8,628 matches
-
o Penelopa în valurile fără Arcă!... XXV. EȘTI PLANTĂ CARNIVORĂ FEMEIE, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016. Ești plantă carnivoră femeie! Cine spune doamnă că numai noi greșim, Când disperați în spini de trandafiri pășim. Poate sunt dăruiți de cei care ne părăsesc, Ca răzbunare, geloși și răi ne pedepsesc. Cine spune doamnă să plângi însingurată Să te usuci ca floarea crudă neiubită, uitată. Nu poți să fi un singuratic trăind fără folos, Și să
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
iubirii din pistil. Și din iubire, apărare să fi o plantă carnivoră Care mă prinde mă sufocă, setoasă mă devoră. Citește mai mult Ești plantă carnivoră femeie!Cine spune doamnă că numai noi greșim,Când disperați în spini de trandafiri pășim.Poate sunt dăruiți de cei care ne părăsesc,Ca răzbunare, geloși și răi ne pedepsesc.Cine spune doamnă să plângi însinguratăSă te usuci ca floarea crudă neiubită, uitată.Nu poți să fi un singuratic trăind fără folos,Și să lași
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
Sfânta Liturghie a fost asociată unui adevărat pelerinaj în straie de sărbătoare, unui urcuș spiritual către miezul sărbătorii care se împlinește în casa Domnului Iisus Hristos”. Religiozitatea lor s-a născut și a crescut adăpându-se din Liturghie. ”Creștinul ortodox, pășind cu pioșenie în spațiul liturgic, în biserica văzută, are sentimentul unei treceri care-i va înrâuri viața în chip tainic și, alăturându-se semenilor, este gata să ia parte la taină”. Temeiul acestui comportament este convingerea adâncă a faptului că
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 172 [Corola-blog/BlogPost/381870_a_383199]
-
dăduse seama până atunci că, numai acestea puteau să dea culoare și chiar viață, lucrurilor? Și-acum, unde, în ce colț al lumii se ascunseseră?. Își simți mâinile - adânc băgate în buzunare - înlemnite și reci ca gheața. Nu găsi răspunsul. Pășind fără grabă, ca și cum ar fi obosit dintr-odată, se întoarse către tarabele cu produse de casă, pe lângă care roiau pofticioșii. Se hotărâse să-i cumpere Iolandei ciocolată de casă și o bucată de tort. Știa că-i plac foarte mult
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
stelelor“ apărut la Editura Sfântul Ierah Nicolae, Brăila, 2015, viața unor liceeni, momentul în care primii fiori ai iubirii îți încearcă sufletul, timpul în care începi să-ți descoperi abilitățile și să le fructifici, perioada în care te pregătești să pășești în viață cu fruntea sus. Romanul „Dansul stelelor“ are două părți. Prima parte, Steaua pământului, este structurată pe cinci capitole, în timp ce partea a doua, Singur pe pajiște este structurată pe patru capitole. Cele nouă capitole ale romanului sunt urmate de
O TÂNĂRĂ CARE A ÎNŢELES DANSUL TAINIC AL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381892_a_383221]
-
care ascunde prospețimea Edenului primăvăratic. Poate punctul de început al existenței mele este vinovat. Am deschis ochii spre lumină într-o dimineață însorită de toamnă. Stânca vieții mele a început să-și țese mugurii la începutul lui septembrie. De atunci pășesc încrezătoare pe limitele înverzite ale acestei lumi și doresc să pătrund dincolo de ele. Cât de multe scântei am reușit să adun din eternitate nu pot spune. Unele scântei s-au stins înainte de vreme, altele mă urmăresc și acum. Eu încerc
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
Pentru Dariana totul începea toamna. S-a născut la începutul lui septembrie, în ziua a noua, în comuna Glimboca, o comună frumoasă din județul Caraș Severin, Banatul Montan. O ploaie măruntă anunța parcă o nouă viață. Tot în septembrie a pășit pentru prima dată în lumea minunată a înțelepciunii. Era 15 septembrie și părinții au dus-o la școală. Acolo a așteptat-o învățătoarea. Totul era o noutate, învățătoarea, colegii, sala de clasă. Cu învățătoarea ei a făcut cunoștință printr-o
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
Niciodată Elena nu i-a reproșat Darianei nimic, nici măcar atunci când a reușit să-și sărbătorească și ea ziua de naștere invitând prietenii și colegii să participe la bucuria evenimentului, iar bunica Darianei a luat-o pe acesta de mână, a pășit cu frică în casa Elenei și i-a dăruit un cadou sau mai bine spus o pomană ce a constat într-o sumă de bani interzicându-i nepoatei sale să guste măcar o felie din tortul aniversar, invocând motivul că
