5,269 matches
-
imperiului lor comercial și colonial. Compania Indiei de Est olandeze a fost înființată în 1602 și Compania Indiei de Vest olandeze, în 1621. Căderea Antwerpului sub regulile și drepturile spaniole de a controla estuarul Scheldt le-a oferit supremație porturilor olandeze, în special Amsterdamului. Comercianții olandezi au negociat pe fiecare continent și au acaparat piața schimbului. Provinciile unite și-au deschis porțile pentru refugiații religioși, în special evrei portughezi și spanioli, dar și hughenoților francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
Compania Indiei de Est olandeze a fost înființată în 1602 și Compania Indiei de Vest olandeze, în 1621. Căderea Antwerpului sub regulile și drepturile spaniole de a controla estuarul Scheldt le-a oferit supremație porturilor olandeze, în special Amsterdamului. Comercianții olandezi au negociat pe fiecare continent și au acaparat piața schimbului. Provinciile unite și-au deschis porțile pentru refugiații religioși, în special evrei portughezi și spanioli, dar și hughenoților francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei în secolul al XVII-lea
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
spanioli, dar și hughenoților francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei în secolul al XVII-lea. Cu bogăția materială a venit și o epocă culturală de aur. Rembrandt, Vermeer, Jacob van Ruisdael, Frans Hals și mulți alții au dus arta olandeză pe culmi. Universitatea Leiden a câștigat renume european, filozofii Descartes și Spinoza, precum și juristul Hugo Grotius, au fost activi în Provinciile Unite. Prințul Frederick Henry, care l-a înlocuit după moartea fratelui său, Maurice, în 1625, ca șef de stat
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
prințul William al II-lea, în 1647. Moartea acestuia de variolă în 1650, a deschis calea pentru oponenții Casei de Orania pentru a-și relua drepturile asupra provinciilor și a statului, în general. Jan de Witt, liderul politic al statelor olandeze, care a fost ales în 1652, a condus Republica Olandeză pentru următorii 20 de ani. Pentru a preveni recâștigarea autorității de către prințul William al III-lea de Orania, de Witt, prin edictul din 1667, a încercat să abroge postul de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
variolă în 1650, a deschis calea pentru oponenții Casei de Orania pentru a-și relua drepturile asupra provinciilor și a statului, în general. Jan de Witt, liderul politic al statelor olandeze, care a fost ales în 1652, a condus Republica Olandeză pentru următorii 20 de ani. Pentru a preveni recâștigarea autorității de către prințul William al III-lea de Orania, de Witt, prin edictul din 1667, a încercat să abroge postul de șef al statului în Olanda și să îndepărteze casa de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
să abroge postul de șef al statului în Olanda și să îndepărteze casa de Orania de putere. Însă, în ciuda prevederilor edictului, în urma dezastruosului război din 1672 cu Franța și Anglia Wilhem al III-lea a fost ales șef al republicii olandeze, ceea ce a dus la căderea lui de Witt. Administrarea lui de Witt a fost în mare măsură îngreunată de către războaiele Olandei cu Anglia (1652-54, 1664-67), apariția primelor acte de navigație engleze (1651) și rivalitatea comercială olando-engleză. Tratatul de la Breda (1667
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
politice, formând în 1668 Tripla Alianță cu Suedia și Anglia, fapt care l-a forțat pe Ludovic al XIV-lea al Franței să oprească războiul împotriva Spaniei. Ludovic al XIV-lea s-a răzbunat, începând în 1672 al treilea război olandez în care Franța a luat Țările de Jos. În apărare, olandezii și-au deschis digurile și au inundat țara, creând un baraj pentru apă care virtual era impenetrabil. De Witt a căutat să negocieze pacea, dar a fost ucis de către
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
de nord și una de sud, și a formării provinciei Flevoland (literal din mare, ca urmare a pământului extras din mare pentru umplerea lacului Zuidersee), nicio altă schimbare majoră nu a mai avut loc. Totuși, planurile de reorganizare a provinciilor olandeze au devenit în ultimii 30 de ani un subiect constant al agendei administrației publice. Cele 12 provincii își au propriile parlamente provinciale și guverne provinciale alese direct. Statutul legal și instituțional al provinciilor și cel al municipalităților sunt în mare
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
propriile parlamente provinciale și guverne provinciale alese direct. Statutul legal și instituțional al provinciilor și cel al municipalităților sunt în mare parte similare. Aceasta se datorează faptului că ambele nivele au fost create în urma unuia și aceluiași amendament la Constituția olandeză. Și tot aceasta a constituit o idee de bază în implementarea modelului olandez de stat unitar descentralizat. Amsterdamul este cel mai mare centru industrial și administrativ din Olanda. Dezvoltarea lui a început în secolul al XIII-lea în locul unde se
