4,103 matches
-
din Filipine. Denumită inițial “Perla lui Allah”, iar ulterior “Perla lui Lao Tzu”, datorită unei legende inventată de primul proprietar al acestei perle, Wilburn Cobb. În anul 1982 a fost estimată 36 milioane €, iar în 2006 la 61,850,000 $. Perlele naturale iau naștere atunci când între cochilie și manta pătrunde un corp străin (un parazit micro-organic sau un fir de nisip). Acesta irită mantaua care începe să secrete sidef prin celulele epiteliale, pentru a se proteja de o posibilă iritație. Molusca
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
micro-organic sau un fir de nisip). Acesta irită mantaua care începe să secrete sidef prin celulele epiteliale, pentru a se proteja de o posibilă iritație. Molusca depune în jurul acelui corp mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
epiteliale, pentru a se proteja de o posibilă iritație. Molusca depune în jurul acelui corp mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale perlelor, fiind extrem de greu de găsit seturi de perle cu aceeași nuanță. Sideful este format la rândul
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale perlelor, fiind extrem de greu de găsit seturi de perle cu aceeași nuanță. Sideful este format la rândul său din milioane de placuțe microscopice de aragonite, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%. Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale perlelor, fiind extrem de greu de găsit seturi de perle cu aceeași nuanță. Sideful este format la rândul său din milioane de placuțe microscopice de aragonite, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
său din milioane de placuțe microscopice de aragonite, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant al sidefului și atingerea unei durități foarte mici, perlele fiind considerate pietre relativ moi. Presupunerea că un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei, începe să fie respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului mineralogic din Hamburg presupune că răspunzător de
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant al sidefului și atingerea unei durități foarte mici, perlele fiind considerate pietre relativ moi. Presupunerea că un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei, începe să fie respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului mineralogic din Hamburg presupune că răspunzător de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite al scoicii, care suferă de boală parazitară, scoica căutând neutralizarea parazitului
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
considerate pietre relativ moi. Presupunerea că un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei, începe să fie respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului mineralogic din Hamburg presupune că răspunzător de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite al scoicii, care suferă de boală parazitară, scoica căutând neutralizarea parazitului prin învelire cu sidef. În 2011, un grup de cercetători japonezi au identificat 29.682 de gene ale scoicii de mărgăritar. 1 carat = 4
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
carat = 4 grains = 200 mg = 0,2 g 1 grain = 0,25 carat = 50 mg = 0,05 g 1 momme = 18,75 carats = 3750 mg = 3,75 g 1 kan = 18.750 carate = 3.750 mg = 3.750,00 g Perlele de cultură sunt considerate tot perle naturale (perle naturale de cultură) create prin același proces ca și perlele sălbatice, dar producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
2 g 1 grain = 0,25 carat = 50 mg = 0,05 g 1 momme = 18,75 carats = 3750 mg = 3,75 g 1 kan = 18.750 carate = 3.750 mg = 3.750,00 g Perlele de cultură sunt considerate tot perle naturale (perle naturale de cultură) create prin același proces ca și perlele sălbatice, dar producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se poate face în apă sărată
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
1 grain = 0,25 carat = 50 mg = 0,05 g 1 momme = 18,75 carats = 3750 mg = 3,75 g 1 kan = 18.750 carate = 3.750 mg = 3.750,00 g Perlele de cultură sunt considerate tot perle naturale (perle naturale de cultură) create prin același proces ca și perlele sălbatice, dar producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se poate face în apă sărată și apă
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
1 momme = 18,75 carats = 3750 mg = 3,75 g 1 kan = 18.750 carate = 3.750 mg = 3.750,00 g Perlele de cultură sunt considerate tot perle naturale (perle naturale de cultură) create prin același proces ca și perlele sălbatice, dar producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se poate face în apă sărată și apă dulce, perlele de cultură cele mai scumpe fiind cele de
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
18.750 carate = 3.750 mg = 3.750,00 g Perlele de cultură sunt considerate tot perle naturale (perle naturale de cultură) create prin același proces ca și perlele sălbatice, dar producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se poate face în apă sărată și apă dulce, perlele de cultură cele mai scumpe fiind cele de apă sărată. Perlele naturale de cultură în apă sărată se obțin prin
