6,277 matches
-
drept divin. Înainte de a fi îndepărtat de la putere, Clarendon a reprezentat cu succes acea partidă regalistă moderată care respinsese elementele absolutiste din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse monarhia mixtă. Ideea unei guvernări mixte, guvernare în "proporție armonică", a fost pentru prima dată susținută în mediul renascentist, fiind
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse monarhia mixtă. Ideea unei guvernări mixte, guvernare în "proporție armonică", a fost pentru prima dată susținută în mediul renascentist, fiind inspirată de filosofii neoplatonici. Se consideră că republica Veneției a fost singura realizare a ideii de constituție mixtă, fiind lăudată pe parcursul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
state este dată de modul în care regele își exercită prerogativele prin intermediul unui corp care limitează de facto puterea regală. Nu există nici un motiv pentru a nu transpune într-un principiu de drept ceea ce se întâmplă de facto în toate monarhiile europene. Formularea unui astfel de principiu a fost făcută mai înainte (1606) de Arnisaeus, care a adus următoarea corecție teoriei lui Bodin: Există un număr de puteri și de drepturi a căror unitate produce suveranitatea completă. Și cu toate că este imposibil
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Succesul acestei doctrine în Anglia se explică tocmai prin existența unei practici de limitare a puterii, care a fost consfințită prin Magna Carta; originea ei autentică a fost dreptul saxon, anterior cuceririi normande. Tocmai de aceea a fost susținută teoria monarhiei mixte de patriarhaliștii moderați (Bramhall) și de regaliștii constituționaliști (Clarendon). În perioada în care a început Filmer să scrie Patriarcha, absolutismul lui Iacob I provoca reacțiile parlamentului în numele "vechilor libertăți". În ceea ce privește noile libertăți care erau susținute de puritanii radicali și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
solid în practica politică engleză de dinainte de Iacob I. Este adevărat că au existat regi care au încarnat un model absolutist, dar au existat și alte realități politice: Magna Carta, succesiunea la tron pe linie feminină, dreptul de rezistență față de monarhii tiranici, promovat de teologia calvinistă; toate acestea se opun modelului patriarhalist nu ca simple doctrine, ci ca realități politice. Teoria lui Filmer nu corespunde acestor realități pentru că se bazează pe două doctrine străine de Anglia: cea a lui Iacob I
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a lui Jean Bodin. Teoria lui Bodin definea suveranitatea ca "puterea de a face legi și de a le aplica". Trebuie să observăm că această definiție este pur descriptivă și că mărcile suveranității identificate de Bodin erau cele exercitate de monarhia franceză. Acestea nu corespundeau întru totul cu mărcile suveranității engleze. Spre exemplu, în Anglia nu a existat niciodată o monarhie administrativă, regele fiind lipsit de armată și de birocrație, fapt ce presupunea o limitare de facto a puterii regale. În afară de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Trebuie să observăm că această definiție este pur descriptivă și că mărcile suveranității identificate de Bodin erau cele exercitate de monarhia franceză. Acestea nu corespundeau întru totul cu mărcile suveranității engleze. Spre exemplu, în Anglia nu a existat niciodată o monarhie administrativă, regele fiind lipsit de armată și de birocrație, fapt ce presupunea o limitare de facto a puterii regale. În afară de asta, regele nu putea ridica impozite fără aprobarea parlamentului, iar aceasta constituia o divizare a suveranității fiscale, principiu care nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
al II-lea. Toate acestea indică faptul că teoria lui Filmer era o utopie pe care numai circumstanțele istorice au ridicat-o la rang de ideologie oficială. Ea a devenit interesantă abia atunci când politica engleză a devenit susținută pe față de monarhia absolutistă franceză și când perspectiva revenirii la catolicism dădea un nou impuls doctrinei monarhiei de drept divin. Teoria lui Filmer nu ținea însă cont de o serie de aspecte ale tradiției engleze care, în contextul rupturii de catolicism, deveniseră ideologie
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pe care numai circumstanțele istorice au ridicat-o la rang de ideologie oficială. Ea a devenit interesantă abia atunci când politica engleză a devenit susținută pe față de monarhia absolutistă franceză și când perspectiva revenirii la catolicism dădea un nou impuls doctrinei monarhiei de drept divin. Teoria lui Filmer nu ținea însă cont de o serie de aspecte ale tradiției engleze care, în contextul rupturii de catolicism, deveniseră ideologie oficială încă din vremea dinastiei Tudor. Richard Hooker, celebrul teolog din vremea Elisabetei I
