5,723 matches
-
religiile actuale se blochează în dimensiunea socială și în dihotomia artificial absolutizată bine-rău, ignorând conotațiile metaforice, ceea ce îi privează pe subiecți de experiențe mistice autentice (de aici și recursul la drog pentru stimularea unor trăiri care să compenseze absența senzațiilor mistice). ibid., p. 72. 147 Ibid., p. 107. 148 Roger Caillois, Mitul și omul, p. 14. 149 Ibidem, p. 13. 150 Victor Kernbach, Miturile esențiale, p. 6. 151 Roger Caillois, op. cit., p. 9. 152 Ibid., p. 16. Acestea ar fi slăbiciuni
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ibid., pp. 110-115. 773 Ibid., pp. 126-131. 774 Richard Reynolds, op. cit., p. 12. 775 Ibidem, pp. 12-16. Se poate afirma fără teamă că întreg universul științifico-fantastic și toate ipotezele îndrăznețe regăsite în diferitele narațiuni ale genului au o puternică dimensiune mistică, mai importantă chiar decât cea strict științifică, care oferă doar pretext pentru proiecții culturale, sociale sau religioase. Philippe Souchet este de părere că narațiunile științifico-fantastice se pretează la extrapolări libere în viitor și în trecut (prin călătorii temporale) ale datelor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
respir, tulburîndu-mi fața sclipitoare a conștiinței. Țin minte șirul de sanatorii în care, în plicticoase după-amieze, stând pe patul meu de metal alb, reluam fără-ncetare cele câteva fapte din tabăra de la Budila, meditând la ele ca la un desen mistic, inextricabil... Privind pe fereastră pădurile-ntunecate, ninse, deformate de vinele de gheață lipite de geamuri... Ascultând distrat muzica de la difuzor... Sâcâit de ceilalți inși în pijamale și halate stacojii, ce-mi aruncau cu casete de Novotryptin în păr sau mă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pirați și cavaleri de Malta, războinici Bororo și hitleriști, îngeri și extraterestri. Poveștile de dragoste ar fi încolăcit bătălia finală ca niște ghirlande rococo, și între ele s-ar fi aflat, contopin-du-le pe toate, oricât de diferite, într-un arhetip mistic, ca un filigran al întregii cărți, Cea-mai-frumoasă-poveste-de-dragoste, misterul ultim și infinit, în care Prințesa-Ovul se contopea cu Prințul-Spermie în explozia unei nunți dumnezeiești. Detaliile îmi luau ore de febră și reverie. Uneori o forță enormă 25 mă ridica deodată din
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
-mi o neplăcută stare de vomă, m-am apucat de băut numai spre dimineață când mi-am dat seama că eram singurul treaz de acolo și oriunde ai fi căutat un refugiu nu dădeai decât peste cupluri înlănțuite într-o mistică ignoranță a sexului, Boris s-a dat în spectacol toată noaptea, a cântat cântece rusești, a dansat ca un dement împins de un imbold neștiut, a băut direct din sticlă și numai vodcă și-n beatitudinea generală și-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Dumnezeu sau poate că au, dar într-o asemenea măsură ascunsă încât omului nu-i este dat să vadă decât depărtarea în timp și spațiu dintre lucruri care undeva, la infinit, într-o geometrie neconvențională, se vor unifica într-o mistică legătură a divinității atotcuprinzătoare și părintele nu face decât să confirme blând aceste nevinovate erezii ale mele, convins în sinea lui că sunt mult mai aproape de Dumnezeu decât las eu însumi să se întrevadă și această certitudine pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îi trece peste privire îndepărtându-mă ușor, De ce ai venit tocmai acum? mă întreabă uitându-se drept în ochii mei, Pentru că voiam să înțeleg, Ce? De ce mi te-ai dăruit atunci! Theo, ți-am spus, te doream! fără nici o rațiune mistică, pur și simplu te doream! Acum mă dorești? Ai venit s-o afli și pe asta? Da! Ei bine, spre lauda ta, te doresc și acum dar, dar nu mai poate fi ca atunci! A înțeles Aida, a înțeles de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Palatinus se ridicau colibe de paie, din cele patru porturi din Miletus plecau convoaie spre Aegyptus. Și pe coasta egipteană se afla un port grecesc, care se numea Naukratis. Astfel, Miletus fusese puntea între noua, raționala speculație greacă și vechea, mistica înțelepciune egipteană. La Miletus, în punctul cel mai înalt al Viei Sacra, un arhitect grec concepuse cel mai grandios templu construit vreodată în Mediterana, Didymaion, iar în jurul lui ridicase o pădure de o sută douăzeci de coloane. — În fața altarului veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
