6,081 matches
-
cel mai încurajant, este că această convenție a reușit să concilieze punctele de vedere fără să le deformeze. În măsura în care identitatea națională rămîne principalul vector de identificare civică, afișarea conflictelor care opun națiunile în cadrul instituțiilor europene ar ajuta cetățenii să înțeleagă mizele și celelalte puncte de vedere formulate (Ferry 2000). 2. A doua linie de demarcare politică este reprezentată de referințele ideologice. Cu siguranță, familiile politice sînt numeroase în Europa și, în interiorul fiecăreia, variantele naționale sînt importante. Parlamentul european reunește în cadrul său
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
stînga-dreapta. Partidele de stînga și de centru stînga cer o încadrare normativă puternică a pieței, în numele intereselor comune (mediu, sănătate, protecția consumatorului...), în timp ce partidele de dreapta și de centru-dreapta denunță inițiativele regulatoare, pe care le consideră veleități diri-jiste. Prin urmare, miza nu este redistribuția, ci regularizarea pieței. Ea ar putea să reprezinte o nouă formă a acestui conflict dintre piață și om, în care Karl Polanyi a găsit esența politicii moderne (Polanyi 1983). Simplificarea "ofertei ideologice" ar putea să clarifice viața
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în prezent în agende politice suprapuse, prin introducerea unor mari momente de deliberare politică. Și exemplele sînt încă numeroase. Se poate obține o mai mare transparență a luării de decizie, nașterea unui conflict pur politic, care să pună în evidență mizele construcției europene. Aceste mici lucruri, care sînt mai mult atitudini poli-tice decît reforme constituționale, pot permite o mai bună înțelegere a Uniunii și pot da cetățenilor sentimentul de competență politică, care este condiția participării lor. Referințe: Beaud, O. (1993), "La
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
arab sud-eurasiatic este Federația Rusă, ale cărei obiective, succesoare celor sovietice, vizează dezenclavarea continentală prin accesul/influența la mările sudice adiacente Oceanului Indian și la Mediterana. Practic, câmpul geostrategic sud-vest asiatic și nord-african reprezintă, pentru centrul de putere nord-american, una din mizele controlului asupra Eurasiei, iar pentru polul de putere rus/eurasiatic, o posibilă arie prin care ar putea încerca slăbirea bazei de sprijin americane din Eurasia. Pe lângă aceste mize globale pe care le personalizează lumea arabă, spațiul de referință mai include
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
sud-vest asiatic și nord-african reprezintă, pentru centrul de putere nord-american, una din mizele controlului asupra Eurasiei, iar pentru polul de putere rus/eurasiatic, o posibilă arie prin care ar putea încerca slăbirea bazei de sprijin americane din Eurasia. Pe lângă aceste mize globale pe care le personalizează lumea arabă, spațiul de referință mai include o serie întreagă de elemente structurale interne (componentele etno-confesionale și politico-ideologice, nivelul de echipare cu resurse și cu infrastructuri, gradul de emancipare a structurilor sociale), care potențează multitudinea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
reacțiilor afective. Sfidând orice canon universitar autoproclamat, cu tipică aroganță intelectuală, "respectabil", mi-am propus, măcar o dată în viață, să scriu o carte despre acel tip special de proză care, pur și simplu, ne accelerează bătăile inimii în timpul lecturii. Iar miza este cu atât mai mare, aș spune, cu cât, grație prospețimii temei și al inventarului ei, scriitura nu ar trebui să coaguleze, cu vanitate academică, o simplă interpretare rece și aridă, ci, din contra, o vie imagine speculară a pasiunii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a unei fete nevinovate, urmate de vopsirea întregului han al părintelui său în sângele victimei) m-ar determina să-l situez pe Beneș, cel puțin în acest caz, pe linia pur horror a scenariilor senzaționaliste din secolul al XX-lea, miza șocului provocat cititorului depășind net miza beletristică. Teroarea din opera lui Beneș, atâta câtă este, se găsește diseminată, cred, în două nuvele de un exotism poesc, ambele prezente în volumul Semn rău (1943). Prima dintre ele, Wilhelm Temerarul, duce de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vopsirea întregului han al părintelui său în sângele victimei) m-ar determina să-l situez pe Beneș, cel puțin în acest caz, pe linia pur horror a scenariilor senzaționaliste din secolul al XX-lea, miza șocului provocat cititorului depășind net miza beletristică. Teroarea din opera lui Beneș, atâta câtă este, se găsește diseminată, cred, în două nuvele de un exotism poesc, ambele prezente în volumul Semn rău (1943). Prima dintre ele, Wilhelm Temerarul, duce de Brabant, pare o înscenare în registrul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ezită, sub presiunea unei noi obsesii terifiante: "Din zecile de gânduri care în câteva minute i se îmbulziseră în minte, unul singur stăruia: va fi