4,043 matches
-
holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte de imaginea simmeliană a punții și a porții - Între sistemele de reguli și valori, pe de o parte, și actorii sociali care nu sunt lipsiți de capacitatea de a improviza și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apar între latura participativă și cea competitivă a democrației, așa cum le abordează Mudde și Rovira Kaltwasser în introducerea acestui volum (vezi și Dahl, 1971). Aceste tensiuni - care, în ultimă instanță, reflectă diferențele dintre democrația înțeleasă ca suveranitate populară și cea percepută ca pluralism instituționalizat - reprezintă punctul central al analizei care urmează. 7.1 Criza democrației venezuelene și ascensiunea chavismului Relația contradictorie dintre chavism și democrație poate fi înțeleasă numai dacă fenomenul populist este analizat în contextul în care a apărut - mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
își pot asuma înfățișarea unui David care luptă împotriva lui Goliat (Mouffe, 2005b: 64). Așa s-a întâmplat, de pildă, în Austria, unde mulți oameni de dreapta au trecut de partea guvernului mai ales pentru a protesta împotriva implicării UE, percepută ca nelegitimă și ipocrită. Pe de altă parte, în America Latină, mulți populiști au făcut din lupta împotriva implicării în regiune a Statelor Unite, în mod vădit în interes propriu, o parte importantă a luptei lor populiste împotriva americanismului. Problema este că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
actualitatea problematicii centrale a acestui volum care își propune să evalueze relația dintre calitatea democrației și emergența sau resurgența fenomenului populist? Editorii volumului se întrebau - și nu erau primii care făceau acest lucru - dacă populismul reprezintă o amenințare la adresa democrației, percepută ca o formă consensuală de alocare a resurselor prin proceduri decizional-instituționale, sau, mai degrabă, un remediu - desigur, imperfect - pentru fenomenul decuplării aparatului politic față de societate și cetățeni. În mod evident, răspunsul la această întrebare este unul nu doar științific, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lucru pe care poți să-l faci pentru a înțelege cum trebuie”. Dar a asculta conținutul nu este suficient. Observarea componentelor non verbale ale mesajului pacientului aduce informații prețioase privind stabilirea relației colaborative. Componentele non verbale ale comunicării sunt repede percepute și interpretate, iar interpretarea predomină asupra conținutului. Exemplul următor arată că terapeutul interpretează non-verbalul pacientului și că interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai mic semn de agresivitate sau de dezinteres din partea interlocutorilor lor, semn care ar veni să întărească schemele lor cognitive: „Nimeni nu mă iubește”, „nu sunt interesant”, „oamenii sunt răi”... O ridicare din sprânceană sau un căscat poate fi rău perceput. Comunicarea non verbală face, deci, obiectul unei atenții speciale. A-ți privi interlocutorul, a da din cap în unele momente, a-ți trece mâna peste frunte pentru a reflecta sunt tot atâtea indicii în ceea ce privește atenția, care stabilesc o atmosferă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Rușinea este cvasi constantă după fiecare scadență socială, uneori minoră (sentimentul că a fost ușor ridicolă în maniera în care a răspuns comentariilor brutăresei în legătură cu poluarea orașului), uneori intensă (dacă a roșit). Este capabilă să se gândească la comportamentul său perceput ca un eșec timp de mai multe zile. La fel ca mulți fobici sociali, Isabelle manifestă și iritabilitate, are numeroase stări de enervare refulate, datorită numeroaselor renunțări la care o constrânge boala sa (să nu-și spună părerea, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
probleme; - să fie motivat pentru a fi activ; - să prezinte o caracteristică pozitivă a personalității sale. Faptul că percep avantajele îngrijorărilor lor îi determină pe pacienți să întrețină tendința lor de a se îngrijora. Ei sunt blocați între avantajele fals percepute ale unei atitudini de îngrijorare în legătură cu orice (de exemplu, să prevină pericolele la care sunt expuse persoanele apropiate) și dorința de a nu se gândi în mod constant la consecințele care trebuie evitate, pentru a se simți mai bine, această
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că noul său comportament a fost întărit pozitiv. Teoria învățării sociale Bandura a dezvoltat o teorie conform căreia învățarea se face prin imitație, prin observația modelelor reale sau imaginare (modeling). Această teorie insistă asupra rolului de întărire al eficienței personale percepute și al așteptărilor rezultatelor. Anticiparea și observația vizuală joacă în acest caz un mare rol. Prevenirea recăderii Marlatt și Gordon au dezvoltat aplicarea acestui model în cadrul „metodelor de prevenire a recăderii”. Ei constată că o persoană care suferă de alcoolo-dependență