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
provinciilor și cel al municipalităților sunt în mare parte similare. Aceasta se datorează faptului că ambele nivele au fost create în urma unuia și aceluiași amendament la Constituția olandeză. Și tot aceasta a constituit o idee de bază în implementarea modelului olandez de stat unitar descentralizat. Amsterdamul este cel mai mare centru industrial și administrativ din Olanda. Dezvoltarea lui a început în secolul al XIII-lea în locul unde se vărsa râul Amstel în Zuiderzee. Orașul a început să se extindă pe insulele
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
important în derularea activității comerciale a Comunității Europene și în transporturi. Cei mai mulți musulmani de aici locuiesc în Amsterdam, Rotterdam și Haga, majoritatea provenind din Turcia și Maroc. Mare parte din populația musulmană a venit în anii '60-'70, când guvernul olandez a recrutat forță de muncă, pentru a impulsiona revenirea economică a țării. Olanda are două limbi oficiale: olandeza (neerlandeza) pe întreg teritoriul și frizona de vest în Friesland. Adițional, limbile limburgheză și neersaxonă au statutul de limbă regională. Aproximativ 99
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
medici de familie sunt finanțate prin intermediul asigurărilor private obligatorii. Îngrijirile pe termen lung pentru pacienții în vârstă sau cu dizabilități, îngrijirile paliative și cele pentru pacienții cu boli mintale sunt acoperite de asigurările sociale finanțate prin taxe. Sistemul de sănătate olandez este, în proporție de 50%, finanțat prin taxele salariale plătite de angajatori către un fond controlat de Autoritatea de Reglementare în Sănătate, la care Guvernul contribuie cu un procent de 5%. Restul, de 45% din cheltuielile de sănătate, sunt acoperite
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
care este legată printr-un sistem de relații speciale (fiind membră a uniunii vamale Benelux, a Comunității Economice Europene, a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, a Comunității Europene pentru Energie Atomică, a Organizației Economice pentru Cooperare și Dezvoltare), economia olandeză se detașează prin dimensiunile sale, care au prea puțin cu întinderea sa teritorială. Economia olandeză se bazează în mare măsură pe comerțul exterior și se remarcă prin relațiile industriale stabile, șomaj și inflație moderate, balanță comercială excedentară și rolul de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
a Comunității Economice Europene, a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, a Comunității Europene pentru Energie Atomică, a Organizației Economice pentru Cooperare și Dezvoltare), economia olandeză se detașează prin dimensiunile sale, care au prea puțin cu întinderea sa teritorială. Economia olandeză se bazează în mare măsură pe comerțul exterior și se remarcă prin relațiile industriale stabile, șomaj și inflație moderate, balanță comercială excedentară și rolul de important hub european de transport. Poziția geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ, plasează
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
relațiile industriale stabile, șomaj și inflație moderate, balanță comercială excedentară și rolul de important hub european de transport. Poziția geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între primele 10 destinații preferate pentru investitori. În același timp, firmele olandeze sunt prezente în majoritatea țărilor lumii, asigurând constant Olandei poziții de top în clasamentul investitorilor străini atât în economiile dezvoltate, cât și în cele emergente. Economia olandeză a fost afectată în anul 2009 de criza economică internațională, înregistrând o scădere
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
plasează Olanda între primele 10 destinații preferate pentru investitori. În același timp, firmele olandeze sunt prezente în majoritatea țărilor lumii, asigurând constant Olandei poziții de top în clasamentul investitorilor străini atât în economiile dezvoltate, cât și în cele emergente. Economia olandeză a fost afectată în anul 2009 de criza economică internațională, înregistrând o scădere de 3,5%. În anul 2010, economia a revenit pe un trend pozitiv, creșterea economică fiind de 1,7%, ca apoi în anul 2011 să fie de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
1,7%, ca apoi în anul 2011 să fie de doar 1,2%, iar în anul 2012 să aibă o scădere de 1%. Apoi, în anul 2013 s-a înregistrat o scădere de 0.7%, iar în anul 2014 economia olandeză a crescut cu 0,8%. În anul 2014, exporturile au totalizat 432,5 miliarde de euro, cu 0,8% mai puțin decât în anul 2013. Olanda a fost pe locul II în anul 2011, având cele mai mari exporturi din
