60,569 matches
-
muerea” și Toader - fecior frumos, cu părul blond, ochii albaștri, mustăcioara lui - spicul grâului, fața lui ca spuma laptelui, de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea. Cu alte cuvinte mânca pui cu tot cu pene. Dar ce să-i faci, dacă are boi și vaci ... Mai e și singură la părinți, ca Fecioara între sfinți. Și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i faci, dacă are boi și vaci ... Mai e și singură la părinți, ca Fecioara între sfinți. Și hectare șaisprezece, când o vezi rămâi rece. Și Sofrani, atâta are, doar se vede că e mare ... nu-i de glumă, pământul negru face pâinea bună. Și a făcut Toader treabă și a luat de tânăr o babă. Și să vezi că haina l-a iubit, bate-o-ar vina, că a rămas însărcinată și a născut băiat, nu fată. Și apoi, cât
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
babă. Și să vezi că haina l-a iubit, bate-o-ar vina, că a rămas însărcinată și a născut băiat, nu fată. Și apoi, cât era de mititel, semăna leit cu el. Ochi albaștri, față albă, frumos, o splendoare neagră și să vezi după aceea, ce pocituri i a născut femeia, mai urâți nici că se poate, așa cum e neagră noaptea, care mai buzați și cu ochii holbați. Unde mai pui că i-a născut o fată cu un picior
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
băiat, nu fată. Și apoi, cât era de mititel, semăna leit cu el. Ochi albaștri, față albă, frumos, o splendoare neagră și să vezi după aceea, ce pocituri i a născut femeia, mai urâți nici că se poate, așa cum e neagră noaptea, care mai buzați și cu ochii holbați. Unde mai pui că i-a născut o fată cu un picior mai scurt. Nu i-au fost de ajuns toate aceste bucurii de până acum, că l-a lovit una și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i lua pământul, forțat, din Rotonda. Dacă nu răcnea nevastă sa pe afară, o omora, bătând-o de pereți. Beraru Era un bărbat scurt și gras, dar nu avea burtă, era de culoare măslinie și fuma de scotea un fum negru și gros, ca o locomotivă cu cărbuni. Purta pantaloni largi și un sacou cu doi nasturi. Cămașă albă și o cravată pe măsură, în picioare avea pantofi bine lustruiți, încât puteai jura că sunt noi. De meserie era învățător și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
doar primăvara sau vara când plouă mai mult. Atât Tunzoaia, cât și Aron și-au câștigat existența muncind cu ziua pe la cei ce erau mai cu stare. El era de statură mică, doar un metru și șaizeci, brunet cu ochii negri, cu o dantură de putea să roadă și lemne, avea un păr aspru și gras, sprâncenele groase și stufoase și păr mult și mare în interiorul urechilor. Purta pantaloni de suman și opinci, așa cum era pe atunci. La moară nu ducea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Butnaru râdea spunând: Bâtca la Țibănești, adică Catinca pleca mereu la Țibănești, cu treabă sau nu ea se afla în această călătorie de du-te vino. Catinca era de aceeași statură ca și Aron, dar mult mai brunetă, cea mai neagră, așa era considerată până când au venit adevărații negri în România. În realitate, Catinca era mulatră și nu știa să vorbească în limba rromilor. În casă aveau două lavițe din scândură groasă, fiecare își avea lavița (patul) lui. Mai râdeau flăcăii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dughiană). Dar a avut și ghinionul de a i se fura marfa din prăvălie și hoții să nu fie prinși. O dată cu cooperativizarea agriculturii și Tonu a trecut cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii. Aici se află un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fața albă, trupul elegant, harnică și gospodină. I-a tot dat el târcoale, dar fata avea și ea părinți, că doar nu era a nimănui. Cât despre Petrache, el era de statură mijlocie, fața de culoare șatenă spre brunet, ochii negri ca ca la un șarpe, păr negru, dinții albi ca laptele, la trup era nici prea gras, nici prea slab, era cum îi stă unui flăcău mai bine. Și fata și flăcăul erau de aceeași vârstă. S-a hotărât Petrache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
I-a tot dat el târcoale, dar fata avea și ea părinți, că doar nu era a nimănui. Cât despre Petrache, el era de statură mijlocie, fața de culoare șatenă spre brunet, ochii negri ca ca la un șarpe, păr negru, dinții albi ca laptele, la trup era nici prea gras, nici prea slab, era cum îi stă unui flăcău mai bine. Și fata și flăcăul erau de aceeași vârstă. S-a hotărât Petrache să meargă cu oameni, să ceară fata
