3,832 matches
-
piardă lupta. Șam începe să creadă că moluștele l-au marcat pentru reposedare, deoarece ele pot comunica prin "conferință directă" - gazdele lor stau spate în spate, permișând fuziunea parțială a moluștelor. Această tehnică permite o răspândire rapidă a informațiilor printre moluște, unii savanți opinând că ele sunt, de fapt, un organism împărțit în mai multe trupuri. Explorând o nouă aterizare din Mississippi, Bătrânul descoperă trupuri omenești aflate în animație suspendată, iar descoperirea îi trezește lui Mary amintiri dureroase de pe vremea când
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
descoperă trupuri omenești aflate în animație suspendată, iar descoperirea îi trezește lui Mary amintiri dureroase de pe vremea când trăia într-o comunitate de pe Venus. Accesându-i amintirile prin hipnoză, Bătrânul și Șam descoperă că populația venusiana a devenit în trecut victima moluștelor, de care a scăpat prin intermediul "febrei de nouă zile ". Deși fatală și pentru oameni, ea duce la moartea moluștei după doar patru zile, permițând salvarea gazdei în cele cinci zile rămase. Șam pune la punct un plan pe scară largă
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
într-o comunitate de pe Venus. Accesându-i amintirile prin hipnoză, Bătrânul și Șam descoperă că populația venusiana a devenit în trecut victima moluștelor, de care a scăpat prin intermediul "febrei de nouă zile ". Deși fatală și pentru oameni, ea duce la moartea moluștei după doar patru zile, permițând salvarea gazdei în cele cinci zile rămase. Șam pune la punct un plan pe scară largă de infestare a oamenilor-sclavi cu virsului febrei, eveniment urmat de imunizarea gazdelor imediat după moartea moluștelor. În timpul istovitoarei munci
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
duce la moartea moluștei după doar patru zile, permițând salvarea gazdei în cele cinci zile rămase. Șam pune la punct un plan pe scară largă de infestare a oamenilor-sclavi cu virsului febrei, eveniment urmat de imunizarea gazdelor imediat după moartea moluștelor. În timpul istovitoarei munci de imunizare a celor a caror moluște au decedat, Bătrânul ajunge sub controlul unei moluște și îl ia prizonier pe Șam. Având acești doi oameni care au fost creierul operațiunii de oprire a invaziei, moluștele au dobândit
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
gazdei în cele cinci zile rămase. Șam pune la punct un plan pe scară largă de infestare a oamenilor-sclavi cu virsului febrei, eveniment urmat de imunizarea gazdelor imediat după moartea moluștelor. În timpul istovitoarei munci de imunizare a celor a caror moluște au decedat, Bătrânul ajunge sub controlul unei moluște și îl ia prizonier pe Șam. Având acești doi oameni care au fost creierul operațiunii de oprire a invaziei, moluștele au dobândit un atu important în câștigarea războiului. Totuși, Șam reușește să
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
la punct un plan pe scară largă de infestare a oamenilor-sclavi cu virsului febrei, eveniment urmat de imunizarea gazdelor imediat după moartea moluștelor. În timpul istovitoarei munci de imunizare a celor a caror moluște au decedat, Bătrânul ajunge sub controlul unei moluște și îl ia prizonier pe Șam. Având acești doi oameni care au fost creierul operațiunii de oprire a invaziei, moluștele au dobândit un atu important în câștigarea războiului. Totuși, Șam reușește să le dejoace planul și să îl salveze pe
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
după moartea moluștelor. În timpul istovitoarei munci de imunizare a celor a caror moluște au decedat, Bătrânul ajunge sub controlul unei moluște și îl ia prizonier pe Șam. Având acești doi oameni care au fost creierul operațiunii de oprire a invaziei, moluștele au dobândit un atu important în câștigarea războiului. Totuși, Șam reușește să le dejoace planul și să îl salveze pe Bătrân de sub influența moluștelor. Finalul îl prezintă pe Șam îmbarcat pe navă pregătită să atace satelitul Titan, într-un contraatac
