KorAP: Find »[drukola/base=pleoapă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...150 151 152 ...209 >

5,205 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687

mintea mi se învârtește atât de tare că simt că mai am puțin și leșin. Deodată, toată siguranța mea a dispărut. Oare fac ceea ce trebuie ? O, Doamne. Oare fac ceea ce trebuie ? — Închide, te rog. Machioza îmi dă cu fard pe pleoape. Acum deschide... Deschid ochii și-i văd pe Nathaniel și pe Guy unul lângă celălalt, undeva mai departe. Guy vorbește și Nathaniel îl ascultă, cu chipul încordat. Mă cuprinde brusc o ușoară neliniște. Ce-i spune Guy ? — Mai închide o dată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454

vină să mă salveze. E iubire. Trebuie să fie iubire. — Mi-ar face mare plăcere să mă mut cu tine, Connor, șoptesc și, spre uluirea mea, izbucnesc În plîns. TREI A doua zi dimineață mă trezesc cu soarele strecurîndu-mi-se pe sub pleoape și o aromă extraordinară de cafea În aer. — ’ neața ! aud glasul lui Connor, deasupra mea. — ’neața ! murmur, fără să deschid ochii. Vrei cafea ? — Da, te rog. Mă Întorc pe o parte și-mi Îngrop În pernă capul, care Îmi zvîcnește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
răbdare. Te așteaptă surprize de proporții. Mă strîmb la ea În clipa În care se Întoarce cu spatele ca să plece și Încep să-mi dau cu rimel. CÎt e ceasul ? spun, Încruntîndu-mă cînd văd că mi-am atins un pic pleoapa. — Opt fără zece, spune Lissy. Cu ce te duci ? — Cu taxiul. În acest moment sună interfonul și ridicăm ochii amîndouă. — A venit mai devreme, spune Lissy. Ciudat. — Nu poate să vină mai devreme ! Ne grăbim În sufragerie, și Lissy ajunge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
a tuturor. O, Doamne. Mă Înțeapă iar ochii. — Ești OK, Emma ? spune Katie, privindu-mă stresată. Uite, ia un șervețel. Începe să scotocească prin portfard. Și niște gel de ochi. — Mersi, spun, Înghițind În sec. Îmi pun niște gel pe pleoape și mă forțez să respir adînc, pînă cînd mă calmez. — Cred că ești extrem de curajoasă, spune Katie, privindu-mă. Adevărul e că nu-mi vine să cred că ai Îndrăznit să vii azi la serviciu. În locul tău, mi-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605

oriunde ar fi fost făcute. Cum ajungeau pe malul unei ape, mari sau mici, curgătoare sau nu, Începeau să caute acel semn. Deîndată ce-l găseau, știau Încotro s-o ia și porneau, mai departe, pe urmele noastre. Am strâns pleoapele cu putere. - Nu mai face așa, se răsti Tuni și, Într-adevăr, simții cum o apă sărată prinse a-mi curge din pleoapele crăpate. Numai că nu eram sigur dacă nu-mi ieșea chiar din ochi, așa eram de supărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
ce-l găseau, știau Încotro s-o ia și porneau, mai departe, pe urmele noastre. Am strâns pleoapele cu putere. - Nu mai face așa, se răsti Tuni și, Într-adevăr, simții cum o apă sărată prinse a-mi curge din pleoapele crăpate. Numai că nu eram sigur dacă nu-mi ieșea chiar din ochi, așa eram de supărat. Enkim, Enkim, mi-am spus. Of, of, Enkim, tu m-ai trecut prima apă mare pe care am văzut-o vreodată și tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469

Lloyd George și Împotriva lui Herbert Hoover ori de câte ori se discuta despre produsele de panificație, preparatele din carne de porc sau aranjamentele financiare. Iar Melchior, se pare, se afla de partea lui Keynes. În relatările acestuia din urmă, Melchior „privește pe sub pleoapele grele, privește neajutorată ca un respectabil animal rănit. Oare n‑am putea Înfrânge formalitățile găunoase ale acestei Conferințe, bariera triplă a triplelor interpretări și să vorbim despre adevăr și despre realitate ca niște persoane normale și raționale?” Germania era Înfometată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
coapse. În timp ce se prindea, cu picioarele slăbite, de tubul de oțel, instalația era Înălțată treptat, prin Învârtirea unei manivele plasată la piciorul patului. Brusc Îi vedeai gambele slăbănoage ridicându‑se, ieșind de sub așternut. Și pentru că nu‑și putea deschide complet pleoapele, expresia de alarmă din ochi nu era vizibilă decât pe jumătate. Poate că medita asupra acestui fapt, asupra direcționării fizice a vieții, asupra nenumăratelor căi pe care poți fi vătămat, rănit, chiar ucis - o linie de gândire total neobișnuită pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

