5,280 matches
-
Românesc. Suntem copii ai Romei, pierduți în pustiul veșnic râvnit al barbarilor și siliți de a trăi mereu cu sabia scoasă pentru a ne apăra, deoarece soarta sau Dumnezeu, ne-o fi aruncat la această răscruce de drumuri, în calea oștilor străine. Capitolul X Răpirea fetei de către teroriști Tot după sfârșitul acelor evenimente, însă mai târziu, un alt fost prieten, Petrică Dedu, a plecat și el pe calea fără întoarcere. Povestea că într o seară au venit la ofițerul de seviciu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de Austria (1775) se temeau să nu fie trimiși înapoi, se temeau ca regimul de exploatare acceptat de habsburgi în Transilvania, să nu fie impus și în Bucovina. De asemenea, teama a cuprins satele românești, în legătură cu „recrutația”, luarea tinerilor la oaste pentru mulți ani și duși în diferite părți ale imperiului. Stăpânirea a luat o măsură de liniștire a populației și a acordat un termen de 30 de ani (17751805) de scutire de armată, așa că invocarea acestei cauze pentru bejenarii plecați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care trebuie să-i vedem pe țăranii liberi, numiți răzeși.” Nu avem dovezi concrete despre participarea la războaiele de apărare a răzeșilor din Filipeni și Fruntești, nici despre chemarea lor la Adunarea țării, însă, cu siguran au fost chemați la oastea cea mare a țării când se mergea cu calul, armele și alimentele de acasă. Se poate spune că țăranii din satele răzeșești de pe Valea Dunavățului și Berheciului au participat la luptele purtate de Ștefan cel Mare împotriva turcilor și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor... oastea română - se arăta în Manifest - nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să vă desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotărî voi singuri...”. Refuzul Guvernului român de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ei și așezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, și să întocmească controlul țării asupra fabricilor și a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care încă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-le autonomia culturală-națională-personală. 8. Să orânduiască treaba învățământului pe temeiul autonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Republicii Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei, pentru apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de cea mai strașnică anarhie. 10. Să ieie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine și, iară despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-și hotărî soarta; pacea trebuie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ale țării, în scopul de a o scoate din bezna întunericului, sărăciei și foamei. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Suntem la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre ! De la conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicei noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre ! De la conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicei noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduielei în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al republicei este chezășluită împotriva lăcomiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduielei în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al republicei este chezășluită împotriva lăcomiei răufăcătorilor. Alt scop oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
împotriva lăcomiei răufăcătorilor. Alt scop oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de moldoveni. Drepturi politice și naționale ?, dar Ucraina nu se poate sprijini în lupta ei, pe o putere militară națională, nici măcar ca Basarabia. Pământul Ucrainei a fost mântuit de armata austriacă străină, câtă vreme al Basarabiei a fost mântuit de oastea frățească românească. Drepturi culturale ?, dar cultura lor se începe și se și isprăvește cu Șevcenko, câtă vreme cultura românească e în toate privințele la o treaptă destul de înaltă. Atunci, cu ce drepturi cere Ucraina pe seama ei Basarabia ? Cu aceleași drepturi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
austriac sau turcesc. Căci aici vedeau frați de o limbă și de o lege cu ei, și, oricum ar fi, dar niciodată sângele apă nu se face. Basarabenii vedeau că românii au și ei o țară a lor, au o oaste sprintenă și vitează, cum nu mai e alta, au o iubire de patrie cum ei n-au pomenit pe nicăieri, pe unde au umblat, și au un ideal național politic, care se cuprinde în două cuvinte: România Mare. Cu bună
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cusururi omenești, inadecvarea vorbelor cu fapta, ca în Rața și rățuștele, piesă pentru care autorul a avut de suferit în momentul apariției. M. a semnat multe povești versificate pentru copii și a tradus cu ingeniozitate bâlinele rusești și Cântec despre oastea lui Igor (1987), precum și din N.V. Gogol, F. M. Dostoievski, A.N. Tolstoi, L. Simionov. SCRIERI: Interior cosmic, Chișinău, 1939; Imaginea în artă, Chișinău, 1940; Cântecul zorilor, Chișinău, 1948; În august, Chișinău, 1951; Poezii, Chișinău, 1954; Balade și sonete, Chișinău, 1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Un perfect joc al luminilor și al umbrelor. Nuanțe de culoare: rozul palid al rochiei cu care e îmbrăcată micuța infantă Margarita, părul ei auriu... Galeria de portrete semnate de Velázquez: prințese și prinți, curteni, pitici și bufoni, conducători de oști, poeți... Fascinant și istovitor. Mai am putere să văd și lucrări de El Greco, Goya, Murillo - alți trei mari spanioli. Ne întâlnim cu colegii noștri din România. Sunt la fel ca noi: fericiți și obosiți. Mergem să mâncăm în cafenelele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
