4,567 matches
-
sudul Basarabiei (Bugeacul), iar mai apoi și toată Basarabia. În calitate de Prim-ministru a făcut tot posibilul ca să fie oprite omorurile, violurile și jafurile venite din partea ostașilor bolșevizați ruși, care aflându-se în retragere de pe frontul român spre Rusia, devastau moșiile moldovenilor și jefuiau populația din Basarabia. Pentru a opri dezmățul și anarhia Daniel Ciugureanu a fost nevoit să solicite ajutor Armatei Române. La 24 Ianuarie 1918 Sfatul Țării a proclamat independența Republicii Democratice Moldovenești, iar Daniel Ciugureanu în calitatea sa de
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
Ion Grigorievici Costaș (în ; n. 1944, satul Țarigrad, raionul Drochia) este un general din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor interne al Republicii Moldova (1990-1992) și ministru al apărării (1992). Se trage dintr-o familie de moldoveni români din nordul Basarabiei - satul Tarigrad, Drochia. Tatăl autorului - sergent al Armatei Române - a căzut prizonier la ruși la Cotul Donului. A revenit la ai săi în 1948, iar curând după aceea, cu toată familia, în 1949, au fost deportați
Ion Costaș () [Corola-website/Science/307686_a_309015]
-
de sus, de care se sprijină o femeie înger. La baza celei de-a doua plăci este încrustată o clepsidră cu aripi, simbolizând timpul în permanenta sa scurgere. În acest mausoleu este înmormântat marele logofăt Grigore Sturdza (1758-1833), tatăl domnitorului moldovean Mihail Sturdza. În partea anterioară a monumentului, este înscrustată în marmura albă următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: În partea din spate a monumentului este intrarea pe o scară în trepte în criptă, ale cărei uși sunt permanent
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
pădure, acest grup de călăreți având misiunea de a-i ataca din flanc pe cei care i-ar fi urmărit pe cei care deschideau lupta. Mahomed Cuceritorul, dorind să rezolve într-o singură bătălie decisivă soarta campaniei, ordonă riposta împotriva moldovenilor. Cei 4.000 de călăreți moldoveni sunt atacați și aceștia se retrag către Valea Pârâului Alb, vale ce fusese întărită pe ambii versanți cu trunchiuri de copaci, căruțe și tunuri pentru a se asigura o mai bună protecție a celor
Bătălia de la Valea Albă () [Corola-website/Science/306667_a_307996]
-
moldoveană a fost învinsă, dar pierderile au fost foarte mari de ambele părți. Dacă turcii au pierdut aproape 30.000 de oameni, Ștefan a pierdut 11 boieri din Sfatul țării, iar aproape 1.000 de oameni care au acoperit retragerea moldovenilor au fost făcuți prizonieri. Cronicarii vremii au menționat că tot câmpul de luptă a fost acoperit de oasele celor căzuți, ceea ce reprezintă probabil o sursă a toponimului Valea Albă. Ștefan cel Mare a fost nevoit să se retragă, împreună cu restul
Bătălia de la Valea Albă () [Corola-website/Science/306667_a_307996]
-
în prezent în regim gratuit și acoperă aproximativ întreg teritoriul Moldovei. Programele de televiziune române și ruse s-au dovedit concurență neloială pentru piața săracă de televiziune din Moldova. Dezvoltarea rapidă a audiovizualului în cele două țări, a făcut ca moldovenii să primească tot mai multe stații TV străine în detrimentul producțiilor autohtone. Piața de publicitate s-a concentrat pe fluxurile TV retransmise din România și Rusia. Chiar dacă guvernul moldovean primește bani din România și Rusia pentru înlesnirea transmisiunii în Moldova, aceste
Mass-media în Republica Moldova () [Corola-website/Science/306696_a_308025]
-
tricolor apare atunci de asemenea în Moldova, în Ardeal (de exemplu la Adunarea de la Blaj) și până la Paris (unde este arborat la 26 aprilie 1848 de către studenții români care salutau noul guvern revoluționar cu un tricolor „ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii”). Iată amănuntele adoptării tricolorului : Totuși, decretul nr. 252 din 13/25 iulie 1848, motivat prin faptul că „nu s-a înțeles [încă] cum trebuiesc făcute stindardele naționale”, definea steagul ca având culorile dispuse pe "verticală", posibil sub influența
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
două principate române la acel moment (roșu și albastru pentru Moldova și albastru și galben pentru Țara Românească). Legenda a inspirat mai multe lucrări artistice, printre care și un tablou al lui Constantin Lecca. Acesta, vrând să înfățișeze înfrățirea dintre moldoveni și munteni a ales un pasaj istoric din Letopisețul de la Bistrița: „În anul 7015 (1506), octombrie în 28, intrat-au domnul Ioan Bogdan Voievod în țara muntenească cu toate oștile la locul Rătezații, lângă movila Căiata, pe cea parte a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
