8,290 matches
-
pline de ură, din care am înțeles, când l-am citit, că iubirea nu e veșnică, intervine biologicul din noi și iubirea se degradează. Altădată voi reveni cu amănunte despre aceste scene tulburătoare de dragoste. ION IONESCU- BUCOVU Referință Bibliografică: PATIMA UNEI IUBIRI / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 954, Anul III, 11 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
de vechi și de nou, actuale sau străvechi, resimțite din plin de fii săi, pelerini pe meridianele Pământului. Prin apariția acestui volum de poezie, încă de la debutul său, Georgeta Resteman dovedește stil, rafinament și artă poetică, fără a cădea în patima versului steril. Deși există multe voci autointitulate „cu autoritate” în domeniu, asta nu înseamnă că mesajul transmis de astfel de voci este pe gustul tuturor ori satisface în totalitate setea de lectură a cititorului - pe care, de cele mai multe ori, îl
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
știm, Zadarnic ne-am iubit și ne iubim. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 145 Se naște ura din iubire? Atunci să ne ferim de ea. Cum poate din aceeași fire Să izbucnească cea mai rea,Otrăvitoare și cu spini O patimă fără măsură Să crească-n leagăn de lumini, Sub nume fals să fie ură? Eu nu te înțeleg, iubito, Poate nici tu n-ai să-nțelegi Ce diamante risipite Prin lacrimi nu le mai alegi, Iar viața-ncet s-a
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
de lumini, Sub nume fals să fie ură? Eu nu te înțeleg, iubito, Poate nici tu n-ai să-nțelegi Ce diamante risipite Prin lacrimi nu le mai alegi, Iar viața-ncet s-a dus spre margini, Se sting și patimi în paragini. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 146 Să nu dai clipa pentru altă clipă, Timpul e cel mai mare trădător, Eu cred în ceea ce spui în pripă, Iar ce gândești îmi este nendestulător. Să nu dai gândul pentru alte
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
Numele Său, de Tatăl Său, de Profeții și Sibilele lumii dace, de Faptele, Minunile, Suferința, Răstignirea, Învierea, Înălțarea, Biserica, Pronia, Parusia și Judecata de Apoi. Prin Întreita Sa slujire de Profet, Arhiereu și Împărat, Iisus Hristos deci, prin învățătura, minunile, patimile, Crucea și biruința Învierii Sale a săvârșit actul dumnezeiesc al Mântuirii Omului, dând putință tuturor celor ce vor, pot, luptă și doresc să o împlinească, prin și sub călăuzirea Dascălilor, Ucenicilor, Sfinților, Aleșilor lui Dumnezeu. Sfinții Dascăli Dacoromâni au țesut
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
acelea, gândiți-vă cât la cinstit iubitorul de oameni Dumnezeu! Căci adevăratul stăpânitor este cel care-și poate înfrâna mânia, invidia și iubirea de plăceri, cel ce ține legea lui Dumnezeu, cel ce-și păzește mintea liberă și nu lasă patimile să-i cuprindă sufletul. Pe un astfel de om cu mare plăcere l-aș vedea conducător al întregii lumi. Pentru că cel care cârmuiește cu cugetul peste patimile sufletului, lesne va putea să-i conducă pe oameni după legea lui Dumnezeu
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
ține legea lui Dumnezeu, cel ce-și păzește mintea liberă și nu lasă patimile să-i cuprindă sufletul. Pe un astfel de om cu mare plăcere l-aș vedea conducător al întregii lumi. Pentru că cel care cârmuiește cu cugetul peste patimile sufletului, lesne va putea să-i conducă pe oameni după legea lui Dumnezeu, cu dreptate, iubire de oameni și jertfire de sine. Dimpotrivă, conducătorul care este rob al patimilor și al plăcerilor, nu numai că este batjocorit și scârbit de
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
conducător al întregii lumi. Pentru că cel care cârmuiește cu cugetul peste patimile sufletului, lesne va putea să-i conducă pe oameni după legea lui Dumnezeu, cu dreptate, iubire de oameni și jertfire de sine. Dimpotrivă, conducătorul care este rob al patimilor și al plăcerilor, nu numai că este batjocorit și scârbit de oamenii pe care-i conduce, dar nici nu-și poate exercita cum trebuie puterea. Și, adevărat, cum îi poate conduce pe alții de vreme ce nu se poate conduce pe sine
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