acuzat că l-a omorât pe Păun cu voință". Argumentul legitimei apărări dispare, desigur, în fața mizei uriașe a moștenirii. Hăituit de propria imaginație, Brumă are halucinații, redate, diegetic, sub forma unei interogații în stilul indirect liber: Se ridică însă imediat, privind spre ușă. Nu se auziseră oare niște pași pe coridor?". Neprimind nici un răspuns, Costache se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Superficialii ironizează și blasfemiază aceste capodopere populare. Împărtășesc atitudinile și gesturile unor sceptici mai noi, cum sunt sataniștii, teozofii, spiritiștii, vrăjitoarele care golesc atât mințile și sufletele oamenilor de valorile culturale durabile, cât și conturile bancare de arginți, pretinși drept mize pe amuletele iscusiților iluzioniști. De parcă experimentele "caritas", escrocii care deposedează de proprietăți bătrâni rămași singuri nu ar fi de ajuns! Așa se extind nihilismul și pesimismul. În aceleași direcții acționează și climatul falimentelor și distrugerilor interminabile, însoțite de maladiile și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
studii în reviste de cultură sem nate de Andrei Corbea, Bogdan Ghiu, Grete Tartler și alții), lucrarea de față nu-și propune să reme dieze această lipsă printr-un demers teoretic „rigid“. Dacă reu șește, cu atât mai bine; ca miză personală însă, ea reprezintă o încer care de a da (dacă este posibil) o formă conceptuală fas cina ției resimțite la întâlnirea cu lumea orașului, lumea cotidiană pe care o cunoaștem astăzi. Lungul ocol prin textele lui Ben jamin este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de lectură, mai curând decât un comentariu. Interesant este, în acest exercițiu, felul în care Walter Benjamin desfășoară scenariul cunoașterii, modalitatea ei concretă, aplicată, nu ca demers teoretic, abstract. Deși titlurile capitolelor și organizarea discursului trimit spre analiza unor concepte, miza acestei încercări este de fapt aceea de a urmări punctele de inflexiune ale întâlnirii dintre Ben jamin și orașul începutului de secol XX. Benjamin notează, la începutul lucrării Berliner Kindheit um 1900: „Dagegen habe ich mich bemüht, der Bilder habhaft
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urbane, forme care, odată extrase din „povestea“ acestei experiențe, își pierd înțelesul, se pietrifică și devin simple scenarii ideologice. Din întâlnirea concretă, surprin ză toare cu metropola modernă decurge o „istorie naturală“ a formelor culturii moderne și, concomitent, a adevărului. Miza scrierilor lui Benjamin nu ține doar de filozofia istoriei sau de filozofia culturii (deja un termen impropriu în cazul său), ci de o metafizică în care experiența religioasă sau cea filologică își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de elemente care le diferențiază minimal și le contextualizează. Originea dramei baroce germane este un exemplu în acest sens. Orașul devine astfel „obiect“ al filozofiei prime nu ca un obiect cultural sau istoric, ci ca locul în care se joacă miza experienței moderne și a efectelor ei de sens, a felului în care se constituie „mediul“ modernității. „Primă“, în această analiză, nu este logica, structura unei conștiințe de sine, nici un fundament sau cod al creației culturale, ci acel ceva care întâmpină
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
punctele semnificative de la care pornește textul de față. Ele vor fi descrise ca survenind în jocul tot atâtor „experiențe“ pe care Benjamin le descrie. Deși capi tolele par a proceda mai degrabă analitic, abia excursurile ilustrative le circumscriu, de fapt, mizele importante. La Benjamin, conceptul de „experiență“ este plurivalent. El se resemnifică în funcție de intenția teoretică a discursului. Fie ca deconstrucție a pozitivității tradiției (Erfahrung), fie ca nume dat unității metafizice a cunoașterii (Programm einer kommenden Philosophie) sau ca „rezultat al muncii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe urmele lui Freud și Bergson, retragerea involuntară a subiectului din calea stimulilor, această retragere fiind urmată de resituarea sa în orizontul memoriei colective: în mod corelativ, prin „experiența“ șocului, obiectul iese din timp, pentru a fi scufundat în durată. „Miza“ expe rien ței care survine în urma șocului este cea a memoriei care ajunge să cuprindă, deopotrivă, obiectul și subiectul, iar rezultatul ei, orașul, devine o „hyper-realitate“ de consistența umbrei. Orașul lui Benjamin nu este o închipuire, nici o percepție ime diată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
demersului: voi vorbi aici despre Berlin. Interesant este însă faptul că scrierile „teoretice“ privind experiența urbană sunt de fapt relatarea întâlnirii cu un alt oraș, Parisul. Diferența dintre cele două orașe este importantă și va con stitui, de asemenea, o miză a discuției. Primele două capitole ale traseului de lectură care urmează sunt preponderent analitice, vorbind despre cele trei momente ale experienței enumerate deja: cunoaștere, teologie și politică. Al treilea capitol le sintetizează în imaginea, în povestea propriu zisă a eroului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
