta se va mărita curând. Materiale video despre Repedea: Obiceiuri
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
fiecare sat al comunei. O altă caracteristică a acestei zone sunt nedeile care prezintă aceleași caractere că și din alte zone, insă apare “ciumarca” care este fixată vinerea și pe care oamenii au dedicat-o ciumei care a bântuit aceste meleaguri. Fiecare sat al comunei are 2-3 nedei de acest fel pe an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Godeanu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
sus, prezintă un relief variat cu aspect muntos. Formele predominante are reliefului sunt ocupate de dealuri ale căror înălțimi sunt cuprinse între 600-900 m altitudine și reprezintă 84,11% din teritoriul localității. Primele știri despre existența vieții umane pe aceste meleaguri, în special în partea inferioară a răului Ruscova, datează din timpuri străvechi. Istoricul localității Ruscova începe în momentul în care rutenii apar pe valea răului Ruscova, unde își întemeiază primele gospodarii, punând bazele uneia dintre cele mai vechi așezări ale
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
Cîndesti, în Câmpul lui Dragoș, si au vândut slugii noastre, lui Toader Cămăraș, drept 280 de zloți tătărăști.” Pe teritoriul comunei Cîndesti au fost descoperite întâmplător, iar mai tarziu prin cercetări sistematice, numeroase mărturii ale continuității așezărilor omenești pe aceste meleaguri. Cele mai vechi urme ale culturii materiale(vase, topoare din piatră) aparțin perioadei neolitice și eneolitice, între anii 5660 - 1700 î.e.n. În lucrarea "Cercetări din preistoria județului Neamț" Constantin Mătasă afirmă că localitatea Cîndești face parte dintre cele mai bogate
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
jud. Gorj). Amplasarea bisericii în decorul natural se bucură de multe avantaje. În vecinătate se gaseste dealul înalt( numit Scaunul Domnesc), ce oferă o frumoasă privelișteConform tradiției locale, domnitorul Radu cel Frumos, care a pășit de multe ori pe acele meleaguri, a construit aici un frumos foișor de vară, lucrat în întregime din lemn, dar care cu timpul, a căzut în ruină și a disparut; înălțimea a fost folosită și de Tudor Vladimirescu cu ocazia mișcării de la 1821 când a așezat
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea în care se află un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică. Zona favorizează în primul rând turismul sportiv, dat fiind faptul că cei care poposesc pe aceste meleaguri practică alpinismul sau motociclismul montan, însă nu sunt de neglijat nici croazierele pe Dunăre. Accesul către comună Girla Mare este asigurat, în principal, drumul național DN56C Sălcia - Gârla Mare - Gogoșu. Populația comunei la 1 iunie 2005 a fost de 5550
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
sătul Frumosu apare că un cătun al satului Crăpăturile (Popești). Din spusele unui bătrân din sat (Stelian Diaconu), pe la 1800 lângă Poiana Frumoasă își are cuibul un tâlhar pe nume Monacu Sevastian, care ar fi fost primul locuitor al acestor meleaguri. Acesta atacă drumeți ce duceau bogații spre Bucovina și își îngropa victimele într-un loc denumit și astăzi Groapă Moșneagului. Stelian Diaconu știe istoria de la bunicul său, Gheorghe Diaconu, care a fost strănepotul tâlharului. Se pare că după un timp
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
ocupați în agricultură începând să se facă simțită libera inițiativă în sectorul micii industrii și prestărilor servicii precum și în sectorul comerțului. Ca într-o cetate naturală, cu mii de ani în urmă și-au găsit loc de așezare pe aceste meleaguri primii locuitori ai satului Batoți și Batoți Moșneni care și-au construit bordeie la poala dealului dinspre miazăzi. Satele respective erau apărate spre sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
sat a fost a banului Preda Buzescu; tot acum, spătarul Preda Buzescu, fiul marelui logofăt Theodosie Buzescu și nepot al banului Preda Buzescu, a vândut această jumătate de sat marelui pitar Dumitru Filișanul). Se pare că existența locuitorilor de pe aceste meleaguri este din cele mai vechi timpuri zona fiind propice așezărilor omenești găsind aici locuri prielnice pentru pescuit, vânat, pășunat și chiar semănături în ochiurile de pădure. Descoperirile făcute în zona Ostrovul Corbului dau indicații despre urme de viață din timpul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
eveniment pentru parohia noastră a avut loc pe data de 8 noiembrie 1998, biserica noastră primind ca ocrotitori și pe Sf. Arh. Mihail și Gavril. Pe o perioadă de mai bine de 150 ani a trăit și locuit pe aceste meleaguri familia cronicarului Miron Costin și urmașii săi. Ca semn de recunoștință și prețuire pentru vasta sa operă istorică care a scris-o cu nobila râvnă de a ajuta, de a învața pe contemporani și pe urmași, la inițiativa preotului paroh
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]