4,293 matches
-
Din raționamentul ipotetic este scoasă ideea cosmologică sau ideea totalității lumii materiale. În al treilea rând, din raționamentul disjunctiv este extrasă ideea teologică sau ideea de Dumnezeu 263. Această deducție a Ideilor transcendentale, pe care rațiunea o operează și constituie metafizica, este considerată de către Immanuel Kant nelegitimă. Ideile transcendentale sunt concepte pure ale rațiunii. Spre deosebire de conceptele intelectului, cărora le corespund obiecte reale, acestora nu le corespund decât obiecte ale gândirii, deci nereale. Existența lor este doar posibilă. Rațiunea umană, în folosirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca atare. Principiul pe care se bazează rațiunea aici este: "dacă este dat condiționatul, atunci este dată și întreaga sumă a condițiilor, prin urmare necondiționatul absolut, care el singur face posibil condiționatul"264. Această iluzie prin care s-a constituit metafizica nu poate fi înlăturată, fiind constitutivă rațiunii. De aceea, Kant va proceda la o altă strategie de a-i dovedi aparența: să arate că în acest corp de pretinsă cunoaștere s-au strecurat erori logice și contradicții. Deducția ideii psihologice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la necondiționat, la absolut. Cu toate acestea, ele nu sunt erori de raționare, ci sunt inevitabile în acest demers al rațiunii. În al doilea rând, antinomiile sunt un argument negativ, pe care Immanuel Kant îl folosește pentru a nega legitimitatea metafizicii tradiționale: din moment ce încercările rațiunii de a determina pur speculativ obiectele metafizice sfârșesc în construcții antinomice, înseamnă că metafizica tradițională este o iluzie, o aparență. În al treilea rând, efortul lui Kant de a rezolva antinomiile întărește atitudinea negativă pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
demers al rațiunii. În al doilea rând, antinomiile sunt un argument negativ, pe care Immanuel Kant îl folosește pentru a nega legitimitatea metafizicii tradiționale: din moment ce încercările rațiunii de a determina pur speculativ obiectele metafizice sfârșesc în construcții antinomice, înseamnă că metafizica tradițională este o iluzie, o aparență. În al treilea rând, efortul lui Kant de a rezolva antinomiile întărește atitudinea negativă pe care acesta o are față de antinomic: rezolvarea sa este de fiecare dată una dizolvatoare sau eliminativă. Vedem, în felul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cuprinde lumea suprasensibilă, lumea absolutului, a necondiționatului. În consecință, la eleați antinomicul era folosit ca argument pentru negarea realității lumii fenomenale, în favoarea lumii raționale, metafizice. Dincoace, el este un argument pentru negarea posibilității cunoașterii lumii suprasensibile, un contra-argument la adresa posibilității metafizicii. Prin argumentul antinomiilor, la eleați metafizicul era întărit. Dincoace, el este îngrădit, delimitat și considerat drept inaccesibil. Întărită este cunoașterea științifică. Lucian Blaga se situează pe o poziție diferită față de Immanuel Kant, ceea ce îi permite să gândească cu totul altfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și considerat drept inaccesibil. Întărită este cunoașterea științifică. Lucian Blaga se situează pe o poziție diferită față de Immanuel Kant, ceea ce îi permite să gândească cu totul altfel situația antinomicului în cadrul gândirii. Nu este de acord nici cu interpretarea kantiană a metafizicii, nici cu conceptul de cunoaștere pe care acesta îl vehiculează. În opinia lui Blaga 276, Kant ia ca punct de plecare în critica sa asupra metafizicii un ideal de cunoaștere extras din știința teoretică a naturii, constituită prin Galilei și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
altfel situația antinomicului în cadrul gândirii. Nu este de acord nici cu interpretarea kantiană a metafizicii, nici cu conceptul de cunoaștere pe care acesta îl vehiculează. În opinia lui Blaga 276, Kant ia ca punct de plecare în critica sa asupra metafizicii un ideal de cunoaștere extras din știința teoretică a naturii, constituită prin Galilei și Newton, având în centru posibilitatea unor cunoștințe necesare și universale 277. Secretul acestui tip de cunoaștere este descoperit de către filosoful german în modul de aplicare a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