principatelor și că cele trei culori, în dispoziția verticală, reprezintă drapelul naționalității române din toate teritoriile locuite de români. De altfel, tricolorul a fost prezent în 1848 și la Focșani și Râmnicu Sărat, cu prilejul unor manifestații de înfrățire între moldoveni și munteni, iar în preajma Adunării ad-hoc din Moldova, în 1857, populația civilă a adoptat tricolorul ca simbol al unirii, fapt constatat și de contele Alexandre Walewski, ministrul de externe al Franței. Nu în ultimul rând, ministrul de externe al Guvernului
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
din Războiului pentru Independență (1877). A fost confecționată în Arsenalul Armatei din București. Coroana Reginei Elisebeta este din aur. Forma acesteia este inspirată din iconografia bisericească ortodoxă română, fiind foarte asemănătoare cu coroanele purtate de soțiile domnitorilor români, munteni și moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt continuitatea istorică. Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oțel, ornamentat cu pietre alungite, rombice și perle șlefuite din același material. În partea superioară a cercului au fost
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
(n. 3 noiembrie 1921, Chișinău - d. 5 ianuarie 1995, București) a fost un sculptor și pictor român - moldovean de origine poloneză, autor a sute de sculpturi cu o însemnătate deosebită pentru patrimoniul cultural al României și Republicii Moldova, expuse în locuri din întreaga lume. s-a născut în orașul Chișinău, în familia Mariei și a lui Stanislav Ostap. Deoarece
Andrei Ostap () [Corola-website/Science/306741_a_308070]
-
deputat și viceprim-ministru, a promovat ideea renunțării la istoria românilor ca obiect de studiu în școală și introducerea a noi manuale de istorie, care reflectau altfel istoria națională a Moldovei. Concepția acestuia, bazată pe moldovenism, se referă la faptul că moldovenii având o statalitate de 650 ani, sunt o națiune diferită de români. Victor Stepaniuc are gradul militar de locotenent-colonel în rezervă.
Victor Stepaniuc () [Corola-website/Science/306778_a_308107]
-
Ungaria), Miroslavà Hornichovà și Jiři Hudeček (rep. Cehă), Enn Ehala și Katrin Sepp (PC estonian), Stelios Pappas și Anastasia Theodorakopulos (Grecia), Funda Ekır și Tayfun Mater (Turcia). În 2007, Grigore Petrenco a contribuit la înființarea « Comunități moldovenești din România » rezervată moldovenilor născuți în Republica Moldova, declarați ca « naționalitate » diferită de cea românească. Cunoscând legea română și bazându-se pe faptul că în dreptul României, cuvintele « naționalitate » și « cetățenie » înseamnă două lucruri diferite, Grigore Petrenco se aștepta ca autoritățile române să reacționeze interzicând-o
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
nr. 4094/866/2007). Odată această decizie publicată, bazându-se pe faptul că în Europa (și în dreptul internațional), cuvântul « naționalitate » înseamnă « cetățenie », Grigore Petrenco a început o campanie politică și de presă prin care acuză România că nu le recunoaște moldovenilor (sau persoanelor originare din Republica Moldova) dreptul constituțional de a se asocia. La data de 26 iunie 2008, Grigore Petrenco a prezentat în fața Comitetului Miniștrilor de Externe al Uniunii Europene întrebarea nr. 551 relativă la "refuzul autorităților românești de a recunoaște
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
persoanelor originare din Republica Moldova) dreptul constituțional de a se asocia. La data de 26 iunie 2008, Grigore Petrenco a prezentat în fața Comitetului Miniștrilor de Externe al Uniunii Europene întrebarea nr. 551 relativă la "refuzul autorităților românești de a recunoaște dreptul Moldovenilor de a avea o identitate națională" (documentul nr. 11668): ""În ce măsură atitudinea autorităților românești este conformă cu normele Consiliului Europei, și ce dispoziții va lua Consiliul Miniștrilor pentru a preveni violarea dreptului Moldovenilor din România de a avea o identitate națională
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
la "refuzul autorităților românești de a recunoaște dreptul Moldovenilor de a avea o identitate națională" (documentul nr. 11668): ""În ce măsură atitudinea autorităților românești este conformă cu normele Consiliului Europei, și ce dispoziții va lua Consiliul Miniștrilor pentru a preveni violarea dreptului Moldovenilor din România de a avea o identitate națională, și pentru a pune capăt acestui viol ?"". Din 12 mai pînă la 28 august 2009 Grigore Petrenco a deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului al Republicii Moldova. În 2014 între Petrenco și liderul
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