suferința celui de lângă tine, suferi împreună cu el și încerci să-i ușurezi tristețea cu ajutorul cuvintelor, gesturilor ... Triști suntem când ne amintim de momentele dureroase ale vieții noastre, sau ale celor pe care îi iubim. Triști suntem în această Săptămână a Patimilor lui Hristos, amintindu-ne de durerea și suferințele Sale: umilința de a căra propria-I cruce și a fi scuipat, piroanele bătute în membre, coroana de spini de pe cap, sabia împunsă în coaste ... Și toate îndurate pentru ca noi să avem
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
inspirată din întâmplările, observațiile, experiențele acelor zile de demult, prin obiceiuri perpetuate (transmise de la o generație la alta), iar Sfânta Tradiție se referă strict la învățăturile lui Hristos, transmise Apostolilor și conținute în Sfânta Scriptură. Iată că intrăm în Săptămâna Patimilor și fiecare zi este marcată de Biserică prin slujbe minunate, numite Denii, numele lor venind de la slavonescul „vdenie”, însemnând priveghere sau slujbă nocturnă. Prima dintre Denii se ține chiar în seara Duminicii Floriilor și este Denia pentru Lunea Mare. Ultima
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
interpretarea duhovnicească a cuvântului fiind acela de trecere. Ea a devenit o tradiție în viața noastră, a creștinilor, în viața Bisericii, fiind cea mai veche sărbătoare creștină, sărbătorită încă din epoca apostolică. După credința noastră creștină, în această zi - Vinerea Patimilor - a avut loc moartea lui Iisus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Acestei zile i-am dedicat poemul: Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos./ Se-aude toaca./ Credincioșii se-ndreaptă
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
După credința noastră creștină, în această zi - Vinerea Patimilor - a avut loc moartea lui Iisus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Acestei zile i-am dedicat poemul: Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos./ Se-aude toaca./ Credincioșii se-ndreaptă spre biserici./ Încep slujbele religioase./ Îngerii coboară blând din cer,/ întind aripile deasupra capetelor noastre./ Își pregătesc glasurile,/ Preoții-nalță rugăciuni./ Se-aud cântări de cinstire, se - nfiorează întreaga fire./ Se-aprind
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
sunt printre noi!/ Înconjurăm biserica împreună cu preoții,/ purtători ai sfântului Epitaf./ Ne oprim de patru ori/ și ne hrănim sufletele cu rugile lor./ Trecem pe sub Epitaf.../ Îngerii sunt cu noi!/ Biserica-i prea plină./ În jur roiesc enoriașii./ Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos!/ Îngerii se află printre noi! De secole rememorăm tristețea acelor zile, acelui timp, Patimile lui Hristos, Cel venit să ne lumineze, să ne dezvăluie sensul vieții, iar Învierea Domnului este un moment încărcat de lumină, de bucurie, seninătate
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
și ne hrănim sufletele cu rugile lor./ Trecem pe sub Epitaf.../ Îngerii sunt cu noi!/ Biserica-i prea plină./ În jur roiesc enoriașii./ Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos!/ Îngerii se află printre noi! De secole rememorăm tristețea acelor zile, acelui timp, Patimile lui Hristos, Cel venit să ne lumineze, să ne dezvăluie sensul vieții, iar Învierea Domnului este un moment încărcat de lumină, de bucurie, seninătate, dragoste și speranță. Biserica, așezată și înălțată pe Tradiția Apostolilor, propovăduiește această sfântă sărbătoare prin episcopii
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
Mergeți după el prin cetate și loviți și ucideți și nimiciți pe bătrâni, tineri, fecioare, copii și femei, dar să nu vă atingeți de nici un om, care are pe frunte semnul thau (+) . Creștinismul a îmbogățit simbolismul crucii desemnând mântuirea și patimile Mântuitorului: Isus, ducându-și crucea (+) a ajuns la locul, zis al „Căpățânii”, care în evreiește se cheamă ”Golgota” , și L-au răstignit pe Mântuitor. De pe cruce, Mântuitorul a rostit șapte cuvinte: 1. Tată, iartă-i că nu știu ce fac ! 2. Adevărat