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
are viața lui. Nici de la părinții ce te coordonează să urmezi un drum în viață nu poți avea așteptări. E adevărat că ei te-au învățat să deosebești focul de apă și tu le-ai ascultat sfaturile înțelepte pentru a păși cu dreptul pe cărarea destinului tău. La fel de adevărat este că nici ei nu ar trebui să-ți impună idealurile lor așteptând de la tine miracole, pentru că tu ai o altă personalitate. Nici de la cei ce conduc lumea sau de la cei ce
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
O rază de lumină ce spinteca nemărginirea părea să anunțe o zi însorită. Unde și unde verdeața își scutura hainele ude privind în depărtări după puiul de lumină mult dorit. Dariana ce toată noaptea a privit și ascultat spectacolul naturii pășea pe același drum prăfuit care ducea spre dispensarul din localitatea Voislova, o localitate din Banatul Montan, situată de-a lungul șoselei Caransebeș - Oțelu Roșu - Hațeg. Casele oamenilor din localitatea Voislova erau situate de-o parte și de alta a drumului
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
nu au mai picurat de două zile nicio lacrimă, agățându-se cu disperare de orice scânteie de verdeață. - Niciodată nu am văzut atâta culoare, a șoptit Daria. - Natura și-a pictat chipul cu cele mai vii culori, știind că vei păși în împărăția ei în seara acesta, i-a răspuns Ion. - Ai anunțat-o tu că voi veni în vizită, ca să se îmbrace de gală? i-a spus zâmbind Daria. - Nu a fost nevoie să o anunț. Natura simte totul. Știa
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Niciodată nu am crezut că aceste două silabe mă vor pune vreodată în dificultate...Dar iată că s-a întâmplat...rostite de un suflet care a pășit pragul adolescenței aceste silabe, urmate de un semn de întrebare, s-au înfipt ca un pumnal în inima mea... Nedumerire, teamă, furie, deznădejde...toate înmănuncheate pe acest chip care mai păstrează încă urmele copilăriei pe el... De ce? De ce Dumnezeu, care
DE CE??? de MARIA LUCA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382098_a_383427]
-
am furii, Ca să Te apăr cum ar trebui. Mi-ai dat un har. Eu l-am pierdut. Acum mă plimb, încerc să-l caut. Încerc să îmi aduc aminte Cum ar trebui să fiu. Și simt miros de ierburi parfumate, Pășind agale spre nu știu unde, Mi-aduc aminte de altă etate Când nu mă rătăceam în gânduri... De mă vei certa, voi crede, Căci știu că slăbiciunea mă apasă, Dar simt că îngerul cel bun mă vede Și din greul meu mult
MĂ PLIMB. de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382107_a_383436]
-
în taină să iert, să iubesc. Am pacea în mine și cerul alături. Și susurul blând al prezenței cerești. Iubesc fără frică și fără ascunzișuri. Iubesc întru totul și-ntruna regesc. Cluj Napoca, 07 iulie 2016 Visare Cu tălpile goale tandru pășesc, Pe iarba cea verde de-acasă... Ascult ramurile ce doruri șoptesc, Și-mi las ființa să se-odihnească. Privesc cuprins de visări trandafirul, Ce înflorește candid ca un mister. Cu miresmele lui mă îmbată zefirul, Și ca suvenir îmi țese
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ia-mă de mână! Mi-e frică de nori Și de noapte, Mi-e frică de gânduri Pustii! Mi-e frică de ierni, Mi-e frică de moarte! Ia-mă de mână, Spre lumini! Să pășim împreună Spre-un vad înflorit; Să-mpletim amândoi Din iubire, cunună! Ia-mi palma, În palma-ți de foc! Să nu mă lași rătăcită Pe drumuri! Să-mi fii far și-adăpost! Să-mi fii cărare și lună! Referință Bibliografică
IA-MĂ DE MÂNĂ de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380367_a_381696]
-
Acasa > Versuri > Visare > MĂ PLOUĂ CU GÂNDURI... Autor: Oana Adriana Alexandrescu Publicat în: Ediția nr. 2352 din 09 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Mă plouă cu gânduri..mi-e mintea-agitată În care tărâm voi păși de-am să mor?! Mă plimb pe o punte cu visuri brodată Și-mi plâng neputința cu lacrimi ce dor.. Mă lupt cu tristețea..ironică luptă! Un zâmbet îmi naște o lacrimă rece Mă simt copleșită..căci viața mi-e
MĂ PLOUĂ CU GÂNDURI... de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380400_a_381729]
-
