4,483 matches
-
Crișul Repede (în ) este un râu ce izvorăște în nord-estul Munților Apuseni (Munții Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
nord linia Dunării. Tracii sunt localizați pe teritoriul actual al Bulgariei, nordul Greciei și în Dobrogea, râurile de-a lungul cărora viețuiesc fiind Strymon, Axios, Oiscos, Hebros, Nestos. Tracia se învecina cu ilirii la vest, cu cimerieni și sciți la nord-est și cu grecii la sud. Xenofan din Colofon (poet și filosof grec care a trăit la sfârșitul secolului al VI-lea i.Hr. și la începutul secolului al V-lea i.Hr.) spunea: "Etiopienii spun că zeii lor sunt cârni și negri
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
Lindenhof, un mic deal natural pe malul de vest al Limmat, la aproximativ 700 de metri nord de unde problemele râului de la Lacul Zürich. Astăzi, orașul se întinde încorporat oarecum dincolo de limitele naturale hidrografic de dealuri și include unele cartiere spre nord-est, în Valea Glatt (în germană: Glattal) și la nord în Valea Limmat (în germană: Limmattal). Cu toate acestea, limitele orașului vechi sunt ușor de recunoscut de către canalul Schanzengraben. Acest curs artificial a fost folosit pentru construirea unei a treia fortărețe
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
climat umed continental sau oceanic (Köppen CFB / DFB), cu patru anotimpuri distincte. Decisive pentru climă din Zurich sunt atat vânturile din direcțiile vest, care de multe ori duce la precipitații și, pe de altă parte, Bise (vântul de est sau nord-est), care este de obicei asociat cu situații de mare presiune, dar mai cu faze de vreme mai rece având temperaturi mai mici decât media. Vântul Foehn, care joacă un rol important în văile alpine de nord, are un impact limitat
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
este situat în nord-estul Republicii Moldova. Conform recensământului de la 1 ianuarie 2005, populația raionului este de 89.200 de locuitori. Reședința de raion se află la Florești (15.100 de locuitori).Alte orașe ale raionului Florești sunt Ghindești cu o populație de 1.800 de
Raionul Florești () [Corola-website/Science/297498_a_298827]
-
premier. Regiunea Flamandă acoperă 13.522 km² și conține 308 comune.Este divizată din punct de veder administrativ în 5 provincii: Flandra este formată din două regiuni geografice principale: câmpia Yser-ului și coasta Mării Nordlui în vest și câmpia din nord-est. Prima este formată dintr-un relief nisipos și soluri aliviale, cu altitudini foarte joase. Mare parte din acest teritoriu a fost canalizat și au fost amenajate poldere protejate de diguri. Câmpia centrală începe în bazinul fulviului Schelde și cu o
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
fost de 89068 de locuitori și este ușor în creștere. Acesta are o suprafață de 159 km ² și o densitate a populației de 541.53 locuitori/Km². Orașul se află la o înălțime de 6 m și la 10 km nord-est de Cadiz dea lungul golfului Cadiz și este cel mai bine cunoscut pentru ca fiind portul din care Columb a navigat în cea de a doua călătorie în America alături de Juan de la Cosa care și-a desenat o harta lumii fiind
El Puerto de Santa María () [Corola-website/Science/297524_a_298853]
-
(în , AFI ) este o țară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră și Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev. Suprafața Ucrainei fără Republica Crimeea și orașul Sevastopol este de 576.683 kilometri pătrați iar
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
așa-numita "Elveția Italiană" (Svizzera Italiana). Cantonul Ticino se află în sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
componentă a Țării Românești. Limitele sale sunt: la nord munții Carpați (care o delimitează de Transilvania), la vest râul Olt (care o separă de Oltenia), la sud și est fluviul Dunărea (care o delimitează de Bulgaria și Dobrogea), iar la nord-est râurile Milcov, Putna și Siret (dincolo de care se află Moldova). Are în componență actualele județe și unități administrative: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman (fără comuna Islaz), Municipiul București. De asemenea, segmentele situate de est de
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
umane foarte ridicat. Franța metropolitană se află la una dintre extremitățile vestice ale Europei. Are ieșire la Marea Nordului către nord, la Canalul Mânecii către nord-vest, la Oceanul Atlantic către vest și la Marea Mediterană către sud-est. Se învecinează cu Belgia și Luxemburg la nord-est, cu Germania și Elveția la est, cu Italia și cu Monaco la sud-est, cu Spania și cu Andorra la sud-vest. Dacă frontierele sudice ale țării corespund unor creste montane, frontierele nord-estice nu corespund, aproape deloc, vreunor limite geografice fizice sau
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
considerată a fi limita între un vest rămas de multă vreme agrar și care, astăzi, beneficiază de o importantă dezvoltare demografică și economică, și un est industrializat și de multă vreme urbanizat. În cele din urmă, de la departamentul Ardenilor în nord-est până la departamentul Landes în sud-vest se observă o „”, care prin comparație cu restul țării secaracterizează printr-un grad redus de populare și printr-o economie, adesea, în dificultate. După un îndelungat în secolul al XIX-lea și până în a doua
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