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
același lucru. și tocmai de aceea va respinge Locke în întregime teoria lui Filmer, arătând că este nefondată: "Marea teză a lui Sir Robert Filmer este că "oamenii nu sunt în mod natural liberi". Acesta e fundamentul pe care stă monarhia lui absolută"65. Rezumată astfel, ipoteza lui Filmer lasă să se înțeleagă fără echivoc că oamenii nu pot avea niciodată libertatea de a-și alege conducătorii sau formele de guvernare. "Prinții au o putere absolută, și prin drept divin; sclavii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este în relație faptul că o femeie individuală se supune prin providența ei unui bărbat individual și că "nu poate fi vorba de o altă supunere decât ceea ce orice femeie îi datorează soțului"76. Dacă acesta este fundamentul original al monarhiei absolute despre care vorbește Filmer, atunci "vor exista tot atâția monarhi pe câți soți există"77. În continuare, Locke atacă confuzia dintre dreptul conjugal bazat pe generare și dreptul politic bazat pe recunoaștere publică. Puterea conjugală pe care o are
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ascultăm: căci am fost mereu convins că trebuie să fie magistrați și reguli în lume, și totuși sunt încă în libertate, până când va apărea cel a cărui persoană are drept la supunerea mea"84. În capitolul IX, Locke discută problema monarhiei de drept divin justificată de Filmer prin dreptul de succesiune transmis pe linie paternă, cu începere de la Adam. El reia chestiunea discutată la început, referitoare la fondarea suveranității lui Adam pe un drept de proprietate asupra tuturor creaturilor din Univers
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
14 al celui de-Al doilea tratat. Aici Locke respinge ideea lui Hobbes că starea de natură este mai rea decât orice fel de guvernământ 101 și spune că starea naturală nu poate fi în nici un caz mai rea decât monarhia absolută. Aceasta e o dovadă prin absurd că oamenii au cunoscut cu siguranță o stare naturală, de vreme ce au cunoscut monarhia absolută care, la fel ca orice tiranie, este o "stare de război"102. Locke raționează aristotelic sau scolastic, presupunând că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
decât orice fel de guvernământ 101 și spune că starea naturală nu poate fi în nici un caz mai rea decât monarhia absolută. Aceasta e o dovadă prin absurd că oamenii au cunoscut cu siguranță o stare naturală, de vreme ce au cunoscut monarhia absolută care, la fel ca orice tiranie, este o "stare de război"102. Locke raționează aristotelic sau scolastic, presupunând că, de vreme ce există cel mai mare rău, trebuie să existe și cel mai mare bine, sau, în orice caz, putem gândi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebuie să existe și cel mai mare bine, sau, în orice caz, putem gândi o regresie a răului către cel mai mare bine. Argumentul său este pur teologic: Locke presupune că starea naturală perfectă a avut o existență efectivă deoarece monarhia absolută este cel mai mare rău, iar acest lucru demonstrează că omenirea a cunoscut starea de cădere și degradare. În sens invers, cea mai rea formă de guvernare este chiar monarhia absolută pentru că este negarea absolută a principiilor presupuse în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
starea naturală perfectă a avut o existență efectivă deoarece monarhia absolută este cel mai mare rău, iar acest lucru demonstrează că omenirea a cunoscut starea de cădere și degradare. În sens invers, cea mai rea formă de guvernare este chiar monarhia absolută pentru că este negarea absolută a principiilor presupuse în starea naturală. Prin urmare, distincția dintre starea naturală și starea de război are un fundament moral: "Iată aici în mod clar diferența dintre starea naturală și starea de război, stări pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
forță. În momentul în care între stăpân și sclav intervine "un contract, o înțelegere pentru limitarea puterii, de o parte, și pentru supunere, de alta, starea de război și sclavia încetează atâta timp cât durează contractul"54. Anumite tipuri de guvernare precum monarhia absolută sunt considerate de Locke drept forme de sclavie și, prin urmare, drept stare de război care justifică rezistența. Starea de război este o crimă împotriva legii naturale, întrucât oamenii sunt siliți să renunțe la drepturile lor și să se