egal în civilizația noastră. S-a afirmat, cu naivitate, că era vorba de două nave militare sau destinate orgiilor, de parcă informațiile arheologice s-ar putea preta unor utilizări atât de diferite. Dar în acea îndepărtată zi de ianuarie, Claudius, poetul mistic, spusese: — Corabia sacră, Ma-ne-djet, care se învârtește încet, urmărind luna de pe cer, reprezintă marea călătorie a sufletului. Știi rugăciunea? Tunc minor es, cum plena venis; tunc plena resurgis, cum minor es; crescis semper, cum deficis orbe... Divinitatea care, asemenea mersului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
străluceau; era primejdios, pentru că era de-ajuns un fleac ca să-l facă și pe el să se prăbușească. Atunci îi spuse: — Zi-mi adevărul. Tu scrii prea bine, astea nu sunt traduceri. Phaedrus îi declamă, într-o greacă splendidă, episodul mistic în care Aesopus povestea cum zeița Isis, ce stimulează forța creatoare a sufletului, dăduse glas buzelor sale. Și explică: — În realitate, nu știm cum ia naștere în noi, poeții, ceea ce spunem și scriem. Știm doar că suntem obligați să spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lăsat mărturii arheologice. Prin 1830, cercetătorul Girolamo Segato a făcut o călătorie în Egiptul de Sus, unde a dat peste un templu pe care grecii l-au numit Tentyris, iar noi îl numim Denderah, dar care, în realitate, purtase numele mistic Iunit Tentor. Zidurile exterioare erau acoperite de basoreliefuri enorme. Cleopatra, ultima regină, se afla acolo, împreună cu fiul său Ptolemaeus Caesar. Lângă ea, în mod neașteptat, era sculptat un împărat roman, care purta însă vechile însemne ale faraonilor: cobra sacră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
glorie al „rimanului“ Ceață ar fi inovația narativă și ficțională sincronă cu avangardismele europene (față de care Unamuno era cel puțin reticent) sau cu dezvoltarea noilor perspective psihologice asupra omului, ci impresionantă mi se pare reușita unei narații psihomahice cu conotații mistice a drumului urmat în lume de omul simplu, de omul „fără însușiri“ deosebite, de oricare dintre noi (Everyman), către Dumnezeu, de o transfigurare și răscumpărare tragică a banalului cotidian în absolut, de lupta pentru supraviețuirea făgăduită și sperată a trupurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
arată literaturile lor, războinice și religioase, pentru ca mai târziu să devină erotice și metafizice. Cultul femeii a coincis cu cultul subtilităților conceptiste. Într-adevăr, în zorii spirituali ai popoarelor noastre, în Evul Mediu, societatea barbară simțea exaltarea religioasă și chiar mistică și pe cea războinică - spada poartă o cruce în vârful plăselei -; femeia ocupa însă un loc foarte redus și cu totul secundar în imaginația lor, iar ideile strict filozofice somnolau, învăluite în teologie, prin claustrele mânăstirești. Eroticul și metafizicul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vârât-o-n cap ... — Și libertatea? - insinuă don Fermín. — Taci, omule, vezi-ți de anarhismul tău. — Anarhism? - exclamă Augusto. Chipul lui don Fermín străluci de satisfacție, și, cu cel mai blând glas posibil, adăugă: — Da, domnule dragă, sunt anarhist, anarhist mistic, dar în teorie, să fim bine înțeleși, în teorie. Nu te teme prietene - și zicând acestea, îi puse amabil mâna pe genunchi - nu arunc bombe. Anarhismul meu e pur spiritual. Pentru că eu, prietene dragă, am ideile mele despre aproape orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
face Dumnezeu cu anarhismul? Ți-am mai spus-o de-o mie de ori. Dacă nimeni nu trebuie să comande, cum vine treaba cu Dumnezeu? — Anarhismul meu, nevastă, m-ai auzit spunând-o tot de-o mie de ori, e mistic, e un anarhism mistic. Dumnezeu nu poruncește așa cum poruncesc oamenii. Dumnezeu e tot anarhist. Dumnezeu nu poruncește, ci ... Ascultă, nu-i așa? — Tu ai spus-o, nevastă, tu ai spus-o. Dumnezeu însuși te-a luminat. Vino-ncoace! O cuprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Ți-am mai spus-o de-o mie de ori. Dacă nimeni nu trebuie să comande, cum vine treaba cu Dumnezeu? — Anarhismul meu, nevastă, m-ai auzit spunând-o tot de-o mie de ori, e mistic, e un anarhism mistic. Dumnezeu nu poruncește așa cum poruncesc oamenii. Dumnezeu e tot anarhist. Dumnezeu nu poruncește, ci ... Ascultă, nu-i așa? — Tu ai spus-o, nevastă, tu ai spus-o. Dumnezeu însuși te-a luminat. Vino-ncoace! O cuprinse pe nevastă-sa, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Te-a inspirat. El însuși. Da. Dumnezeu ascultă... ascultă... — Da, în teorie, nu-i așa? Și tu, Eugenita, lasă-te de prosti, îți iese-n cale o mare partidă. — Și eu sunt anarhistă, mătușă, dar nu ca unchiul Fermín, nu mistică. — Bine, o să vedem! - puse punct mătușa. VII „Ah, Orfeule! - zicea odată ajuns acasă Augusto, dându-i lapte cățelului -. Vai, Orfeule! Am făcut pasul cel mare, pasul decisiv: am intrat în căminul ei, am intrat în sanctuar. Știi ce-nseamnă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să se ridice de pe el, să se plimbe prin salon, să pălmuiască aerul din jur, să țipe, să facă trăsnăi ca la circ, să uite că există. Nici doña Ermelinda, mătușa Eugeniei, nici don Fermín, soțul ei, anarhistul teoretic și mistic, nu izbuteau să-l aducă la realitate. — Zău, don Augusto - zicea doña Ermelinda -, eu cred că cel mai bine ar fi să aștepți, nu mai poate fi mult până la venirea ei; o chem, vă vedeți și vă cunoașteți, și gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și-o dobândească... — Dumneata, don Augusto, dumneata? — Eu, da, eu, doamnă! Sunt dispus să mă sacrific pentru fericirea Eugeniei, nepoata dumneavoastră, fiindcă fericirea mea este să fie ea fericită! — Bravo! - exclamă unchiul -. Bravo! Bravo! Iată un erou! Iată un anarhist... mistic! — Anarhist? zise Augusto. — Anarhist, da. Pentru că anarhismul meu în asta constă, exact în asta, în sacrificiul fiecăruia pentru ceilalți, în faptul ca tu să fii fericit făcându-i fericiți pe ceilalți, în... — Ei, ce mutră faci, Fermín, când se-ntâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a treia Evanghelie (Lc., 6, 11) spune că erau plini de demență sau de prostie - anoias -, și nu de nebunie. Proști sau demenți fariseii liturgici, și habotnici, nu nebuni. Chiar dacă fariseu a început prin a fi Pavel din Tars, descoperitorul mistic al lui Isus și căruia pretorul Festus i-a zis cu glas mare (Fp., 26, 24): „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă te duce la nebunie.“ Chiar dacă n-a folosit termenul evanghelic utilizat de familia lui Cristos, acela de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nimic altceva decât drumul - e oare ceva distinct de obscura viață natală intrauterină, a somnului fără vise, dar cu o simțire inconștientă a vieții, de dinainte de naștere, dar de după concepție? Și iată de ce, când încep să visez la o experiență mistică în contratimp, ori mai bine zis în retrotimp, numesc murirea deznaștere, iar moartea e altă naștere. „Părinte, în mâinile tale îmi încredințez duhul meu!“, a strigat Fiul (Luca, 23, 46) murind, deznăscându-se, în nașterea morții. Sau, potrivit altei Evanghelii (Ioan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de Gh. I. Șerban, Humanitas, București, p. 337. Hugo de la Sfântul Víctor (1100?-1141), teolog scolastic, filozof și mistic (supranumit „alter Augustinus“), conducător (din 1133) al Școlii de la mânăstirea pariziană Saint-Victor, autor al unei vaste și influente opere teologice și mistice (De sacramentis christianae fidei, c. 1134; De arca Noah morali et mystica; De vanitate mundi etc.). Sp. solitarios. Unamuno pune aici o problemă care a și stârnit de curând interesul matematicienilor. Vezi Pagina Web DivulgaMAT. Centro Virtual de Divulgación de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dintre deprinderile alimentare și concepțiile de viață sau constrastul etern dintre artist și omul de stiință, sau economia socialistă care Încurajează lenea și frauda și e inadecvată unei țări civilizate. Wahrhaftig obișnuia să rostească cuvintele „țară civilizată“ cu un accent mistic și plin de patos, ca un credincios care laudă creația Domnului. E liniște azi, remarcă Fima. Wahrhaftig Îl Înștiință că În câteva minute trebuia să apară o doamnă, o pictoriță celebră cu o ușoară obstrucție a trompelor 1. Conotația ginecologică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
asfaltul ud. Între clădirile Întunecate plutea o ceață joasă. Când lumina galbenă a semaforului căzu asupra norilor denși de ceață, le dădu un fel de strălucire palidă, fantomatică. Fima Își spuse: Asta trebuie să fie ceea ce era numit În scrierile mistice „o lucire din altă lume“. Expresia aramaică antică Îl Înfioră brusc. Ca și când cuvintele Însele ar fi venit de acolo, din alte lumi. Nu trecea nici o mașină. Nici o lumină nu se zărea la ferestrele caselor. Asfaltul pustiu, strălucirea felinarelor, umbrele negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
strânse inima amintindu-și cum Îi mângâiase fruntea cu degetele ei minunat de frumoase, cum Îi șoptise că tocmai așa, cu penisul lui flasc, pătrundea mai adânc În ea, decât când făceau sex. Cuvintele astea i se păruseră rare, aproape mistice, iar acum, când și le reaminti, radiau parcă În fața sa Într-o aură strălucitoare, și dorea din tot sufletul să refacă tot ce stricase și să-i ofere ei, și Annettei, și chiar Tamarei și Yaelei, și fiecărei femei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]