o mână arătându-și subsuoara.) Ai mai văzut gâlmă la subsuoară? Ai mai văzut așa ceva? Ori de câte ori ridic brațul mă taie pe dinăuntru. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Și eu... Fii atent aici... Când clipesc... (Își arată un ochi.) Vezi ce-i sub pleoapă... Ai mai văzut coș sub pleoapă... Uite ce rană mi-a făcut... BĂRBATUL CU BASTON: Asta nu-i nimic. Să vezi ce herpes a avut taică-meu. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Herpesul se tratează... BĂRBATUL CU BASTON (Indignat.): Herpesul se tratează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
mai văzut gâlmă la subsuoară? Ai mai văzut așa ceva? Ori de câte ori ridic brațul mă taie pe dinăuntru. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Și eu... Fii atent aici... Când clipesc... (Își arată un ochi.) Vezi ce-i sub pleoapă... Ai mai văzut coș sub pleoapă... Uite ce rană mi-a făcut... BĂRBATUL CU BASTON: Asta nu-i nimic. Să vezi ce herpes a avut taică-meu. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Herpesul se tratează... BĂRBATUL CU BASTON (Indignat.): Herpesul se tratează? Ei află că nu-i adevărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
adevărul... Trebuie să știți adevărul... ARTUR: Hai, dă-i bice! GARDIANUL: Uitați-vă în ochiul meu, aici. (Îi arată.) E galben... Mii de osândiți am văzut... Începusem să orbesc... Ori de câte ori auzeam hârști! ochiul meu clipea. Începuse să mi se tocească pleoapa... Erau alte vremuri, domnule, aveau altă aromă... Și nici nu ploua ca acum, în zilele de execuție... Aveam un eșafod imens și o buturugă lucioasă ca o cizmă. Și acum? Ia uitați-vă pe fereastră! Uitați-vă afară! Ce vedeți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
inimă, domnule! GARDIANUL (Către ARTUR.): De ce-l chinuiți? COLONELUL (Plângăreț-perfid.): Mă chinuie, mă roade... Iată viața mea... (Le întinde o hârtie.) O fâșie din pielea mea... Zdrențuiți-o, ferfenițiți-o... Ah, cât sunt de singur, mă doare sângele, mă dor pleoapele... (Către ARTUR.) De ce toate astea? De ce? GARDIANUL (Către ARTUR.): Chiar, ce s-a întâmplat? CĂLĂUL (Către ARTUR.): Ce v-a venit? ARTUR (Impresionat.): A fost o scăpare, o incertitudine... COLONELUL: Ce păcat! Ce păcat! GARDIANUL (Către COLONEL.): N-a vrut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
vadă și ei cum e! MARAT: Cine va fi prins ca nu joacă teatru va fi alungat din oraș, va fi urmărit, va fi prins, va fi blestemat, va fi interogat, i se vor tăia nasul și urechile, limba și pleoapele și va fi ghilotinat. Toți cei care vor fi bănuiți că nu joacă teatru vor fi prinși, vor fi prinși, vor fi prinși... În această cutie (O arată.) pe care o vom așeza la colțul străzilor, veți putea introduce numele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
PRIN PLOAIE: Ați hohotit, ați hohotit ca niște porci, v-am auzit prin somn... V-ați apropiat de câteva ori de mine, în timpul somnului, v-am simțit... M-ați căutat prin buzunare, m-ați buzunărit... Știu tot... Mi-ați ridicat pleoapele, în timp ce dormeam și v-ați uitat în ochiul meu... Da, da, cu mâna ta murdară, mi-ai ridicat pleoapa și te-ai uitat sub ea... Ce-ai văzut acolo, nemernicele, de ce ai făcut asta? HAMALUL (Speriat.): Nu eu! Vă jur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ori de mine, în timpul somnului, v-am simțit... M-ați căutat prin buzunare, m-ați buzunărit... Știu tot... Mi-ați ridicat pleoapele, în timp ce dormeam și v-ați uitat în ochiul meu... Da, da, cu mâna ta murdară, mi-ai ridicat pleoapa și te-ai uitat sub ea... Ce-ai văzut acolo, nemernicele, de ce ai făcut asta? HAMALUL (Speriat.): Nu eu! Vă jur! Nu eu! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Mi-ați dat târcoale... ca niște câini... vă era foame și mi-ați dat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Să nu mai faceți... Am să-i rog și pe ei... Să nu mai facă așa ceva... Am să le spun tot ce vor, numai să mă lase în pace... în timpul nopții... Am să mor de greață... dacă îmi mai desfaceți pleoapele.... și gura... în timp ce dorm... Nu trebuie... Mă asculți? Spune-le că am să le spun eu, tot... tot... Era să vomit astă-noapte, de scârbă, când mi-ați deschis gura... și mi-ați umblat cu firul acela de iarbă... printre dinți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
cel mai mârșav dintre ei... Da... Nu știu ce am, nu știu... De la o vreme parcă sunt și mai rău și mai îmbâcsit decât am fost... Zău, domnule, când văd cum dormiți, ca mortul, nu mă pot stăpâni să nu vă dau pleoapa peste cap... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Să nu mai faci asta, Grubi... HAMALUL: N-am să mai fac... Am să încerc... Am sa încerc să dorm și mai mult... Am să încerc să dorm tot timpul... Sunt blestemat! Simt nevoia să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
prin somn, ai icnit prin somn toată noaptea și ai urlat ca un câine. Și nouă ne-a fost milă și am vrut să te trezim și Bruno te-a stropit cu apă și Grubi a încercat să-ți ridice pleoapa și să te facă să tușești ca să te scoli și să nu te mai chinui așa de urât. Și tu i-ai înjurat prin somn și ai urlat toată noaptea prin somn, ca un câine ai urlat și noi am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CĂLĂTOR.): Domnule, eu cred că ăștia s-au bătut... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Furios, către ȘEFUL GĂRII și CASIER.) Haimanalelor! V-ați bătut și ați răsturnat drezina... Vreți să mă țineți aici, să mă închideți aici... Vreți să-mi umblați pe sub pleoape, în timpul somnului.. Știu tot! Vreți să mă țineți cu voi, să-mi jupuiți pielea de pe față ca să vedeți ce am sub față... Vreți să mă pândiți și să-mi furați picăturile de apă... ȘEFUL GĂRII (Plângăreț.): Luați-l de aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468

