5,593 matches
-
O cronică la spectacolul cu Moara roșie de Xavier de Montépin (piesa era localizată de I. P. Bancov) îi dă prilejul să afirme necesitatea unei critici dramatice curajoase, ca o condiție a dezvoltării teatrului până la stadiul unei instituții de cultură și moralitate. R.Z.
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume interesul pentru teatru și culisa teatrală, dar mai ales pentru organizarea, funcționarea și moralitatea acestei instituții de artă. C. susține câteva polemici literare: la rubrica „Purgatoriul” se pronunță împotriva revistelor pornografice (10/1923), a picturii lui Marcel Iancu (30/1923), a literaturii lui Ion Minulescu (85-88/1942). În 1942, când Panait Istrati revine în
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
practica meserii calificate, creația artistică și sporturi, precum bowling, biliard sau tenis. Dar ar explica și faptul că oamenii pot fi manipulați, controlați, conduși etc. de către „cel care posedă întăritorii potriviți” - susținea Skinner în 1953, fără a se preocupa de moralitatea și umanismul acestui „Big Brother” sui-generis. 3.8. Programe de întăriretc "3.8. Programe de întărire" Skinner nu s-a mulțumit cu teoria științifică pură; i-a atașat acesteia și tehnologia de aplicare. Este o tehnologie expusă scurt, concis, „inginerește
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sunt privite ca „reflectând operațiunea de mediere a mecanismelor mai degrabă decât cuplarea directă a stimulilor cu răspunsurile, evocată de alte evenimente”. Teoria modelării (a învățării sociale), deși eminamente behavioristă, este compatibilă cu umanismul și teoria umană a valorii și moralitatea. Subtila teorie banduriană a reușit să concilieze două paradigme aflate în controversă - ceea ce o face încă actuală. 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și disputetc "4.2. Teoria modelării\: unele tradiții, curente și dispute" Prin anii ’60, când lucra
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Meridiane din București). Homer, de exemplu, este un poet clasic. Iliada și Odiseea - atribuite acestui bătrân orb, care își recita poemele prin cetățile Greciei în urmă cu zece secole - constituie nu numai modele literare indiscutabile, ci și o „sursă a moralității și înțelepciunii sociale” - consideră filozoful Ernan McMullin, autor al unor semnificative lucrări de filozofia științei (Newton on Matter and Activity, 1978; The Conception of Science in Galileo’s Work, 1978; Stability and Change in Science, 1984; Conception of Science in
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
inițierea unei direcții de cercetare noi, abordarea în premieră națională a unor teme de actualitate pe plan internațional; 2) cercetarea cu precădere a realităților autohtone și punerea în lumină a valorilor românești; 3) opera încheiată să fie o sursă a moralității și înțelepciunii sociale; 4 ) în opera realizată să se ofere răspunsuri, fie ele și parțiale, la problemele prezentrului; 5) redactarea operei să fie într-un stil științific (aproape) fără reproș, cu „idei clare și distincte”, după cum ne îndemna René Descartes
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ridicat acest Premiu Nobel din 1923. Despre acest lucru vom vorbi mai departe. Aici vom face doar următoarea observație: în fascinanta istorie a descoperirii insulinei stau față în față două imagini: de o parte Paulescu, un cercetător desăvârșit, cu o moralitate proverbială și un ascuțit simț al dreptății; de cealaltă parte un „comando” canadian, heterogen ca valoare și moralitate, care s-a dovedit lipsit de scrupule în însușirea unui merit pe care nu îl avea. Aceste două tablouri ilustrează, pe de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
observație: în fascinanta istorie a descoperirii insulinei stau față în față două imagini: de o parte Paulescu, un cercetător desăvârșit, cu o moralitate proverbială și un ascuțit simț al dreptății; de cealaltă parte un „comando” canadian, heterogen ca valoare și moralitate, care s-a dovedit lipsit de scrupule în însușirea unui merit pe care nu îl avea. Aceste două tablouri ilustrează, pe de o parte, lumina și adevărul, iar de cealaltă parte, întunericul și minciuna care a născut o vastă literatură
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
că își pierduseră în ochii populației orice capacitate de a proteja populația și a stopa degradarea continuă a condițiilor de viață, dar deveniseră sursa acestui stres cotidian în creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