posibilitatea unor cunoștințe necesare și universale 277. Secretul acestui tip de cunoaștere este descoperit de către filosoful german în modul de aplicare a categoriilor intelectului asupra materialului primit prin experiență. Lucrând în spațiul experienței, al fenomenului, valabilitatea cunoașterii științifice este asigurată. Metafizica, însă, face saltul dincolo de fenomen, aplicând categoriile asupra transcendentului, iar acest salt duce la construcții antinomice, inconsistente și fără valoare de cunoaștere autentică. De aici lipsa de legitimitate și caducitatea metafizicii. Blaga nu este de acord cu această concluzie a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spațiul experienței, al fenomenului, valabilitatea cunoașterii științifice este asigurată. Metafizica, însă, face saltul dincolo de fenomen, aplicând categoriile asupra transcendentului, iar acest salt duce la construcții antinomice, inconsistente și fără valoare de cunoaștere autentică. De aici lipsa de legitimitate și caducitatea metafizicii. Blaga nu este de acord cu această concluzie a lui Immanuel Kant. În acest sens, desfășoară mai multe argumente. O serie le întâlnim în Eonul dogmatic 278. În primul rând, spune el aici, nu este chiar așa de sigur că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Caducitatea concepțiilor metafizice, indiferent de motivele ei, nu este un temei suficient pentru a tăia elanul creației metafizice, care este fundat în însăși structura spiritului omenesc. Când spune lucrul acesta, Blaga are în vedere un concept cu totul diferit al metafizicii față de Immanuel Kant. Pentru Kant, metafizica este privită ca o știință, mai exact ca o încoronare a științelor, o cercetare a ceea ce este universal și atemporal 282. Pe scurt, idealul metafizic al filosofului german este "metafizica științifică"283. Din acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ei, nu este un temei suficient pentru a tăia elanul creației metafizice, care este fundat în însăși structura spiritului omenesc. Când spune lucrul acesta, Blaga are în vedere un concept cu totul diferit al metafizicii față de Immanuel Kant. Pentru Kant, metafizica este privită ca o știință, mai exact ca o încoronare a științelor, o cercetare a ceea ce este universal și atemporal 282. Pe scurt, idealul metafizic al filosofului german este "metafizica științifică"283. Din acest punct de vedere, el urmează o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu totul diferit al metafizicii față de Immanuel Kant. Pentru Kant, metafizica este privită ca o știință, mai exact ca o încoronare a științelor, o cercetare a ceea ce este universal și atemporal 282. Pe scurt, idealul metafizic al filosofului german este "metafizica științifică"283. Din acest punct de vedere, el urmează o tradiție îndelungată, care vine de la Platon și Aristotel, aflându-și apogeul în filosofia lui Hegel 284. Nu aceeași este și opțiunea lui Blaga. Pentru el, metafizica științifică este imposibilă. Prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al filosofului german este "metafizica științifică"283. Din acest punct de vedere, el urmează o tradiție îndelungată, care vine de la Platon și Aristotel, aflându-și apogeul în filosofia lui Hegel 284. Nu aceeași este și opțiunea lui Blaga. Pentru el, metafizica științifică este imposibilă. Prin contrast, el privește metafizica drept "viziune asupra lumii, drept creație originală structurată de coordonatele unei anumite matrici stilistice"285. Obiectivitatea și valabilitatea universală nu sunt, pentru el, criterii ale metafizicii. Metafizica nu poate fi mai mult
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest punct de vedere, el urmează o tradiție îndelungată, care vine de la Platon și Aristotel, aflându-și apogeul în filosofia lui Hegel 284. Nu aceeași este și opțiunea lui Blaga. Pentru el, metafizica științifică este imposibilă. Prin contrast, el privește metafizica drept "viziune asupra lumii, drept creație originală structurată de coordonatele unei anumite matrici stilistice"285. Obiectivitatea și valabilitatea universală nu sunt, pentru el, criterii ale metafizicii. Metafizica nu poate fi mai mult decât o construcție istorică, cu conotații locale și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și opțiunea lui Blaga. Pentru el, metafizica științifică este imposibilă. Prin contrast, el privește metafizica drept "viziune asupra lumii, drept creație originală structurată de coordonatele unei anumite matrici stilistice"285. Obiectivitatea și valabilitatea universală nu sunt, pentru el, criterii ale metafizicii. Metafizica nu poate fi mai mult decât o construcție istorică, cu conotații locale și personale. Ea este "doar una din modalitățile prin care se exprimă acea aspirație de revelare a misterelor care este definitorie pentru ființa omenească...", o "creație cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opțiunea lui Blaga. Pentru el, metafizica științifică este imposibilă. Prin contrast, el privește metafizica drept "viziune asupra lumii, drept creație originală structurată de coordonatele unei anumite matrici stilistice"285. Obiectivitatea și valabilitatea universală nu sunt, pentru el, criterii ale metafizicii. Metafizica nu poate fi mai mult decât o construcție istorică, cu conotații locale și personale. Ea este "doar una din modalitățile prin care se exprimă acea aspirație de revelare a misterelor care este definitorie pentru ființa omenească...", o "creație cu intenții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a "enigmei vieții" ce nu poate fi înțeleasă decât în relația ei cu forme istorice de viață și cu particularități ireductibile ale unei puternice individualități creatoare"288. Acum înțelegem de ce Blaga nu este de acord cu faptul de a evalua metafizica după criteriile științei, cum a făcut Kant. El crede că cele două domenii