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este considerată ca un accident din care subiectul poate învăța și, astfel, restabili starea de abstinență. Modelul prelucrării informației: teoria cognitivă In teoria cognitivă, se consideră că subiectul prezintă unul sau mai multe postulate de bază care influențează prelucrarea informației percepute. Aceste postulate sunt scheme inconștiente care funcționează în mod automat. Distingem două modele de astfel de scheme. în modelul lui Ellis, baza teoretică este aceea că emoția subiectului se datorează percepției iraționale a unui eveniment (distorsiune cognitivă). Acest sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o slabă legătură cu realitatea universului fizic. De exemplu, suprageneralizarea pornind de la un fapt oarecare. De exemplu, referenții publicitari. Comportamentele care derivă dintr-o asemenea eroare pot perturba individul care acționează ani în șir, chiar toată viața, în funcție de unele consecințe percepute ca pozitive, în timp ce acestea îl distrug. Bandura, 1977. Pentru o analiză detaliată, trimitem cititorul să consulte lucrarea lui Rachman (1978) cât și cea mai recentă a lui Bandura asupra auto-eficienței (2003). Ellis, 1962. Should. Disputing. Prin aceasta se diferențiază de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și culturală (Muller, 1987). Înțelegerea conservatorismului radical sau a ceea ce Jeffrey Herf numește „modernism reacționar” (Herf, 1986) pune sub semnul întrebării, mai mult sau mai puțin implicit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
frică (apud Chiricos et al., 1997, 345). Rezultatele cercetărilor la care m-am referit susțin ipoteza „rezonanței” lansată de George Gerbner et al. (1980), potrivit căreia atunci când o anumită audiență recepționează mesaje congruente cu realitatea de zi cu zi (sau percepute ca atare), puterea de influențare a acestor mesaje se dublează. Conform ipotezei „rezonanței”, efectele media sunt mai puternice când sunt în rezonanță cu experiența de viață a audienței. George Gerbner și colaboratorii săi au verificat această ipoteză într-o cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a înregistrat-o nevoia de securitate, percepută la începutul intervenției apreciative ca fiind cel mai puțin satisfăcută (scorul a scăzut de la 63 la 43 după intervenție). În timpul intervenției ne-am concentrat asupra acestei nevoi prin întrebări specifice. Schimbarea ordinii nevoilor percepute ca fiind satisfăcute după intervenție ne arată că nevoile au fost interpretate ca fiind mai satisfăcute după realizarea intervenției; ele au înregistrat o scădere a scorului (vezi tabelul nr. 4.), iar nevoia de securitate, pe care am urmărit-o în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bucureștene din ultimii ani. Distanța dintre cei doi termeni pare a fi aceea dintre cosmopolitismul specific bucătăriei românești și afirmarea unei tradiții gastronomice autohtone. Nimeni nu poate pretinde că fasolea bătută ar fi un unicat gastronomic românesc, dar ea este percepută ca atare de către foarte mulți români, și de aceea o pomenește doamna Nițescu. Titlul acestei cărți naște de fapt o altă întrebare, în afara aceleia care ne cere să optăm între universalitatea farfuriei globaliste și tradiția băștinașă: există, de fapt, o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
caracteristici specifice, cum ar fi: intangibilitatea, inseparabilitatea, eterogenitatea și perisabilitatea.<footnote I. Cetină, Marketing competitiv în sectorul serviciilor, Editura Teora, București, 2001. footnote> Caracterul intangibil este generat de natura serviciilor, care nu pot fi vizualizate, gustate, simțite sau mirosite, adică percepute senzitiv, căci senzațiile se produc numai în momentul consumului, iar imaginea lor poate fi rezultatul descrierii raportat la o experiență anterioară. Se pot constata condițiile producerii lor, suportul material, dar nu serviciul care este cumpărat ca ceva intangibil, pe bază
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
care au o existență independentă. Deoarece prezența clientului este indispensabilă în momentul prestării serviciului sau cel mai târziu la consumul lui (în cazul serviciilor de curățenie a locuinței sau încălzire), relația ofertant-beneficiar constituie o particularitate esențială și influențează calitatea produsă, percepută și consumată. Serviciile pot fi personale, cum este cazul unui tratament medical sau asistență juridică, sau colective, cum este serviciul de transport în comun sau de învățământ în formații de studiu, dar și în aceste situații, consumul este individual prin
