3,799 matches
-
Grele chinuri m-a cuprins) recurge la această metaforă șireată: mințile i s-au smintit, vorbește aiurea („tot ca un uimit”) și nu știe ce zice: „nu știu, nu pricep nimic”... Apare și ideea de inefabil erotic: „la un nu știu ce poftind”. Inefabilul e Însoțit de iritarea spiritului Îndrăgostit: „GÎndul, voia mi-am stricat Caut, privesc nempăcat.” Metafora comitului trece de la Conachi la Pann și, În genere, demonstrația de acolo o regăsim În poemul Un comit cînd să arată, ușor modificată. Pann
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
te slujeai de țigani, Muștele să-ți gonească: Nu. Căci eu singur am fost Cu dragoste la toate, Bărbat, slugă și rob prost Slujindu-ți cît să poate. Iar tu doamnă te numeai Ș-a casii stăpîna, Orce doreai și pofteai, Îți era și În mîna. Care dar alt neajuns, O, nemulțămitoare! Te-a rănit și te-a pătruns, Să te faci vînzătoare? Ah! ludo! Dalila! De interes orbită, Vai! amar seamă vei da, Aspidă otrăvită!” Tema dușmanilor de pizmă este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sau cărți cu ilustrații. Pentru elevii din clasele a III-a și a IV-a se pot utiliza cărți care au ilustrații și text tipărit accesibil. Păpușa-marionetă/cartea aduce elevii în lumea poveștilor prin versurile: 45 „Hai cu noi, aici poftește Personajul îl găsește Și spune de unde vine De-a ajuns până la tine..” sau „A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată...” Elevii sunt antrenați să recunoască personajul/personajele/povestea și autorul. La elevii mai mari, imaginile sunt completate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
s-ar opri din foșnetul știut / Și păsările albe de-a pururi migratoare / În apa nopții somnul cu vaier nu l-ar sparge, / Ni s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
Heine: - L-aud parcă-i aici - «Din marca suferință Scot cântecele mici». Știa să râdă bine, Poetul suferinții, Știa să muște tare Dar și să strângă dinții. De l-am răpi odată De-acolo, sus, din nori, Și l-am pofti ca oaspe La noi, la scriitori, Ar savura tartina - Căci sus, acolo, nu-s Și-ar asculta poeme, Nițel pe gânduri dus. Apoi, când În concluzii, Un fraged autor, Ușor autocritic, Ușor sforăitor, Ar arăta cum omul I-un foc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vremea aceea decît cu bilete de bancă sau de stat și alte hîrtii absolut discreditate), urcară pe nesimțite pînă la 10.000 de livre. De aici veniră bogățiile enorme ale atîtor persoane necunoscute pînă atunci pe care oarba Fortuna a poftit să le urce pe partea de sus a roții sale, în timp ce azvîrlea într-o groaznică sărăcie cele mai opulente familii. Această companie, atît de renumită, nu-și păstră mult timp această primă splendoare. Principala cauză a decadenței sale a fost
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lor de răgaz. Unii dintre ei își țin uneltele cu care lucrează aceste miniaturi, care seamănă cu instrumentarul dentiștilor, în niște lădițe speciale. Dar ei se folosesc îndeobște de briceag: cu această atotputernică sculă a marinarului, îți meșteresc tot ce poftești și tot ce poate concepe fantezia lor marinărească. Un îndelung surghiun departe de creștinătate și de civilizație îl face în chip inevitabil pe un om să se întoarcă la acea stare în care l-a lăsat Creatorul și anume, la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de aceeași părere cu tine, așa că, dă-le binecuvîntarea ta, moș Țigău, ia eu o să-mi continui cina. Bătrînul negru își întinse amîndouă mîinile spre haita de rechini și strigă, cu un glas pițigăiat: Ă Semeni afurisiți! Faceți cîtă gălăgie poftiți, umpleți-vă burțile afurisite pînă au să vă crape și pieriți! Ă Ascultă bucătare, îi spuse Stubb, reluîndu-și locul la cabestan - vino exact acolo unde stăteai adineaori, acolo, da, în fața mea și fii atent la ce-ți spun. Ă Sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Păi, se povestește ca într-o zi s-a dus să se plimbe pe puntea bătrînului vas-amiral și, legănîndu-și coada ca un domn în frac, a întrebat dacă șefu-ăl mare-i acasă. Ei bine, șeful era acasă și l-a poftit pe diavol să-i spună ce anume dorește. Pocnind din copite, diavolul i-a răspuns: „îl vreau pe John.