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
750,00 g Perlele de cultură sunt considerate tot perle naturale (perle naturale de cultură) create prin același proces ca și perlele sălbatice, dar producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se poate face în apă sărată și apă dulce, perlele de cultură cele mai scumpe fiind cele de apă sărată. Perlele naturale de cultură în apă sărată se obțin prin introducerea unui fragment de țesut (manta) și
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
de cultură) create prin același proces ca și perlele sălbatice, dar producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se poate face în apă sărată și apă dulce, perlele de cultură cele mai scumpe fiind cele de apă sărată. Perlele naturale de cultură în apă sărată se obțin prin introducerea unui fragment de țesut (manta) și unul de scoică în jurul căreia scoica va depune straturile de sidef, rezultatul fiind
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
producția lor este indusă de către producători. Marea majoritate a perlelor disponibile astăzi sunt de cultură. Creșterea perlelor de cultură (perlicultura) se poate face în apă sărată și apă dulce, perlele de cultură cele mai scumpe fiind cele de apă sărată. Perlele naturale de cultură în apă sărată se obțin prin introducerea unui fragment de țesut (manta) și unul de scoică în jurul căreia scoica va depune straturile de sidef, rezultatul fiind o perlă mai aproape de forma sferică. Sunt cultivate în special 6
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
cultură cele mai scumpe fiind cele de apă sărată. Perlele naturale de cultură în apă sărată se obțin prin introducerea unui fragment de țesut (manta) și unul de scoică în jurul căreia scoica va depune straturile de sidef, rezultatul fiind o perlă mai aproape de forma sferică. Sunt cultivate în special 6 specii de soici marine din genul Pinctada și Pteria exploatate în mod obișnuit, care trăiesc Marea Mediterană, Marea Roșie, în regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific și Atlantic. O scoică marină perliferă produce, în
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
sferică. Sunt cultivate în special 6 specii de soici marine din genul Pinctada și Pteria exploatate în mod obișnuit, care trăiesc Marea Mediterană, Marea Roșie, în regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific și Atlantic. O scoică marină perliferă produce, în general, o singură perlă. Perlele naturale de cultură în apă dulce sunt cultivate în lacuri și râuri din speciile Hyriopsis cumingii în Asia, Amblema și Margaritifera margaritifera în America de Nord și Europa de Nord. În scoică este introdus numai un fragment de țesut, obținându-se perle de
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
Sunt cultivate în special 6 specii de soici marine din genul Pinctada și Pteria exploatate în mod obișnuit, care trăiesc Marea Mediterană, Marea Roșie, în regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific și Atlantic. O scoică marină perliferă produce, în general, o singură perlă. Perlele naturale de cultură în apă dulce sunt cultivate în lacuri și râuri din speciile Hyriopsis cumingii în Asia, Amblema și Margaritifera margaritifera în America de Nord și Europa de Nord. În scoică este introdus numai un fragment de țesut, obținându-se perle de formă
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
singură perlă. Perlele naturale de cultură în apă dulce sunt cultivate în lacuri și râuri din speciile Hyriopsis cumingii în Asia, Amblema și Margaritifera margaritifera în America de Nord și Europa de Nord. În scoică este introdus numai un fragment de țesut, obținându-se perle de formă neregulată. La aceste specii, o singură scoică poate produce mai multe perle odată, uneori chiar peste 20, fiind recoltate după 2 ... 6 ani. Cultivarea perlelor de apă dulce este atestată încă din secolul al XIII-lea, China fiind
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
râuri din speciile Hyriopsis cumingii în Asia, Amblema și Margaritifera margaritifera în America de Nord și Europa de Nord. În scoică este introdus numai un fragment de țesut, obținându-se perle de formă neregulată. La aceste specii, o singură scoică poate produce mai multe perle odată, uneori chiar peste 20, fiind recoltate după 2 ... 6 ani. Cultivarea perlelor de apă dulce este atestată încă din secolul al XIII-lea, China fiind în prezent liderul mondial al producției. Perlele artificiale sau sintetice sunt cele mai ieftine
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
și Europa de Nord. În scoică este introdus numai un fragment de țesut, obținându-se perle de formă neregulată. La aceste specii, o singură scoică poate produce mai multe perle odată, uneori chiar peste 20, fiind recoltate după 2 ... 6 ani. Cultivarea perlelor de apă dulce este atestată încă din secolul al XIII-lea, China fiind în prezent liderul mondial al producției. Perlele artificiale sau sintetice sunt cele mai ieftine și ușor de identificat. Perlele artificiale sunt toate de exact aceeași mărime, ceea ce
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]