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
reprezenta un „bun” de mare valoare pentru o organizație. Den Herzog și Huizenga consideră cunoștințele ca fiind „o colecție de informații și reguli cu care sunt îndeplinite o anumită funcție”.Profesorul Weggemann vede cunoștințele ca „o capacitate personală ce trebuie percepută ca produsul dintre informația, experiența, abilitățile și atitudinea pe care cineva o are la un moment dat”. Cunoștințele întrunesc o serie de caracteristici care trebuie să se ia în considerare în promovarea și utilizarea managementului bazat pe cunoștințe: sunt rezultatul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
trei dimensiuni. Iată care sunt distribuțiile de frecvență pentru cele unsprezece variabile: Tabelul 6 Distribuțiile de frecvență pentru variabile. „Cât de răspândită este corupția printre...” (N=2100) Se observă că, dacă la nivelul primei dimensiuni, cea a instituțiilor statului, corupția percepută este foarte ridicată, la nivel local intensitatea percepției corupției este mai scăzută, iar în rândul societății, intensitatea percepută a corupției este cea mai mică. În virtutea unor practici comuniste reproduse și după 1989, medicii sunt percepuți a fi mai corupți ca
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
variabile. „Cât de răspândită este corupția printre...” (N=2100) Se observă că, dacă la nivelul primei dimensiuni, cea a instituțiilor statului, corupția percepută este foarte ridicată, la nivel local intensitatea percepției corupției este mai scăzută, iar în rândul societății, intensitatea percepută a corupției este cea mai mică. În virtutea unor practici comuniste reproduse și după 1989, medicii sunt percepuți a fi mai corupți ca restul profesiunilor. Totuși, empiric, ei sunt încorporați în configurație alături de celelalte profesiuni liberale intrate în analiză. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
rău”) în compararea obiectelor. În schimb, datele de preferințe încorporează valorizarea unor atribute ale obiectelor, în comparații în urma cărora un obiect este preferat altui obiect. Orice obiect este evaluat atât după dimensiuni obiective, cât și după dimensiuni subiective (sau dimensiuni percepute). De exemplu, un candidat la președinție poate fi evaluat după etnie și rasă, nivel de educație, specializare, vârstă, origine socială, profesie (dimensiuni obiective), dar și după dimensiuni subiective cum ar fi sinceritatea, farmecul, carisma, frumusețea, capacitatea de a fi un
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pot fi evaluate diferit, pentru că sunt percepute diferit după dimensiuni subiective. Scalarea multidimensională caută să descopere dimensiunile subiective fundamentale, în funcție de care subiecții evaluează obiectele. Hair și colaboratorii săi subliniază două diferențe importante între dimensiunile obiective și cele subiective: (1) dimensiunile percepute de subiecți, i.e. dimensiunile în funcție de care, conștient sau mai puțin conștient, aceștia fac evaluări pentru obiecte, pot să nu coincidă cu dimensiunile obiective asumate de cercetător sau pot chiar să nu le includă; (2) evaluările dimensiunilor, chiar dacă dimensiunile subiective sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fie atunci când măsura de adecvare nu se mai schimbă, în ciuda ameliorării configurației de puncte, fie atunci când este îndeplinit un criteriu de convergență, adică măsura de adecvare a ajuns sub un prag stabilit de cercetător (cât mai aproape de zero). Relațiile subiective (percepute) dintre obiecte vor fi reprezentate de ultima configurație de puncte a algoritmului. Realizarea unei analize de scalare multidimensionalătc " Realizarea unei analize de scalare multidimensională" Scalarea multidimensională este o tehnică de analiză decompozițională. Ce înseamnă acest lucru? Metodele decompoziționale prelucrează măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
procesul comunicării, rezultatul este comunicarea interculturală 27. Recunoaștem și respectăm modul în care amprenta culturală justifică diferențele în stilul de comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie, pentru a-i măsura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diferențele între femei și bărbați în leadership au pornit de la cele mai variate ipoteze: * Diferențele sunt biologice sau mai degrabă de stil? * Aduc ele diferențe în eficiența ca leader, iar dacă da, care diferențe favorizează succesul? * Diferențele sunt reale sau percepute? Teoriile au luat în considerare atât opinii ale leaderilor înșiși (femei sau bărbați), ale colegilor, subordonaților și șefilor direcți. Teoria biologică pleacă de la premisa că leadership-ul este determinat genetic, înnăscut la bărbați și deci inaccesibil femeilor. O altă teorie, care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]