6,060 matches
-
naționalistă. Centrală în această direcție este orientarea explicit europenistă, manualele aderând entuziast la filosofia Europei Unite; c) o a treia breșă s-a deschis în direcția unui discurs postmodern, racordat la avangarda reflecție istoriografiei critice, care conține elemente iconoclastice la adresa mitologiei naționale. iii) perioada postnaționalizării (2004 - prezent), marcată de apariția celei de-a treia generații de manuale fundamantate pe noile programe școlare adoptate în 2004. Reflectând intensificarea eforturilor de integrare europeană, programele școlare de istorie sunt radical revonate, în sensul abandonării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine a românilor. Direcția postmodernă, exprimată prin manualul coordonat de S. Mitu (1999), propune o reflexivitate istoriografică forte (hardcore historiographical reflexivity), tratând întreaga chestiune a genezei etnice românești în contextul mitologiei etnogenetice. Premisele de start sunt că "toate popoarele acordă o mare importanță originii lor, felului în care își imaginează că s-au născut" și că "fiecare națiune a încercat să își descopere o origine cât mai nobilă, închipuindu-și că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a adoptată de Ministerul Educației Naționale în 1999 prevedea obligativitatea de a trata tema " Unitate și diversitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
F. Znaniecki (1918-1920 cf. Stanley, 2010), în care autorii au analizat conținutul scrisorilor trimise țăranilor polonezi emigrați în Statele Unite de către familiile lor rămase în Europa. 5 Noțiunile de "naționalism cultural", respectiv "naționalism politic", precum și perechea "teologia naționalistă a intelectualilor" și "mitologia naționalistă a maselor" aparțin lui C.J.H. Hayes (1960, pp. 168, 5). Contribuțiile noastre, prin care am încercat să completăm tabloul și să îi conferim simetrie, sunt aduse prin noțiunile de "naționalism popular", respectiv "profetism național al proorocilor națiunii". 6 Termenul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vikingilor, navigând prin cețurile oceanului, se orientau după piatra solară, care repera poziția astrului și pe o vreme acoperită. * La celălalt capăt al lumii germanice, la începutul secolului XIII-lea, s-a născut marea epopee din care s-a desprins mitologia continentală, până la Tetralogia norvegiană. Nibelungii sunt o Iliadă germană; Borges crede că aceștia sunt morții, iar cei care le găsesc comoara sunt condamnați să moară și ei. Originea Cântecului Nibelungilor este francă și burgundă. Trei legende se contopesc în uriașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a gândirii (dincoace de rostire) și a făptuirii (dincolo de rostire). Și mai putem ști, cu o certitudine mai trainică decât cea anterioară, că tematizarea timpului constituie o constantă a istoriei filosofiei dar și a științei, însă din alte motive a mitologiei, ideologiei, a tuturor ipostazelor discursului, și că deseori, în filosofie, "este" (interpretat ca "ființă", "ființare", "esență", "existență", "prezență", "efectivitate" etc.) și timpul (gândit ca timp pur și simplu, ori ca "temporalitate obiectivă", "timp originar" etc.) au ajuns la identitate, tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altădată, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Ea livrează, în lumea secularizată de astăzi, ceea ce, în lumile tradiționale, livrau marile construcții religioase. Supra-realitatea însemna însă, atunci, sfera zeilor, a îngerilor, a lui Dumnezeu. Televiziunea ne propune, mai mult sau mai puțin conștient, o suprarealitate fără transcendență, o mitologie fără mister. Adică o suprarealitate care, paradoxal, e sub-reală. Televiziunea e, prin definiție, dezvă luitoare: ea dă de văzut, dă în vileag cu un asemenea aplomb, încât pare să spună că ceea ce nu se vede și nu se poate da
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pretindă cadouri. Dar acest simplu enunț este suficient pentru a face să explodeze cadrele explicației utilitariste. Căci de ce ar avea copiii drepturi, iar aceste drepturi s-ar impune atît de imperios adulților încît aceștia ar fi obligați să elaboreze o mitologie și un ritual costisitoare și complicate pentru a reuși să le țină sub control și să le limiteze ? Vedem imediat că credința în Moș Crăciun nu este doar o mistificare impusă în mod agreabil de către adulți copiilor ; ea este, într-