20.00, cu Angela Gonța, este cel mai urmărit program de știri în Chișinău, potrivit unui sondaj de audiență realizat de IMAȘ Chișinău, în octombrie-noiembrie 2012 . Datele studiului, efectuat după metodă day-after recall, arată că aproximativ 300 de mii de moldoveni urmăresc în fiecare seară buletinul de la ora 20.00. În mediul urban, PRO TV Chișinău ocupă poziția a doua că audiență. Circa 11 la sută dintre oamenii care se uită la televizor în prime-time, urmăresc programele PRO TV Chișinău, potrivit studiului IMAȘ
ProTV Chișinău () [Corola-website/Science/306787_a_308116]
-
candidând pe listele CDR. A fost instalat oficial în această funcție la 22 iunie 1992. A fost reales ca primar la alegerile din 1996 (din primul tur cu 71% din voturi) și din 2000. În anul 2000 a înființat Partidul Moldovenilor, al cărui lider a fost. În anul 2002 a devenit membru PSD. La data de 28 noiembrie 2003, Simirad a fost numit prin decret prezidențial în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotentiar la Ambasada României din Cuba. A deținut această
Constantin Simirad () [Corola-website/Science/306819_a_308148]
-
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Iași este un monument de bronz închinat domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași. Inițial monumentul era amplasat în fața Palatului Administrativ din Iași, iar actualmente se află în fața Palatului Culturii care a fost
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
(în ; n. 18 iulie 1952, Hîrbovăț) este un politician, politolog și diplomat moldovean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând din decembrie 2014 pe listele PSRM și anterior în anii 2001-2002 pe listele PCRM. A mai fost ales deputat și în legislatura a XIV-a (1998-2001). a fost contra-candidatul Zinaidei Greceanîi (ambii înaintați de PCRM
Andrei Neguța () [Corola-website/Science/307968_a_309297]
-
și loc de rugăciune. În lucrarea "Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca" (1901), arhimandritul Narcis Crețulescu precizează următoarele lucruri în legătură cu întemeierea ei: ""Pe la anii 1343 - 1365, un Bogdan-Vodă, poate cel dintâi cu acest nume, se întoarce din bejenie de la Maramureș, înconjurat de moldoveni și cler, se stabilește în târgul Baia, se face proprietar pe moșia cu satul Bogdănești și în memoria descălecării lui clădește biserica Mănăstirii Bogdănești, pe numele lui, biserica cu hramul Sfântul Neculai"". Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
60% în așezări rurale (30.248 locuitori). Cele mai populate localități sunt orașul Herța - 2.101 locuitori și satele Ostrița - 3.686, Horbova - 2.969 și Târnauca - 2.852. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Herța erau majoritari în totalitatea localităților din raion, cu excepția satului Mamornița, unde românii reprezentau doar 7,66% din populație . În raionul Herța funcționează 5 întreprinderi industriale, specializate în principal pe procesarea produselor agro-alimentare. Agricultura este principala ocupație a
Raionul Herța () [Corola-website/Science/307358_a_308687]
-
Moldovei vor avea autoritate și dincolo de Nistru, în teritoriul numit astăzi Transnistria (deși nu în hotarele mult micșorate de astăzi) iar în trecut "Satele hănești" (adică dinspre Hanatul Crimeii) sau "Vozia" (după revista din Chișinău "Literatura și arta"). În 1455 moldovenii vor pune stăpânire pe castelul pe care, fără autorizația domnitorilor Moldovei, îl ridicaseră frații Senarega la Lerici, la gura Niprului. Încercările făcute sub Petru Aron, Bogdan și iar Petru Aron de frații Senarega de a recupera castelul fură zadarnice, el
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
de cololnizările organizate de Rusia, astfel încât în 1900 românii reprezentau doar un procent aflat între 10 și 25 % (după sursă) din populația regiunii. De altfel, ei în general nu apar în izvoarele rusești țariste sub numele de români, ci de "moldoveni" sau "latinofoni". Propaganda kieveană din secolul XIX va avea un rol fundamental în ucrainizarea zaporojenilor, ca și a altor populații ne-ucraineene din Podolia, Carpați și alte regiuni. În sec. XX teritoriul va fi atribuit de Moscova Republicii Socialiste Sovietice Ucraineene
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
Orașul are stație de cale ferată. Primarul orașului Șoldănești este Ion Cuculescu (PN), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Șoldănești (15 consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Șoldănești este una din puținele localități urbane mononaționale din Moldova, moldovenii constituind peste 99% din populația orașului. Astfel, din circa 7.700 populație 7.620 o constituie moldovenii, 60 sunt ruși, restul - evrei 7 persoane și beloruși 5 persoane. În oraș funcționează o instituție preșcolară, liceul „Alexei Mateevici” și o școală
Șoldănești () [Corola-website/Science/303199_a_304528]