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
este al cincilea mare exportator la nivel global. Aceasta se datorează în principal exporturilor de tranzit către alte țări europene. În acest sens, Olanda este cu adevărat poarta spre Europa pentru mai multe produse din alte regiuni. Jumătate din exporturile olandeze sunt exporturi de tranzit. Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de marfă de două ori mai mare decât în portul concurent Anvers, activitățile portuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Principalele mărfuri tranzitate
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
3%), Franța (8%), Marea Britanie (7,9%), Italia (3,8%) și SUA (3,3%). Iar la import: Germania (16,7%), Belgia (10%), China (8,4%), Marea Britanie (6,7%), SUA (6,6%) și Franța (4,6%). Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor. Sectorul serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut, din care serviciile comerciale reprezintă cu puțin sub jumătate din PIB. În domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vânzărilor cu ridicata
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
peste 13% din valoare adăugată brută), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzacțiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi și comunicații (7%) și cel al serviciilor financiar-bancare (6,5%). Odată cu creșterea gradului de integrare a piețelor financiare, sectorul olandez de profil a reacționat prompt și dinamic și și-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezență activă pe piața internațională. Patru dintre băncile olandeze sunt cotate între primele 60 de instituții bancare din lume: ABN AMRO, ING
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
8%), sectorul serviciilor din transporturi și comunicații (7%) și cel al serviciilor financiar-bancare (6,5%). Odată cu creșterea gradului de integrare a piețelor financiare, sectorul olandez de profil a reacționat prompt și dinamic și și-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezență activă pe piața internațională. Patru dintre băncile olandeze sunt cotate între primele 60 de instituții bancare din lume: ABN AMRO, ING Groep, Rabobank și Fortis. Împreună, acestea au dezvoltat o rețea de aproximativ 6.500 de filiale
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
serviciilor financiar-bancare (6,5%). Odată cu creșterea gradului de integrare a piețelor financiare, sectorul olandez de profil a reacționat prompt și dinamic și și-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezență activă pe piața internațională. Patru dintre băncile olandeze sunt cotate între primele 60 de instituții bancare din lume: ABN AMRO, ING Groep, Rabobank și Fortis. Împreună, acestea au dezvoltat o rețea de aproximativ 6.500 de filiale pe teritoriul Olandei și peste 500 în alte 50 de țări
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
Provinciile din estul țării, la granița cu Germania, au din punct de vedere economic o structură diversă, activitățile principale desfășurându-se în sectorul industriilor manufacturiere, în cel al transporturilor și în sectorul comerțului cu ridicata. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit în provinciile din nordul țării, activitățile acestora fiind concentrate în special în agricultură și mai puțin în industrie. Activitățile industriale sunt concentrate în domenii de înaltă tehnologie: biotehnologie, chimie fină, industrie farmaceutică, electronică, telematică, IT&C, tehnologie
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
de jumătate circa 5 ha. O altă cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafețelor cultivabile, dar și aici s-a ajuns la limita la care extinderea urbană a depășit ritmul recuperării de noi terenuri. În condițiile arătate, rezultatele agriculturii olandeze s-au obținut datorită cultivării intensive a terenurilor arabile și a unei specializări foarte accentuate în sectorul creșterii vitelor și a horticulturii. Din suprafața totală de 2.215.000 ha utilizate în agricultură, pășunile ocupă 62%, pământul arabil 33% și
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
agricultură, pășunile ocupă 62%, pământul arabil 33% și grădinăritul 5% (dintre care 7.100 ha culturile de seră). Primul loc în sectorul agricol este ocupat de creșterea vitelor cu un aport de 67,5% din valoarea producției globale a agriculturii olandeze față de 18% partea horticulturii. Creșterea vitelor este concentrată îndeosebi în provinciile din nord și din vest. Reputația Olandei ca mare producătoare de produse lactate este foarte veche, untul de Delft sau cel de Leida bucurându-se de o largă preferință
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]