critici înnoite. Perspectiva din care îl privește Benjamin pe Kant, cea strict epistemologică, este problematică. Benjamin considera paradoxal, în primul rând, modul în care trans cendentalul poate fi definit sub presupoziția distincției subiect- obiect, reziduu al unei metafizici „sterile“, neproductive. Miza este de fapt mai veche, fiind asumată, în mod exemplar, de către Hegel. Sub semnul acestei relații, conștiința transcen dentală se constituie după modelul celei empirice, iar kantianismul este condamnat să funcționeze doar prin bine-cunoscuta excludere sau, mai exact, amânare indefinită
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
susținută la 27 de ani, reprezintă o lucrare în care sunt anunțate principalele teme ale gândirii ulterioare, sub forma unui comentariu asupra teoriei romantice a operei de artă. Scrisorile (precum cea către Ernst Schoen din 7 aprilie 1919) dovedesc cum miza reprezintă, de fapt, o discuție asupra mesianismului romantic, plecând de la filozofia kantiană a istoriei. Forma și conținutul unei disertații îl determină însă pe Benjamin să limiteze aria cercetării. Problematica istoriei devine o interogație asupra naturii operei de artă, de asemenea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
corespunde „programului unei filozofii viitoare“, amintit în secțiunea precedentă. Considerația de început a lui Benjamin este: „Das im Selbst bewußtsein über sich selbst reflektierende Denken ist die Grundtatsache, von der Friedrich Schlegels und größtenteils auch Novalis’ erkenntnistheoretische Überlegungen ausgehen.“ Importantă miză a filozofiei postkantiene, recuperarea infinitului ca obiect al filozofiei ia, pentru romantici, forma infinitei reflexivități a gândirii. Împotriva lui Fichte, pentru care sesizarea de sine a gândirii este o intuiție intelectuală, romanticii „redefined infinity, seeing it no longer [...] as continuous
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
deveni „artă“ ca atare sau, în termenii epocii, „poezie transcendentală“ ori „formă simbolică“ (symbolische Form). Prin critică, forma poetică particulară devine formă simbolică și se „încadrează“ astfel în continuumul formal care reprezintă ideea de artă. Concepția asupra formei simbolice ca miză a naturii critice a artei este rezumată de Benjamin în două teze: în primul rând, ea face referință la regimul mitologic al unei opere și, astfel, decontextualizează opera respectivă; în al doilea rând, ea reprezintă „die Ausprägung des reinen poetischen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rug în flăcări“: „Wo jenem Holz und Asche allein die Gegenstände seiner Analyse bleiben, bewahrt für diesen nur die Flamme selbst ein Rätsel: das des Lebendigen.“ „Soluția“ romantică ajunsese în impas, după cum am în cercat să arăt, prin faptul că miza exercițiului critic, absolutul artei, căpăta formă individuală tot de natură artistică. Așadar, ab solutul își pierdea transcendența. În Goethes Wahlverwandtschaften, Benjamin oferă un răspuns acestei situații, plasând adevărul operei de artă în afara artei, și anume, în domeniul filozofiei: „Ganz so
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se observă o modi fi care a reperelor care va deschide calea pentru abordarea obiectului istoric în general, nu doar a operei de artă. Platon și Nietzsche funcționează ca repere în elaborarea acestui scena riu epistemologic, într-o sinteză surprinzătoare. Miza lui Benjamin este, de astă dată, să discute în același timp istoricitatea cu noașterii și a obiectului acesteia. Câteva dintre formu lările de acum ale sale se vor regăsi apoi în dezvoltarea con ceptului de „experiență“, în special în scrierile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
echten der Wahrheit teilzuhaben. In dieser ihrer Aufteilung unterstehen die Phänomene den Begriffen.“ Pentru a elucida raportul dintre idee și fenomen, Benjamin apelează la o analogie: ideile sunt pentru obiecte ceea ce sunt constelațiile pentru stele. Analogia are, după Benjamin, o miză complexă: ea dorește să indice rolul decisiv pe care îl are „diferența“ dintre fenomene în configurația lor ideatică. Fenomenul „participă“ la această configurație nu prin ceea ce are comun, prin genul său, ci prin singularitatea sa, sesizată plecând de la detaliul semnificativ
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
relația dintre fenomen și idee. Ambele vor fi folosite, atunci când va fi vorba despre definirea și explicitarea conceptului de „experiență“. Este vorba despre conceptul de „origine“ (Ursprung) și de cel de „istorie naturală“ (natürliche Geschichte). Ele trebuie gândite împreună, întrucât miza lui Benjamin este să discute despre originea fenomenului istoric ca atare, însă numai împreună cu devenirea sa. Istoria naturală nu reprezintă o istorie a naturii, care ar trebui deosebită, în maniera secolului al XIX-lea, de o istorie a lucrurilor ome
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]