legilor civile și canonice, fanarioții și slujitorii lor, inclusiv legiștii făceau, ca în caz de deces, averea ierarhilor în loc să rămână Mitropoliei, Episcopiei ori mânăstirilor de unde primiseră metania, rămânea statului. În felul acesta adevărații proprietari rămâneau în ruină, sărăcie și mizerie. Moralitatea unei astfel de justiții a fost preluată și de către domnii pământeni care, prin Ministerul de Culte s-au tot înfruptat de la proprietari până în anul 1843, când, în cazul marilor demnitari ai clerului, moștenirea s-a lăsat Departamentului bisericesc. Urmașul în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
7-19 August 1858 ele trebuie să insufle toate lucrările noastre, a face ca ele să străbată din ce în ce mai mult în cunoștința și deprinderile funcționarilor și a cetățenilor, trebuie să fie obiectul și zelul neadormitelor Domniei-Voastre stăruinți. Așa fiind apoi legalitatea și moralitatea se cuvine să fie sufletul administrației. Din păzirea cu sfințenie a acestor principii mântuitoare și numai din păzirea acestora decurge apoi respectul autorităței, fără de care nu poate fi administrație, fără de care nu se poate avea măcar ordinul public. Veți avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poate fi administrație, fără de care nu se poate avea măcar ordinul public. Veți avea un ochiu neadormit asupra purtărei deosebiților funcționari, puși în atârnarea Domniei-Voastre, calitatea care mai presus de toate sunteți datori să o reclamați de la ei, să fie moralitatea. Amploianții din nenorocire, până acum au fost foarte rău plătiți, nevoia au silit pe mulți de a năzui la mijloace neînvoite de lege și de onoare; aceasta au născut corupția, care au stricat simțul moral al multor funcționari publici, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar membrii Bisericii să folosească aceste mijloace în serviciul apostolatului"152. Aceste două norme sintetizau concepțiile exprimate încă de la începutul secolului al XX-lea, care au enunțat nevoia de apostolat prin toate mijloacele și pe cea de obligativitate a existenței moralității în presă și în toate scrierile (indiferent de noile realități și schimbări din societate) 153. Încă din introducere (Decretul privind mijloacele de comunicare social), Inter mirifica, arăta importanța deosebită pe care Biserica o acorda căilor de comunicare a știrilor, ideilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Calendarul Presa Bună, 1924, p. 27. 330 AGRU Asociația Generală a Românilor Uniți 331 Jean Georgescu concluziona cu privire la tabloul presei catolice din România: "lista publicațiilor catolice din România ne dovedește că presa catolică ar însemna o mare forță pentru răspândirea moralității în popor, pentru apărarea drepturilor Bisericii și pentru binele adevărat al întregii țări, dacă ea ar fi grupată într-o organizare centrală. Nădăjduim că această organizare nu va întârzia mult" (Jean Georgescu, op. cit., p. 171). 332 Constituția din 1923 în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de voința participanților de a-l apăra. Nu există garanții cu privire la durata sa, iar statele implicate sunt conștiente de faptul că circumstanțele se pot schimba surprinzător de repede. Comparația cu securitatea colectivă este pierdută de regim mai ales pe tărâmul moralității. Un stat care nu participă la un regim de securitate sau îi încalcă regulile nu poate fi transformat în agresor, chiar dacă în urma (in) acțiunii sale a căpătat o putere mai mare comparativ cu ceilalți, care devin astfel mai vulnerabili. Mecanismele
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
dintre bine și rău este reală. Opiniile se schimbă, moravurile se modifică, credințele se înalță și se prăbușesc, dar legea morală rămâne scrisă pe tăblițele eternității. [...] Dreptatea este dreptate, mila milă, onoarea onoare, buna-credință bună-credință, fidelitatea fidelitate, încă de la început [...] moralitatea nu este trecătoare [...], să nu uităm că, în cazul în care coborâm standardul nostru în Istorie, nu-l vom putea menține nici în Biserică sau în Stat”. (550-552) Aceste afirmații constituie o agendă morală pentru studierea trecutului României. în plus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