a doua jumătate a secolului al IV-lea; la 31 decembrie 406, vandalii, suebii și alanii au trecut Rinul și au traversat Galia până în Spania. La mijlocul secolului al V-lea, alemanii și francii, două popoare păgâne, s-au instalat în nord-estul Franței de astăzi și au exercitat o puternică presiune asupra generalilor romani care rezistau cu greu în nord-estul Galiei. După scindarea Imperiului Roman, convertirea la creștinism a căpeteniei france Clovis a făcut din el un aliat al Bisericii creștine și
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Rinul și au traversat Galia până în Spania. La mijlocul secolului al V-lea, alemanii și francii, două popoare păgâne, s-au instalat în nord-estul Franței de astăzi și au exercitat o puternică presiune asupra generalilor romani care rezistau cu greu în nord-estul Galiei. După scindarea Imperiului Roman, convertirea la creștinism a căpeteniei france Clovis a făcut din el un aliat al Bisericii creștine și i-a permis să cucerească, la sfârșitul secolului al V-lea și începutul secolului al VI-lea, mare
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Prin jocul alianțelor, Franța a intrat în război, la începutul lunii august 1914, împotriva Germaniei, de partea Regatului Unit și a Imperiului Rus. Primul Război Mondial, soldat cu de victime în rândul francezilor și care a adus numeroase distrugeri în nord-estul țării, s-a încheiat prin cu victoria Triplei Înțelegeri. În afara retrocedării Alsaciei și Lorenei, Franța a primit o parte din despăgubirile de război cuvenite prin tratatul de la Versailles și a obținut garanții de securitate, care au încetat însă în 1940
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
când Franța a declarat, la 3 septembrie 1939, război Germaniei Naziste, ea abia ieșise din cea mai grea criză pe care o cunoscuse a Treia Republică. După opt luni fără lupte („Războiul ciudat”), Wehrmachtul a invadat, la 10 mai 1940, nord-estul Franței, iar mareșalul Philippe Pétain a cerut, la 22 iunie, armistițiul . Acesta din urmă a cerut și a obținut, la 10 iulie, puteri depline, lichidând, astfel, cea de a Treia Republică și punând bazele , care a dus o politică conservatoare
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
de origine latină. În secolele IV-XII sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a diveselor popoare migratoare. Vestigii slave au fost descoperite la Ostrovu Mare, Plenița, Vârtop, Coșovenii de Jos, Nedeia, Orlea, Sucidava, dar și la Râureni în nord-est. Aceștia au emigrat la sud de Dunăre sau au fost asimilați de populația romanică majoritară, dar au lăsat numeroase toponimii de origine slavonă: râul "Bistrița" (în nord-estul Olteniei), "Craiova, Hinova, Bistreț, Bucovăț, Dumbrava" etc. În secolul al XIII-lea apar
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Plenița, Vârtop, Coșovenii de Jos, Nedeia, Orlea, Sucidava, dar și la Râureni în nord-est. Aceștia au emigrat la sud de Dunăre sau au fost asimilați de populația romanică majoritară, dar au lăsat numeroase toponimii de origine slavonă: râul "Bistrița" (în nord-estul Olteniei), "Craiova, Hinova, Bistreț, Bucovăț, Dumbrava" etc. În secolul al XIII-lea apar cnezatele lui Litovoi, Seneslau, Ioan și Farcaș care, odată unficate sub Litovoi, apar ca destul de puternice pentru a respinge atacurile maghiare dinspre munți, care ocupaseră Transilvania și
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
desprinde din vechiul județ Argeș). Piatra Olt aparținea regiunii Argeș, iar comuna Islaz a fost atașată regiunii Teleorman. În perioada 1952-1968 cea mai mare parte a teritoriului Olteniei (84,25%) este alcătuită din Regiunea Oltenia (numită până în 1960: "Regiunea Craiova"). Nord-estul Olteniei a făcut parte din Regiunea Argeș (numită până în 1960: "Regiunea Pitești"). Comuna Islaz a făcut parte din Regiunea București. Actuala organizare administrativă a spațiului oltenesc datează din 1968.
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit. Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est. Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Sus, piesele de harnașament de bronz placate cu foita de argint de la Sabaoni, sau inventar de urne funerare de la Pădureni, incluzând fragmente de țesătura cu fire de aur și obiecte de podoaba. Trăiau sub tutela altor populații de la est și nord-est de Carpați. După înfrângerea costobocilor de către Marcus Aurelius, carpii s-au manifestat și au pătruns în Dobrogea în 238. Împăratul Maxim Tracul l-a trimis pe Iullius Menophilus cu armata să-i țină în frâu și în 241 încheie pace
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
(în spaniolă "Cataluña," în catalană "Catalunya", în occitană (aranesă) "Catalonha") este o comunitate autonomă (în spaniola: Comunidad autonoma) a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice. Capitala și cel mai mare oraș este Barcelona, al doilea cel mai populat municipiu din Spania. Constituie nucleul original și cel mai important și mai extins teritoriu al limbii și culturii catalane. Spre deosebire de Regiunea autonomă , cunoscută uneori
Catalonia () [Corola-website/Science/296731_a_298060]
-
este municipiul de reședință al județului Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, (reședința) și Văleni. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
județului Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, (reședința) și Văleni. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]