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
prizonier pe Șam. Având acești doi oameni care au fost creierul operațiunii de oprire a invaziei, moluștele au dobândit un atu important în câștigarea războiului. Totuși, Șam reușește să le dejoace planul și să îl salveze pe Bătrân de sub influența moluștelor. Finalul îl prezintă pe Șam îmbarcat pe navă pregătită să atace satelitul Titan, într-un contraatac menit să schimbe soarta războiului. Versiunea inițială a românului lui Heinlein conținea 96.000 de cuvinte, fiind scurtata la 60.000 de cuvinte atât
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
piața anului 1951. De exemplul în versiunea completă, cartea începe cu Șam trezindu-se alături de o blondă pe care o agățase în seara precedentă - episod eliminat complet în versiunea din 1951. Aceasta prezintă pierderea apetitului sexual de către oamenii controlați de moluște, dar în versiunea scrisă inițial de Heinlein și publicată în 1990 se relatează despre descoperirea sexualității umane de către "păpușari " și de folosirea ei în orgii transmise în direct de televiziunile din zonele controlate de ei. Boucher și McComas au caracterizat
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
teritoriul administrativ al comunei Păltiniș. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 4 ha, pe valea „Ogașul Ursului”, în bazinul văii Pogănișului, în partea nord-estică a satului Delinești și reprezintă o zonă de deal cu resturi fosilifere tortoniene de moluște, melci, foraminifere, briozoare, viermi, alge, corali și pești, depozitate în rocă sedimentară de pietrișuri, argile, gresii și marne.
Locul fosilifer de la Delinești () [Corola-website/Science/325784_a_327113]
-
de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se găsesc plantele și fauna fosilă între care și resturi de mastodonți (Mastodon borsoni), diverse specii de moluște sau pești. La Borsec climatul este subalpin. Iernile șunt aspre și reci iar verile răcoroase, resimțindu-se totuși în depresiuni, protecția ramelor muntoase față de vînturile puternice. Se resimt și efecte locale de fohn. Apele șunt colectate prin rețeaua hidrografica a
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata sulițar sau fluierarul de mlaștină. Specii care au fost observate rar: acvila mică, șoimul dunărean sau vânturelul mic. Moluștele: sunt reprezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodele terestre, acvatice și bivalve (scoici) Pești: sunt reprezentate speciile de apă dulce cum ar fi tiparul, linul, știuca, crapul, salăul, somnul. Sunt și specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
ca urmaș al lui Comte de La Cépède, devenind mebru al academiei franceze (Académie des sciences). După moartea lui Jean-Baptiste Lamarck, ocupă postul de la catedra de la muzeul "Muséum national d'histoire naturelle" iar în 1830 preia catedra de predare a nevertebratelor (moluște, zoofite și viermi). La doi ani după moartea lui Cuvier, preia catedra de anatomie comparată, unde va preda timp de 18 ani. El se dovedește ca urmaș demn al predecesorilor săi, având merite deosebite mai ales în domeniul paleontologiei. De
Henri Marie Ducrotay de Blainville () [Corola-website/Science/322736_a_324065]
-
și al Australiei. Are o talie de 23 cm, spatele este cafeniu-lutos cu pete lunguiețe mai închise, pieptul și abdomenul sunt albe. Ciocul este fin și drept. Picioarele sunt foarte subțiri și lungi. Se hrănește cu pești mici, viermi, crustacee, moluște și insecte acvatice și terestre. În România cuibărește rar în sărăturile și grindurile înierbate din Delta Dunării și jurul lacurilor dobrogene; este mai numeros în pasaj.