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
atras de lumea culorilor, pășește în cenaclul de pictură al întreprinderii. Ședințele cenaclului se țineau periodic, unde participau și o parte din artiștii profesioniști ai Iașului. Aici are șansa și îl cunoaște pe regretatul profesor și critic de artă Radu Negru, care îi remarcă lucrările. În jurul lucrărilor sale de fiecare dată apăreau discuții amuzante pe seama temei și a realizării compoziționale originale ce îl caracteriza din start ca un artist indepedent ce ignora de fiecare dată regulile artei, creând de fiecare dată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
caracteriza din start ca un artist indepedent ce ignora de fiecare dată regulile artei, creând de fiecare dată lucrări în manieră proprie, așa cum îl îndemna sufletul lui curat, nepătat de amprenta profesionalismului. Prietenia ce se leagă, în timp, cu Radu Negru, îi dezvoltă o atracție și o dragoste puternică pentru pictură, devenind din ce în ce mai exigent cu el însuși, nemulțumindu-se cu realizările sale. Pentru a se autodepăși, urmează între ani 1975 - 1978 cursurile de pictură ale Școlii Populare de Artă, clasa profesoarei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
orizontul de Nuțașca - Ruseni, gros de 4 m. Nisipul cineritic are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă structură încrucișată și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
versantului. De asemenea, terenurile în pantă plantate cu viță-de-vie sunt erodate și mai sărace în elemente nutritive. Pentru a se remedia aceste neajunsuri se folosește procedeul benzilor de culturi anuale alternante (un interval se seamănă, altul se lasă ca ogor negru, iar în anul următor se inversează). În regiunea viticolă din zona Dobrinei, mai ales acolo unde vița-de-vie ocupă terenuri cu înclinări mai mari de 15°, pentru a stăvili procesul de eroziune al solului au fost amenajate benzi înierbate, respectiv porțiuni
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lăsat să se odihnească și să crească iarbă; (3) a treia etapă este ceva mai elaborată, constând în alternanța a două culturi de cereale într-un an (de primăvară și toamnă), iar în următorul an terenul era lăsat ca ogor negru; (4) a patra etapă este cea a agriculturii moderne. Conform lui Stahl (1998, vol. I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
clientul dispune în contul său de disponibilul necesar, efectuând în prezența acestuia operațiunile de autentificare și acceptare. Clienții prezintă pentru recepție autentificare și acceptare ordinele de plată în două exemplare completate prin dactilografiere sau cu pastă pix de culoare albastră / neagră semnate de persoanele autorizate să semneze autentic ordinele de plată. Exemplarele ordinelor de plată acceptate de Cooperativa de Credit au următoarea destinație: - un exemplar servește la debitarea contului clientului plătitor, rămâne la cooperativa de credit a plătitorului, se arhivează și
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Teatrul Național Expoziție de artă plastică Iași, Muzeul de Artă Expoziție de artă plastică Prezintă relieful Țăranii (dim.0,80x2m) 1983 Iași, Muzeul de Artă Expoziție de artă plastică Iași, Teatrul Național Expoziție Copilul și floarea Expune Portret de copil negru - ghips patinat Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Prezintă portretul actriței Aglae Pruteanu bronz 1984 Iași, Palatul Culturii Expoziție de artă plastică 1985 București, Sala Dalles Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie A expus sculpturile: Muntele - ghips patinat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS 1999 Participa la Concursul Național de pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, N.N.Tonitza la Bârlad, unde i s-a acordat Premiul Constantin Popovici. Iași, Palatul Culturii, Sala Voievozilor Expoziția - Colecția de artă Radu Negru A fost expus portretul criticului de artă Radu Negru. 2003-2007 Realizează basoreliefurile pentru Monumentul Eroilor din Pașcani. 2006 Iași, Hotel Europa Salonul ART’IS LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 22 20 Pseudocronică
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