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și o folosește pentru a elabora și executa legile, vorbim de democrație. Dacă puterea de a elabora legi aparține numai câtorva indivizi aleși care o transmit descendenților lor, vorbim de oligarhie. Atunci când această putere aparține unui singur individ, vorbim de monarhie. Aceasta din urmă poate fi ereditară (atunci când puterea se transmite urmașilor) sau electivă - dacă puterea revine monarhului numai pe parcursul vieții sale, urmând ca după moartea sa puterea de a numi un succesor să revină oamenilor 41. În capitolul XI al
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care constă siguranța și conservarea oamenilor, oamenii au dreptul de a-l îndepărta prin forță"56. În ceea ce privește puterea federativă, aceasta este asociată celei executive și subordonată legislativului. Locke evocă principiul salus populi suprema lex, căruia îi asociază o definiție a monarhiei ca fiind puterea al cărei scop este de a veghea la realizarea binelui general 57. Plecând de la aceste observații relativ favorabile cauzei regale, este abordată problema prerogativei, care este "puterea de a acționa după voie în vederea binelui public, fără prescripția
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
unei comunități politice. Puterea este, pentru Locke, în mod necesar legată de existența unui drept fundamentat pe o obligație: datoria de a exercita puterea. Abuzul, în măsura în care depășește și suprimă orice drept și orice morală, stă la baza puterii absolute arbitrare. Monarhia absolută descrisă de Hobbes în Leviathan pare să fie un astfel de regim, cu toate că Hobbes se deosebește radical de patriarhalismul lui Filmer, prin faptul că fondează politica pe dreptul natural și pe contractul social. Pentru Hobbes, suveranitatea nu poate fi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
arbitrar. În ceea ce privește puterea arbitrară, aceasta este exercitată în funcție de bunul plac al celui ce o deține, și nu în funcție de legi. Prin urmare, puterea absolută nu este în mod necesar arbitrară, la limită ea poate fi chiar una rațională. Astfel, pentru Hobbes, monarhia absolută este singura formă rațională de guvernare tocmai pentru că nu este arbitrară în sensul despotismului antic. Suveranul este limitat, la Hobbes, de legile naturale care sunt în număr de șaisprezece, forța lor de constrângere fiind dată prin intermediul legilor pozitive care
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în al treilea rând, a legii care poruncește echitatea"63. Pentru Locke însă, dacă puterea absolută nu este limitată prin instituții pozitive și legi fundamentale "ea nu poate fi în nici un fel o formă de cârmuire civilă"64. Într-o monarhie absolută, suveranul este propriul său judecător, interpret și executor al legii naturale, ceea ce-l plasează direct în starea naturală. Or judecata în starea naturală se dovedește a fi un pericol pentru libertatea oamenilor. Așa cum am arătat mai sus, nici un om
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
să fie o condiție pentru limitarea puterii, este anulat prin suveranitatea de facto, întrucât monarhul absolut păstrează pentru sine "întreaga libertate a stării naturale, o libertate pe care puterea o sporește, iar lipsa pedepsei o legitimează"78. A crede că monarhia absolută este de preferat altor forme de guvernare înseamnă "a crede că oamenii sunt atât de nesăbuiți, încât au grijă să evite pagubele pe care li le pot aduce dihorii sau vulpile, dar sunt mulțumiți să fie devorați de lei
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
afla originea nici în starea naturală, nici în contractul social. În interpretarea optimistă a naturii umane, contractul nu servește numai în scopul securizării vieții și proprietății, ci și în scopul moralității, dat fiind că proprietatea este fundamentul vieții morale. Dacă monarhia absolută e văzută ca o stare de război, aceasta este pentru că orice îngrădire a proprietății (în ambele sensuri) este pentru conștiința puritană un atentat la fundamentul moralității (pentru Locke, conștiința religioasă ține de proprietate, în primul sens al termenului). Puterea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cu problema obligației morale și politice. Principala schemă de argumentare are în vedere faptul că, în doctrina lockeeană, suveranul are o serie de obligații care rezultă din contract, obligații care sunt definite în raport cu legea naturală. Mai precis, se consideră că monarhia absolută (care reprezintă, în vremea lui Locke, încarnarea tiraniei) este o încălcare a drepturilor naturale ale cetățenilor, iar aceștia se pot considera liberi de obligațiile pe care și le-au asumat, deoarece suveranul nu și-a respectat partea sa de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]