Fluierar de lac () [Corola-website/Science/329598_a_330927]
-
afle vești de la Fridtjof Nansen, care încerca în acel timp să ajungă cât mai la nord posibil (și reușise) și despre care nu se mai știuse nimic până pe la sfârșitul lui 1896. Arthur a colecționat obiecte etnografice, schelete de mamifere, moluște (inclusiv o moluscă numită mai târziu "Neptunea sachsenheimi"). După ce s-a întors din expediție, a scris publicația "Din Transilvania în Spitzbergen" (se află la Complexul Muzeal Național "Astra"). Arthur a donat Societății Ardelene pentru Științele Naturii o colecție de peste 100
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
Fridtjof Nansen, care încerca în acel timp să ajungă cât mai la nord posibil (și reușise) și despre care nu se mai știuse nimic până pe la sfârșitul lui 1896. Arthur a colecționat obiecte etnografice, schelete de mamifere, moluște (inclusiv o moluscă numită mai târziu "Neptunea sachsenheimi"). După ce s-a întors din expediție, a scris publicația "Din Transilvania în Spitzbergen" (se află la Complexul Muzeal Național "Astra"). Arthur a donat Societății Ardelene pentru Științele Naturii o colecție de peste 100 de obiecte etnografice
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
Camenca într-un recif cu lungimea de peste 2 km și lățimea - 125 m, amplasat la sud de satul Butești, raionul Glodeni, Republica Moldova. Ca și restul toltrelor, reciful calcaros s-a format cu 15-20 milioane de ani din schelete de corali, moluște, scoici, alge, animale și organisme marine care populau apele calde ale Mării Sarmatice și Mării Tortoniene ce acopereau atunci nordul Moldovei. În recif s-au format peșteri de diverse dimensiuni în care s-au descoperit oase fosilizate de urși de
Cheile Butești () [Corola-website/Science/329992_a_331321]
-
montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă colinară ce adăpostește resturi de faună fosiliferă (de moluște) depozitată în straturi de nisipuri și argile, atribuită Sarmațianului.
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
exemplar tânăr ajunge la dimensiunile unui adult. Impactul ecologic al acestui gastropod în Marea Neagră este unul negativ. Rapana este considerat un prădător (specie invazivă) datorită înmulțirii rapide, cât și a regimului alimentar compus din midii și stridii, ambele specii de moluște fiind extrem de importante în filtrarea apei mării dar și cu valoare economică. În ultimul timp reducerea efectivelor de Rapana s-a accentuat în țările riverane Mării Negre, deoarece acestea au început exploatarea speciei în scopuri comerciale (culinare - este cunoscut pentru proprietățile
Rapană () [Corola-website/Science/327091_a_328420]
-
stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc de pe litoralul țării unde acestea mai supraviețuiesc. Reportaje
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
autofecundație. Icrele și larvele sunt pelagice. Icrele au 0,8-1,2 mm în diametru. Larvele au spini pe preopercular, interopercular, subopercular, opercular, cleitral, postcleitral, supracleitral și posttemporal. Sparidele se hrănesc în mare parte cu nevertebrate bentonice, mai ales cu polichete, moluște, crustacee și arici de mare (echinide). Importanța acestei familii pentru pescuit este datorită mai mult bogăției sale în specii decât abundenței particulare a unora dintre ele; cele mai bune randamente sunt obținute la adâncimi de 30-100 m. Acești pești sunt
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
trăiesc solitar sau în grupuri mici; sunt active în timpul zilei, iar noaptea se îngropa în nisip sau se ascund în ierburi de mare sau în adăposturilor stâncoase. Labridele sunt în principal carnivore și se hrănesc mai ales cu nevertebrate bentonice, moluște, crabi, arici de mare (echinide) pe care le zdrobesc între dinți lor faringieni care acționează ca o piatră de moară; unele specii sunt ierbivore. Unele specii mici curăța peștii mai mari de ectoparaziți. Labridele depun icrele în cuiburi pe care
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
sunt scurte, înotătoarele pelviene situate sub prima înotătoare dorsală. Colorație este cenușie spre albastră sau verde pe spate cu reflexe argintii și diferite ornamentații; albă pe abdomen. Sunt răpitori lacomi și se hrănesc în principal cu pești, mai rar cu moluște și crustacee. Depun fracționat icrele, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice. Pot să atace oamenii. Au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv. Speciile mari ("Sphyraena barracuda"), trebuie evitate din cauza riscului de intoxicație cu
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
largul oceanelor sau până la adâncimi de 100 m sau mai mult. Juvenilii "Sphyraena barracuda" se găsesc de obicei în mlaștinile cu mangrove și estuarele râurilor. Baracudele sunt răpitori lacomi și activi, se hrănesc în principal cu pești, mai rar cu moluște și crustacee. Comportamentul gregar este observat mai ales la speciile mici sau la peștii tineri care se adună în bancuri mici sau mari, în timp ce adulții speciilor mari ("Sphyraena barracuda") sunt în mare parte solitari. Unele specii sunt diurne, în timp ce altele
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]