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
etnologii au de muncă din plin. Prezentare a unei cărți de către autorul ei Scrisă și publicată la bătrînețe, Histoire de Lynx, care va fi probabil ultima mea carte (în orice caz, ultima pe care am de gînd să o consacru mitologiei amerindiene), apare, la sfîrșitul anului 1991, în ajunul celei de-a 500-a aniversări a descoperirii Lumii Noi. Era deci firesc ca această carte să ia aspectul unui omagiu adus amerindienilor : de cînd i am întîlnit pentru prima oară în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
întotdeauna alterității. De acest dezechilibru dinamic depinde bunul mers al universului, care, în lipsa lui, ar risca în orice moment să cadă într-o stare de inerție. Așa se explică faptul că gemelitatea, care ocupă un loc atît de important în mitologia amerindienilor, nu apare niciodată în stare pură în această mitologie. Contrariul ar fi surprinzător, căci, cel puțin în America tropicală, dar foarte adesea și în alte părți, indienii se temeau de nașterea de gemeni și îl ucideau pe unul dintre
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
universului, care, în lipsa lui, ar risca în orice moment să cadă într-o stare de inerție. Așa se explică faptul că gemelitatea, care ocupă un loc atît de important în mitologia amerindienilor, nu apare niciodată în stare pură în această mitologie. Contrariul ar fi surprinzător, căci, cel puțin în America tropicală, dar foarte adesea și în alte părți, indienii se temeau de nașterea de gemeni și îl ucideau pe unul dintre aceștia sau chiar pe amîndoi. Dacă în mituri gemenii divini
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
credința catolică singurul zid de apărare împotriva tulburării pe care o resimțeau în fața unor tradiții și credințe ireconci liabile cu ale lor. Histoire de Lynx este a șaptea carte (la care se adaugă numeroase articole) pe care am consacrat-o mitologiei americane. După cele patru volume ale Mitologicelor, ea formează împreună cu La Voie des masques și La Potière jalouse o trilogie. În toate aceste cărți, am încercat să dau locul ce i se cuvine unei imense literaturi orale prea ignorate din cauză că
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Și nu ne îndepărtează ele din ce în ce mai mult de punctul de plecare, ca și cum am uita pe parcurs de olărit, al cărui statut mitic dăduse anchetei rațiunea ei de a fi ? După ce reamintește teza potrivit căreia fauna arboricolă ar fi concepută de mitologia americană ca transformarea unui popor de pitici, un critic obiectează : „Este însă numai o presupunere, fiindcă [...] majoritatea acestor relații sînt doar postulate, fără să fie prezentate mituri care să le justifice [...]. Avînd în vedere locul strategic pe care miturile acestea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
deci paralele ; sau, dacă preferați, sub raportul culorilor, Rîndunica-de noapte este față de celelalte păsări așa cum este lutul față de oalele decorate. Astfel este validată alegerea pe care o făcuserăm cu privire la miturile jivaro, care suprapun Rîndunica-de-noapte și lutul, în calitate de celulă generatoare a mitologiei olări tului. în comparație cu lungile lanțuri de asocieri care trebuiseră întinse între mituri pentru a ajunge la o demonstrație, mitul ce servește drept probă prezintă caracterul unui reziduu : aici nu rămîne decît esențialul. La fel ca în aritmetică, proba constă în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
tăriile cerului, unuia al devenirii viitoare, să rămânem cu rădăcinile Înfipte În pământ, chiar dacă acesta e un element brut, căci mustește de sevă, iar acele tării doar se hrănesc cu seve, nu le produc. Și, cum la sfârșitul lumii - zice mitologia, nu numai aceea românească - aneantizarea lumii va Începe cu Înghițirea arborelui cosmic, axa lumii, În hăul apelor, poate primordiale pentru altă lume, nu e musai să facem o repetiție, retezând arborele neamului nostru, crezând că coroana Îi va putea fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași lume, nițeluș prelucrată. Și, chiar dacă lumea nouă nu seamănă deloc cu cea veche rămân, ca o continuitate, elementele, cărora le voi pune majusculă și adjectivul filosofice și le voi enumera: Apa, Pământul, Focul, Aerul, Eterul. Primul e Apa, iar mitologia noastră o face Început și sfârșit al lumii. Apa nu e bună nici În ciubote, spune hâtrul Creangă. De banală ce e. Și e banală pentru că se implică peste tot. A evidenția asta Înseamnă a rescrie aproape toată chimia, biologia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eterul și pământul. Singurul capabil să oprească și apa - cu un dig - și focul - cu o brazdă - și gura lumii - cu vreo doi metri... - cum glăsuiește o vorbă din popor. Dar tot poporul spune că pământul e născut din apă. Mitologia română spune că, obosit de hălăduiala peste apa primordială, unul dintre cei doi frați la fel de primordiali care materializează potențialitatea existenței, anume Fărtatul, i-a cerut opusului său pământ. Pe care Nefărtatul i l’a adus din fundul apei. Ca Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
i l’a adus din fundul apei. Ca Într’o cristalizare, pumnul de pământ a devenit „amorsa“ care a determinat manifestarea potențialității elementului Pământ răspândită În toată Apa, pumnul devenind planetă, dreptu-i, un fel de turtă plutind pe ape... Astfel mitologia nu arată o planetă, ci doar suportul imediat al vieții, adică solul. Și, tot așa elementul filosofic. Născut din Apă, era firesc ca Pământul să-i păstreze vecinătatea. Dar și pe cea a Aerului, pe care manifestarea Pământului, lipsind Apa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
departe e tentația fructului oprit, mai degrabă negustat, adică necunoscut. Ca, de pildă, mai toate tainele Naturii. Cât mă privește, sunt incoruptibil, ca unul care cunoaște Natura pe de-a’ntregul, barem aceea care e acum. Voi, românii, aveți o mitologie foarte măgulitoare: cică eu, ca Nefărtat, am cooperat jumi-juma cu „ăla“, zis Fărtat, la facerea lumii... Și, nemuritor fiind, voi percepe rând pe rând ca banalități tot ceea ce Natura va crea ca nou În evoluția ei. Cred că am pus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
De e bun, rămâne. De e rău, se duce la „ăla“... Ce-mi pasă? Ca și lui Cristi când omoară dezinvolt cobaiul (uneori) doar ca să afle ceva știut de mine de când lumea. Să vă dau un exemplu, chiar din acea mitologie măgulitoare În ce mă privește, aceea a voastră: Știți că am cooperat jumi-juma cu „ăla“ la făcutul lumii. Am ajuns și la făcutul vostru. Iar aici, Biblia - teza de doctorat a „ăluia“ - greșește: cum putea să facă el om după
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iar aici, Biblia - teza de doctorat a „ăluia“ - greșește: cum putea să facă el om după chipul și asemănarea lui, de vreme ce unealta strict necesară, oglinda, urma să fie inventată abia de Eva? Realitatea e Însă alta, anume cea povestită de mitologia română: „ăla“ a făcut un om privindu-mă pe mine, nu prea arătos de felul meu, recunosc; și a ieșit ceva cum vă știți, poluatorilor... Dar și eu trebuia să fac ceva, privind la el; Însă lutul nu m’a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Creând, alegând, aneantizând, și luând-o de la capăt: Inteligentă prin rezultate, se dovedește astfel proastă prin risipa implicată de experimentele ei. Dovadă că „ăla“, atoateștiutorul care ar putea-o Îndruma, nu există; sau doarme, ceea ce-i totuna. Decât doar În mitologie. Sau ca antiteză a mea - Îmi remarcați generozitatea? -, constituind o antinomie ce susține o viață care nu e decât o oscilație Între antiteticele naștere și moarte. Izvor și neant. Ambele, ca și gradientul dintre ele, doar experimente... Dar să vă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care o va aborda. Apărător al conduitei oneste În relația generală om-mediu, nu pot rămâne pasiv Într’o fațetă particulară a aceleiași dreptăți. De mai bine de o lună, niște „păsări“ care lasă În urmă o duhoare scârboasă, precum harpiile mitologiei grecești, Împuțesc cu găinațul lor ucigaș pământul unui popor mândru și onest, care a „Îndrăznit“ să și-l apere În fața unei invazii deliberate, făptuită În numele unei dreptăți mai mult decât Îndoielnice. De fapt, În fața intereselor unor oameni fără căpătâi și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne mai confruntăm direct cu animalul, căruia Îi deveneam la fel de lesne vânat, ci interpunem o pușcă, devenind foarte viteji cu degetul pe trăgaci (vai de izmenele noastre când pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]