ale cunoașterii sunt radical diferite, astfel încât nu pot fi judecate una prin cealaltă. "Deosebirea de natură între metafizică și știință este ... așa de mare că trebuie să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu este de acord cu faptul de a evalua metafizica după criteriile științei, cum a făcut Kant. El crede că cele două domenii ale cunoașterii sunt radical diferite, astfel încât nu pot fi judecate una prin cealaltă. "Deosebirea de natură între metafizică și știință este ... așa de mare că trebuie să aplicăm fiecăreia propriile ei criterii"289. O analiză pătrunzătoare a diferențelor care separă cele două domenii găsim în introducerea lucrării Censura transcendentă 290 . Delimitarea blagiană față de înțelesul kantian al metafizicii presupune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
între metafizică și știință este ... așa de mare că trebuie să aplicăm fiecăreia propriile ei criterii"289. O analiză pătrunzătoare a diferențelor care separă cele două domenii găsim în introducerea lucrării Censura transcendentă 290 . Delimitarea blagiană față de înțelesul kantian al metafizicii presupune și o respingere a conceptului de cunoaștere cu care Immanuel Kant operează. Blaga vede în conceptul de cunoaștere pe care filosoful german îl vehiculează o înțelegere trunchiată și parțială a fenomenului cunoașterii. În primul rând, Kant își construiește conceptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dovadă în acest sens. El "este perceput de Blaga drept temei al respingerii oricărei încercări de a imagina reprezentări cu privire la ceea ce se situează dincolo de limitele experienței"295. Prin aceasta, Kant voia în primul rând să stăvilească pretențiile de cunoaștere ale metafizicii. Iată, însă, că limitează și posibilitățile științei însăși. Evoluția cunoașterii științifice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX înspre ipotetic, teoretic și problematic îi servea lui Blaga drept argument că modelul de cunoaștere științifică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
valabil decât parțial. Cum am văzut, Kant și-a construit toată argumentația filosofică în jurul distincției dintre "fenomen" și "lucru în sine", susținând că acesta din urmă rămâne un mister la porțile căruia eșuează orice efort de cunoaștere, inclusiv cel al metafizicii. În replică, Blaga face din mister ideea centrală a filosofiei sale și deosebește "variante" de mister, astfel încât lucrul în sine kantian îi apare doar ca una dintre aceste variante 296. Raportul cunoașterii cu misterul este unul complex. În interiorul acestui raport
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Broglie din microfizică îi întărea lui Blaga convingerea că lumea se afla în fața unui nou mod de cunoaștere, care, contrar opiniei lui Kant, procedează prin antinomii 297. Lucrul acesta tranșa definitiv disputa cu filosoful german. Cum am văzut, Kant respingea metafizica pe motivul că depășește limitele experienței, fapt ce o conduce la construcții antinomice, care îi subminează pretențiile de cunoaștere. Aducând în atenție situația din microfizică, Lucian Blaga dovedea că în însăși cunoașterea științifică pot apărea construcții antinomice. Antinomii precum cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică, numirea cu toate perechile de contrari (ființarea și neființarea, realitatea și nerealitatea, imobilitatea și mobilitatea etc.), pentru că este toate acestea și totodată nici una din ele, pentru că în el toate aceste dualități dispar 302. În legătură cu antinomiile sau paradoxiile cuprinse în metafizica indiană veche, Lucian Blaga observă că niciodată acestea nu au primit o interpretare dogmatică, deși ar fi putut primi 303. De fiecare dată, ele au o perfectă justificare logică: în varianta lui Brahman ca transcendent acategorial, paradoxurile se justifică prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ecstazie intelectuală, nici de transfigurare logică. Acest punct de vedere a fost contestat de către Sergiu Al-George. El consideră că Blaga a făcut aceste afirmații bazându-se pe o cunoaștere incompletă și insuficientă a filosofiei indiene O considerare mai detaliată a metafizicii indiene ar fi arătat că formula dogmatică și ecstazia intelectului sunt prezente aici, însă într-o formă mai puțin explicită decât la Philon din Alexandria, sub forma dialecticii paradoxale a simbolului 304. Se pare, însă, că obiecția lui Sergiu Al-George
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aici, însă într-o formă mai puțin explicită decât la Philon din Alexandria, sub forma dialecticii paradoxale a simbolului 304. Se pare, însă, că obiecția lui Sergiu Al-George nu este justificată. După Ioana Lipovanu, nu necunoașterea ci, dimpotrivă, finețea cunoașterii metafizicii indiene l-a determinat pe Blaga să nu recunoască antinomicul transfigurat aici. Argumentul ar fi următorul: gândirea paradoxală simbolică indiană sugerează capacitatea spiritului, prin simbol, "de a străpunge, dincolo de rațiune și limbaj, ierarhia planurilor ontologice, pentru a se uni cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]