la Concursul Național de pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, N.N.Tonitza la Bârlad, unde i s-a acordat Premiul Constantin Popovici. Iași, Palatul Culturii, Sala Voievozilor Expoziția - Colecția de artă Radu Negru A fost expus portretul criticului de artă Radu Negru. 2003-2007 Realizează basoreliefurile pentru Monumentul Eroilor din Pașcani. 2006 Iași, Hotel Europa Salonul ART’IS LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 22 20 Pseudocronică la o expoziție imaginara Una dintre reprezentantele remarcabile ale
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 81 79 Adolescență gips LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 82 80 Copil negru gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 83 81 Familia Dr. Maria și Vladimir Bejan LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 84 82 “Sculptură ieșeana
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
2, 1967. -Claudiu Paradais, Expoziția intejudețeană, decembrie 1968 - pictură, grafică, arta decorativă, Flacăra Iașului, decembrie, 1968. -Dan Grigorescu, Ieșenii la Dalles, Cronică, aprilie,1969/4. -Ion Tătaru, Expoziția artiștilor plastici din Iași, Sibiu și Brașov, România Liberă, aprilie, 1969. -Radu Negru, Generozitatea tradiției, Scânteia, ianuarie, 1970. -Claudiu Paradais, Expoziția absolvenților Școlii populare de artă, Flacăra Iașului, martie 1970. -Radu Negru, Expoziție de artă plastică, Flacăra Iașului, măi 1971. -Radu Negru, Expoziția de sculptură Lucreția Filioreanu Dumitrașcu, Flacăra Iașului, 1971 -Radu Negru
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
la Dalles, Cronică, aprilie,1969/4. -Ion Tătaru, Expoziția artiștilor plastici din Iași, Sibiu și Brașov, România Liberă, aprilie, 1969. -Radu Negru, Generozitatea tradiției, Scânteia, ianuarie, 1970. -Claudiu Paradais, Expoziția absolvenților Școlii populare de artă, Flacăra Iașului, martie 1970. -Radu Negru, Expoziție de artă plastică, Flacăra Iașului, măi 1971. -Radu Negru, Expoziția de sculptură Lucreția Filioreanu Dumitrașcu, Flacăra Iașului, 1971 -Radu Negru, Perspective în activitatea artiștilor plastici ieșeni, Flacăra Iașului, septembrie, 1967 -Semicentenar - Iași, (Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Radu Negru), Cronică
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
plastici din Iași, Sibiu și Brașov, România Liberă, aprilie, 1969. -Radu Negru, Generozitatea tradiției, Scânteia, ianuarie, 1970. -Claudiu Paradais, Expoziția absolvenților Școlii populare de artă, Flacăra Iașului, martie 1970. -Radu Negru, Expoziție de artă plastică, Flacăra Iașului, măi 1971. -Radu Negru, Expoziția de sculptură Lucreția Filioreanu Dumitrașcu, Flacăra Iașului, 1971 -Radu Negru, Perspective în activitatea artiștilor plastici ieșeni, Flacăra Iașului, septembrie, 1967 -Semicentenar - Iași, (Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Radu Negru), Cronică, măi, 1971. -Radu Negru, La Pallady, Cronică, februarie, 1972. -Radu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Negru, Generozitatea tradiției, Scânteia, ianuarie, 1970. -Claudiu Paradais, Expoziția absolvenților Școlii populare de artă, Flacăra Iașului, martie 1970. -Radu Negru, Expoziție de artă plastică, Flacăra Iașului, măi 1971. -Radu Negru, Expoziția de sculptură Lucreția Filioreanu Dumitrașcu, Flacăra Iașului, 1971 -Radu Negru, Perspective în activitatea artiștilor plastici ieșeni, Flacăra Iașului, septembrie, 1967 -Semicentenar - Iași, (Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Radu Negru), Cronică, măi, 1971. -Radu Negru, La Pallady, Cronică, februarie, 1972. -Radu Negru, O expoziție de artă plastică dedicată satului românesc, Flacăra Iașului
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
-Radu Negru, Expoziție de artă plastică, Flacăra Iașului, măi 1971. -Radu Negru, Expoziția de sculptură Lucreția Filioreanu Dumitrașcu, Flacăra Iașului, 1971 -Radu Negru, Perspective în activitatea artiștilor plastici ieșeni, Flacăra Iașului, septembrie, 1967 -Semicentenar - Iași, (Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Radu Negru), Cronică, măi, 1971. -Radu Negru, La Pallady, Cronică, februarie, 1972. -Radu Negru, O expoziție de artă plastică dedicată satului românesc, Flacăra Iașului, februarie, 1972. Radu Negru, Georgice contemporane, Cronică, martie, 1972. -Aurel Leon, Solemnă frumusețe a sărbătorii, Cronică, martie, 1972
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]