legătură cu tradiția apuseană. „Civilizația occidentală modernă, arată Gellner, a reprezentat pariul că oamenii obișnuiți sunt capabili de rațiune dezinteresată. Autonomia și libertatea față de constrângere le cereau să se abțină de la a-și exercita forța de coerciție asupra altora, în numele moralității sau credinței. Prosperitatea lor se baza pe utilizarea inventivă a legăturilor specifice, instrumentale cu ceilalți, care le erau egali, și nu pe mită, extorsiune sau pe relația clientelară cu un conducător ori șef de trib, care le recompensa supunerea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din istoria românească recentă constituie impedimente în calea unui asemenea rezultat? Acestea sunt întrebări importante la care trebuie să răspundă specialiștii în istoria recentă a României. David Gress notează că „problema relativiștilor și postmoderniștilor era că voiau să nege atât moralitatea, cât și existența unei cunoașteri în afara culturii, în timp ce-și păstrau propria moralitate antioccidentală imună față de această negare. Dar, potrivit lui Gellner, deși nimeni nu poate fi sigur «dacă într-adevăr posedăm o moralitate în afara culturii [...], posedăm, în mod cert
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
importante la care trebuie să răspundă specialiștii în istoria recentă a României. David Gress notează că „problema relativiștilor și postmoderniștilor era că voiau să nege atât moralitatea, cât și existența unei cunoașteri în afara culturii, în timp ce-și păstrau propria moralitate antioccidentală imună față de această negare. Dar, potrivit lui Gellner, deși nimeni nu poate fi sigur «dacă într-adevăr posedăm o moralitate în afara culturii [...], posedăm, în mod cert, o cunoaștere în afara culturii și moralității. Se întâmplă ca faptul acesta să fie atât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
era că voiau să nege atât moralitatea, cât și existența unei cunoașteri în afara culturii, în timp ce-și păstrau propria moralitate antioccidentală imună față de această negare. Dar, potrivit lui Gellner, deși nimeni nu poate fi sigur «dacă într-adevăr posedăm o moralitate în afara culturii [...], posedăm, în mod cert, o cunoaștere în afara culturii și moralității. Se întâmplă ca faptul acesta să fie atât norocul, cât și pierzania noastră. Este elementul central și, de departe, cel mai important al condiției noastre sociale împărtășite: orice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în afara culturii, în timp ce-și păstrau propria moralitate antioccidentală imună față de această negare. Dar, potrivit lui Gellner, deși nimeni nu poate fi sigur «dacă într-adevăr posedăm o moralitate în afara culturii [...], posedăm, în mod cert, o cunoaștere în afara culturii și moralității. Se întâmplă ca faptul acesta să fie atât norocul, cât și pierzania noastră. Este elementul central și, de departe, cel mai important al condiției noastre sociale împărtășite: orice sistem care îl neagă, așa cum este ‘antropologia interpretativă’, reprezintă o travestire dezgustătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci când a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității, a moralității și, în fapt, a normalității. Cu toate acestea, Șimon, care era căsătorită deja, fie nu a fost dramatic afectată de această experiență, fie a șters-o total din memorie, din moment ce nu este amintită în povestirile ei despre deportare. Ea și-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
viitoare. Referindu-ne acum doar la unul dintre autori, Dan Pavel merită o apreciere specială. La două zile după ce Emil Constantinescu anunțase că nu va mai candida la alegerile din toamnă, el afirma: „Constantinescu a ridicat atât de sus ștacheta moralității în politica românească încât în acest moment candidaturile lui Iliescu și Meleșcanu par două glume proaste. Ar fi însă o greșeală să evaluăm mișcarea președintelui doar în plan etic. De fapt, Constantinescu dovedește că este un om de acțiune. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sau de comunicarea socială, politică ori chiar economică. E ca și cum, o dată cu noua epistemă, filosofia și-ar fi schimbat îndemnul inițial "Cunoaște-te pe tine însuți!" cu "Comunică bine cu tine însuți!", ori ca și cum și-ar fi înlocuit imperativul categoric al moralității cu cel, încă mai categoric, al comunicării fără limite. 138 Bibliografie: I. Semiologie 1. Barthes, Roland, Despre Racine, EpL, București, 1969 2. Barthes, Roland, Mythologies, Seuil, Paris, 1970 3. Barthes, Roland, Le degre zero de l'ecriture, Seuil, Paris, 1972
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
clovni", "Fericirea obligatorie", "Înaintea despărțirii", "Cuvinte din exil", "Cartea fiului", "Zilele și focul", "Plicuri și portrete" sunt lecturi obligatorii în vremuri subminate de domnia tot mai puțin paradoxală a incertitudinii. Îmi doresc ca România să fie și un loc de moralitate fermă și constantă A.V. Domnule Norman Manea, în ultima seară a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere, care a avut loc la Iași, ați afirmat în fața publicului că poporul român este un popor hedonist. Vă citez argumentarea: "Hedonismul înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]