mai special, de pregătire pentru Paști și o continuare firească și mai intensă a Postului Mare de 40 de zile, încheiat în vinerea dinainte de Florii. Acest (răs)timp al Triodului, prin urcușul lui ascetic, liturgic și mistic, ne ajută să pășim pe calea vieții duhovnicești. De multe ori, noi uităm scopul existenței noastre pământești, ne pierdem în „grijile cotidiene“ și revenim la vechiul mod de viețuire, ce nu mai are ca scop primordial „căutarea mai întâi a împărăției lui Dumnezeu și
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
și dânsadar tu ești bucuros că-și ia răsplataPe-același ștat cu personalul tesa(și ... XIII. MERG, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016. Merg înainte cu gândul în urmă la tot ce-a rămas nefăcut Pășesc inegal alături de turmă greșind repetat și știut * Privesc în pământ, cu ochii la ceafă știind că nu sunt urmărit Trag cerul pe mine ca pe o eșarfă doar să mă simt învelit . Dau să vorbesc dar limba e aspră de-
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
inimă î-mi sângerează, În loc să urlu de durere, cu lacrimi grele cânt Dorul de Ea, de viața ce mă-naripează. Un dor nebun de tot ce-mi este drag, De Codrul verde, de scumpii mei săteni, Ce mult doresc, ca să pășesc un prag Al copilăriei mele dulci din Țânțăreni. Eu sunt un fiu, ce rătăcesc prin viață, Prin viața asta bârfitoare, plină de năluci, De oameni egoiști cu suflete de ghiață, Indiferenți la toate și răstigniți pe cruci. Referință Bibliografică: Fiul
FIUL RĂTĂCITOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380445_a_381774]
-
-mi rămână la un moment dat în viață, să mă bucure, să mă ajute să mă păstrez deschisă vieții, oamenilor, naturii, și mai departe mie însămi căutându-L pe Dumnezeu în mine și în tot ceea ce definește exteriorul prin care pășesc și acum. Nu știu cum s-a întâmplat de atunci și în toată viața mea, dar loviturile de genul acesta au venit mereu în momente de răscruce ale vieții mele. Când aveam nouăsprezece ani a murit Omama, prima mea prietenă, bunica mea
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
canadian de 90 de ani, născut în Vărzăreștii nisporenilor din Codrii Basarabiei, bunelul românilor de pretutindeni Ovidiu Creangă , care sub melodia Imnului de Stat și-a îndeplinit excelent misiunea. Fraților! S-a săvârșit minunea așteptării... Bunelul Ovidiu Creangă, care a pășit peste 90 de ani, a arborat Drapelul Romaniei Mici (RM) în fața Parlamentului Canadei, sub privirea și aplauzele tuturor celor prezenți. După arborarea drapelului, bunelul Ovidiu n-a uitat să accentuieze visul și speranța dânsului de toate zilele: “ Trăiască România Mare
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]
-
apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el, Cu lacrimi amare dar soare în gând Cu inima franța și suflet zăcând, Și-s față curată crescută cu zel, Deschideți, vă rog! Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea... Așteaptă s-apară dar nu apărea Un om de-aici să-l vadă pe-afară Să-i spuie durerea născută-n fecioara, Să-i spună ce vrea! Apare târziu o umbră
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el,Cu lacrimi amare dar soare în gândCu inima franța și suflet zăcând,Și-s față curată crescută cu zel,Deschideți, vă rog!Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea...Așteaptă s-apară dar nu apăreaUn om de-aici să-l vadă pe-afarăSă-i spuie durerea născută-n fecioara,Să-i spună ce vrea!Apare târziu o umbră șireatăCu cap păduratec și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
deosebit. Având 4 clase la români avea atâtea cunoștințe, că se putea întrece cre, că și cu unii liceeni de astăză... Prima poezie recitată de mine pe scenă a fost la primul careu solemn la începutul anului școlar când am pășit pentru prima dată pragul școlii, poezia Nicușor și pisicuța pe care m-a învățat tata, care știa o sumedenie de poezii și cântece vechi românești...De la tata mi-a rămas pentru toată viața ura față de minciună, invidie și hoție. O
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
frică neputincioasă sunt să-mi frâng durerea să rabd cum trupul îmi curge-n ea urmele ce le-am lăsat se destramă încet în uitare trec pași și nu ne aud înțepeniți undeva la o barieră sub aripa perenelor amintiri pășim înapoi se desface inima-n amare primăveri înșelătoare liniștite ape își poartă tumultu-n adâncuri coborâm pe un drum întunecat și totuși în suflet răsună fântâni nesecate dorințe totul încape aici înăuntru, lasă-mă să-mi scald tristețea în tristețea ta
ŞI TOTUŞI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380535_a_381864]