cea de cincea cabină. ...Bărbosul ocoli banca. Rezemat în umbrelă, privi îngândurat spre Verginel care țopăia zvăpăiat. Se răsuci apoi spre Aulius. Se aplecă mlădiu și cu un gest îndelung exersat îi închise ochii, trecându-și molatec palma păroasă peste pleoape, coborând-o ușor peste obraji. Aulius Chiosea nu mai apucă să se mire că mâna aceluia era la fel de mătăsoasă ca bidineaua cu care Biluță începuse de-acum să stropească și cea de-a cincea cabină. Replace all (I) Joia, între

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
nu bagi în gură nimic duhnitor. Boscomelnița păru că nu-l aude. Continua să urmărească fascinantă televizorul. Mormăia sau parcă gemea. Burtăncureanu ar fi vrut să se culce. Se simțea însomnorat. Îl prinsese o toropeală de parcă cineva îi atârnase de pleoapele grele toate pietre de pavele din Piața Primăriei, funturi de plumb rece îl trăgeau la adormire, sau, mai știi, menitoarea îi trimisese aburul somnului, să-l încerce. Picotea, mai-mai să adoarmă. Își auzea de-acuma și sforăitul.Trecu în baie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
halogen. Pe cap avea o tichie tricotată, prăzulie. Un bătrânel, cocârjat, cu o bărbuță colilie, stângând la piept o servietă din vinilin verde, se ghemui la picioarele lui. Râdea pițigăiat, sclipindu-și și el tăciunii aprinși, ascunși sub obloanele unor pleoape zgrunțoase, groase, răzbuzate. Din stufăriș mai scoase capul, întrebător, unul, deșirat, cu o față prelungă, mai mult albastră decât neagără, muiată în albastrul închis al apelor coclite. Își săltă pălăria de paie de orez, model „Los Paraguayos“ în turneul din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551

în taste. Descifrarea fișierului capilar îi dădea speranțe, însă nu reușea deloc să avanseze. Ridica privirile și o vedea pe nevastă-sa spunând ceva și blocându-se. Samusamusamusamusamusamu, striga ea, brațele i se mișcau încet, în traiectorii ce se repetau, pleoapele i se deschideau și se închideau cu rapiditate, iar tot ce putea el să facă era să-i selecteze niște peruci virtuale... Samusamusamusamusa - și sunetele astea interminabile ieșeau din gura unei Margarete blonde, a uneia roșcate, a uneia brunete cârlionțate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
din hol. Toate femeile se încurcă vrând să descuie ușa fără să facă zgomot. E distractiv să le auzi cum înjură printre dinți - și ce înjurături îngrozitoare -, în vreme ce tu te prefaci că dormi, deși razele soarelui îți bat neplăcut în pleoape și se transformă într-un văl sângeriu tras peste ochi. În asemenea clipe știu că ele știu că sunt treaz. Zgomotul încuietorii e prea mare. Poate că tăcerea de câteva clipe ce se lasă apoi, reprezentând ezitarea între a descuia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
ceașcă. Sunt sigur că următoarea cafea va fi mai bună decât prima. Trebuie doar să ai răbdare. În definitiv, e normal să fie așa. Dar eu n-am dormit toată noaptea și acum, când simt o mare greutate apăsându-mi pleoapele, închid ochii. GON ZHUO Mă învățară Gon Zhuo. N-a trebuit să insist prea mult. Învățăceii îmi arătau mereu figuri noi și spuneau Tai Shui, Naio Ba He, Su Qi, Senshe. Am ales Gon Zhuo pentru că-mi plăcea numele. Într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]