disipat într-un metaforism obscur: „În această singurătate meditativă,/ în trecerea străvezie a durerii,/ printre degete, ca de nisip a timpului,/ o ancoră sau o fântână/ peste efemerida copilărie -/ existența își lasă uitarea și mâna/ ce ni se subțiază pământie.// Oștile totuși durabil ne intră în lupte,/ rosturile ni se răresc în zadar,/ între înfrângeri bătălii se câștigă/ în amurgul nostru intermediar” (Investiție în alb). Dar în Orizontul regăsirilor (1976), „volum submediocru” (Dana Dumitriu), ideologia național-comunistă se discerne ușor (Munții Apuseni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
Qin, motiv pentru care a atras mânia suveranului Huai Wang, care era de fapt susținătorul din culise al nobilimii și care l-a înlăturat, într-un final, din rândul favoriților și l-a trimis în exil. În anul 279 î.e.n., oștile invadatoare ale statului Qin cuceresc Yingdu, capitala statului Chu. Intuițiile sale cu privire la cotropirea țării de către statul Qin se adeveresc. Neputând suporta gândul pieirii patriei sale dragi, Qu Yuan se aruncă în râul Miluo din provincia Hunan de astăzi. Primul poet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
foarte tulbure. Contradicțiile etnice și de clasă deveneau tot mai ascuțite. Conducătorii dinastiei Yuan, în pragul prăbușirii, aplicau o politică de represiune cruntă, care a dus la izbucnirea mai multor răzmerițe în diferite regiuni. Grupurile de răsculați duceau lupte cu oștile imperiale și, totodată, se războiau unele împotriva altora, cu intenția de a acapara dominația Chinei, după răsturnarea dinastiei Yuan. Tânărul Luo Guanzhong, animat de năzuința de a găsi un câmp de afirmare pentru talentul său într-o perioadă zbuciumată, devine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
peste patru sute de personaje, dintre care, migălos creionate și bine individualizate sunt câteva zeci. Regele statului Wei, Cao Cao, viclean, suspicios și complotist de marcă, Zhuge Liang, consilierul militar al statului Shu, un geniu în arta războiului, marele comandant de oști al statului Shu, Zhang Fei, curajos, brutal și necioplit, însă nu lipsit de prudență în unele împrejurări, comandantul general al oștirii statului Wu, Zhou Yu, inteligent, orgolios și dornic întotdeauna să-i întreacă pe toți ceilalți și mulți alții, sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pleacă de-acasă călare pe calul divin Arenzan și începe să poarte bătălii în numele dreptății. Datorită actelor sale de vitejie, oamenii din zona Baomuba îl aleg Khan al lor. Mangus cel fioros, neîmpăcat cu înfrângerea, continuă să hârțuiască oamenii cu oastea sa și chiar să invadeze statul Baomuba. În fruntea celor 35 de căpitani ai săi și cu 8.000 de viteji, Jangar reușește de fiecare dată să-i alunge pe invadatori și să apere glia strămoșească. Numele lui ajunge să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a poruncit ostașilor să aprindă focul. De îndată, și pe celelalte turnuri s-au aprins pe rând, focuri de semnalizare. Ducii și prinții din împrejurimi au primit imediat vestea și încredințați că a fost atacată capitala, au venit imediat cu oștile în ajutor. Veniți în grabă la poalele Muntelui Lishan, ei l-au găsit pe împărat și favorita sa petrecând pe turnul de veghe cu vinul pe masă, dar nici urmă de dușmani. Au înțeles că au fost înșelați, dar neîndrăznind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
că le poate convinge să-și unească forțele împotriva regatului Qin. Rezultatul a fost cel așteptat. Cele șase state s-au grupat într-o coaliție în frunte cu Chu, iar Su Qin a fost numit șeful Marelui Stat Major al oștilor reunite. Aflând despre alianța celor șase, Qin n-a mai îndrăznit să le atace și astfel a urmat o perioadă de pace de 15 ani. În calitate de șef al oștilor reunite ale acestor state, Su a devenit o figură foarte cunoscută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
iar Su Qin a fost numit șeful Marelui Stat Major al oștilor reunite. Aflând despre alianța celor șase, Qin n-a mai îndrăznit să le atace și astfel a urmat o perioadă de pace de 15 ani. În calitate de șef al oștilor reunite ale acestor state, Su a devenit o figură foarte cunoscută. Odată, ajungând la Luoyang, demnitarii locali au venit să-l întâmpine. Și părinții lui au ieșit în stradă să-l aștepte, iar nevasta fratelui său era peste măsură de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
eternului feminin, dând dovadă de o bogată imaginație. Excepționalul arcaș Cu 2000 de ani în urmă, pe actualul teritoriu al Chinei existau mai multe state, fiecare având personalități renumite. Bai Qi din statul Qin a fost un eminent conducător de oști. Armata condusă de el a purtat multe bătălii, fără să piardă niciuna. De aceea, el a fost numit "generalul invincibil". Într-un an, suveranul statului Qin i-a poruncit lui Bai Qi să atace cu puternica sa armată statul Wei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
l-a numit pe Liu rege al statului Han, dependent de puterea centrală. În aparență, Liu Bang a recunoscut poziția dominantă a lui Xiang, însă a continuat să recruteze oameni capabili și să-și dezvolte armata proprie. În scurt timp, oștile conduse de cei doi au ajuns la o valoare aproape egală. Bătălia decisivă dintre Xiang Yu și Liu Bang a avut loc la Gaixia (o localitate aflată în provincia Anhui de astăzi). După o luptă înverșunată, armata lui Liu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care se făcea că a ajuns în țara salcâmilor, a luat de soție pe fiica regelului și a îndeplinit timp de 20 de ani funcția de prefect al districtului Nanke, bucurându-se de onoruri și cinste. Dar, într-o bătălie, oastea comandată de el a fost înfrântă de inamic, iar prințesa a murit. Chun Yufen a fost trimis acasă și tocmai atunci visul s-a sfârșit. Trezindu-se, el văzu că ai săi curățau curtea, soarele încă nu asfințise și un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]