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Când te-am avut Când te-am avut în vis și-n vis mi te-ai deschis Lascivă, laxă, ludică, lubrifică, lichidă Erai fărâmițată... Aproape te-am ucis, Te-am risipit cu patima-mi perfidă... Când te-am avut în cerc și-n cerc mi te-ai rotit Supusă, moale, umedă, transpusă Erai mulțimi de arcuri...Cu spasme te-am iubit Și te-am răpus sedus, iubita mea sedusă... Cum nu te-aș
GRUPAJE DIN VOLUMUL ”ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340694_a_342023]
-
Craiova, în zilele Festivalului Mondial de Poezie, am cunoscut un om care, într-un moment de dispoziție lirică, interpretase câteva balade extraordinar de interesante, sugestive, cu o voce răsunătoare, calmantă și bine temperată. Baladele vorbeau despre destinul omului singuratic, despre patimă și amor. Interpretul era Gheorghe Roșoga, un autentic știutor de istorii intime, puse în plan existențial și cântate cu bună pricepere și incredibilă simplitate. Cântase artistul cu diferite ocazii și în diferite împrejurări, dar în seara aceea, înconjurat de poeții
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
comorile conștiinței i-au fost forța de a suferi cu tăcere demnă, de a nu ceda, a nu da la schimb contra unui bine și unei liniști, nici un bob din nisipul onoarei și dragostei de țară al Majestății Sale. Alăturând patimile Majestății Sale puterii de răbdare a omului, putem asemăna aceasta cu izbirea pietrei de sticla unei vitrine. Însă, față de toate opresiunile, Majestatea Sa nu a opus doar scutul pieptului, a opus demnitatea, onoarea, dârzenia, patriotismul și a fost mai puternic
MAJESTATEA SA REGELE, 93 DE OFRANDE, ÎN 93 DE TOAMNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341070_a_342399]
-
nostalgie, lăcuită cu roua iubirii a strălucit regina lor, „Crizantema de Aur”. A fost, la Târgoviște, ediția a XLVII-a a Festivalului Național de Creație și Interpretare a Romanței „Crizantema de Aur”! Lumina aurie a muzicii și poemele iubirii, fericirii, patimii omenești s-au îmbrățișat a patruzeci și șaptea oară într-un spectacol încuviințat în farmecul cel mai pur și plin al sărbătorii, drept nobile între sărbători. Cum să nu fie astfel, dacă întreaga ambianță a avut fast și eleganță de
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
lucru a cenaclului. Susținând că a scrie înseamnă muncă de apostolat, a ilustrat acest gând cu cărțile cele mai recente ale membrilor Ligii: Adela Sturza, „Între două lumiˮ; Gavril Moisa, „Arborele de hârtieˮ; Vasile S. Popa, „Divina tragicomedieˮ; Ion Mârzan, „Patima vântului străveziuˮ; Ștefan Vișan, „O clipă de eternitateˮ;Eugenia Nicoară, „Sufletul meuˮ; Lucreția Mititean, „Vorbe înțelepteˮ, vol. I-II, Mircea Daroși, „Radiografii literareˮ. Întâlnirea s-a încheiat cu o agapă prietenească. Amfitrioni au fost harnicii colegi din județul Bistrița-Năsăud, ce
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
Părul Sofiei să-l răsfeți și să-l iubești, Mut și mult pe ea s-o tot drăgănești..?! Povestea-i mare cam așa de dulce, Ce prin tonele de simpatie te aduce, În mirajele copilăriei de frăgezimi, În preajma simțirei fără de patimi. I se aprindeau obrajii tot amintind, Cum ei ‘pajii câmpurilor’ hoinărind, Zburdau și se jucau prin tot fânul, Adunat în căpițe cum e la românul. Alin și el se aprinse-n astă horă, Recunoscu că nu-i treaba minoră, Să
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
sufletească dictează spiritul, când conștiința-i sfântă. Că ești pictoriță fantezistă, ți-aș dărui, de-ai vrea, din anii mei! În viitor să fiu optimistă! Să nu simt povara anilor grei! Cu dragostea pierdută-n speranță, mă duce soarta-n patimi și nevoi. Și-oi dispărea în a vremii ceață, ca tine, soră, în lacrimi de ploi! Soartă scriind cu lacrimi de frunze, vom rodi prin vremuri trecătoare. La moartea ta, și Cerul va plânge, cu ploaie transformată-n ninsoare. Eu
MENIREA TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341157_a_342486]
-
Pentru cunoscătorii în materie și nu numai, menționez că printre toate picturile din interior, în afară de tabloul Marelui Voievod, se remarcă, fără cea mai mică exagerare, Cina cea de taină, Împărtășirea Apostolilor și Spălarea picioarelor, în altar, iar în naos Ciclul patimilor și, firesc, tabloul votiv al domnitorului Ștefan cel Mare. - - VA URMA - - Referință Bibliografică: DOR DE BUCOVINA - PARTEA A ȘASEA - / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]