“, „Ce să faci cu dînsul?“ l-a întrebat bătrînul. „Ce-i treaba matale? s-a zborșit diavolul, ieșindu-și din fire
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
el, ci, poate și pe altcineva...“ Ă Monsieur, zise omul din Guernesey, dumnealui spune că-i foarte fericit că ne-a putut face un bine. La auzul acestor cuvinte, căpitanul spuse că el și secundul îi sînt recunoscători și-l poftesc pe Stubb în cabină ca să bea împreună o sticlă de vin de Bordeaux. Ă Vrea să-ți ofere un pahar de vin, spuse tălmaciul. Ă îi mulțumesc din inimă, dar spune-i că e contra principiilor mele să beau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mele despre oasele leviatanului ajuns la deplină maturitate, rămîn îndatorat răposatului meu prieten Tranquo, regele insulei Tranqua, din arhipelagul Arsacidelor. Căci nimerindu-mă, cu ani în urmă, la Tranqua, pe cînd lucram pe vasul comercial „Dey-ul din Alger“, am fost poftit să-mi petrec o parte din vacanța-mi arsacidiană în singuratica reședință a regelui Tranquo, pierdută printre palmieri, la Pupella - o văioagă nu prea depărtată de capitala regatului, poreclită de marinarii noștri „Bamboo-Town“, adică orășelul de bambus. Printre numeroase alte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să furnizeze toate accesoriile, fără a le folosi pe acelea ale piciorului vătămat și suspect. Mai mult încă, Ahab a dat ordin să se scoată forja pe punte, din cala unde zăcea vremelnic; și, pentru urgentarea lucrurilor, fierarul a fost poftit să purceadă de îndată la făurirea tuturor pieselor metalice necesare. Capitolul CVI DULGHERUL Așază-te ca un sultan printre lunile lui Saturn și privește-l pe om - singur, în suprema lui abstracțiune: el îți va apărea ca un miracol, de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trei dintre membrii bandei și-au făcut apariția la elementul de sprijin în cauză. Acesta timp de vreo două ore a stat de vorbă cu ei, le-a dat de mâncare și băutură, iar pe urmă - fiind seară - i-a poftit în podul șurii să se culce. Lucrătorii operativi aflați în postul capcană au lăsat pe cei trei bandiți să adoarmă și apoi s-au aruncat asupra lor. Trezindu-se, bandiții au opus rezistență, dar după o scurtă încăierare, au fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a intrat în atelier, acum doi ani, un personaj de talia lui Cănuță, știți care, sucitul. Cînd mi-a întins mînuța și s-a recomandat Gheorghe Grigurcu, am rămas așa... I-am oferit, la rîndu-mi, dreapta, după care l-am poftit pe scaunul artizanal,de pictor: Știu, zice Grigurcu, te-așteptai să fiuuu... Chiar așa: mă așteptam să strîng mîna unui fel de Alex. Ștefănescu, dacă era să dau curs umirii admirative în fața grandorii acestui Saint-Just al criticii. Cum tot Cănuță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aduce, cîteodată, servicii metodologice neașteptate. Vizita lui Gorbaciov la București făcută unui Ceaușescu oricum agonic a stat sub semnul unei împiedicări caraghioase. Nu mai puțin iată istoric premonitorie. Țanțoșul bucureștean nu poate evita împiedicarea în chiar momentul în care-și poftește, pe trepte, propriul gropar moscovit la tribuna discursului. Într-un moment în care noul scenariu european e deja semnat de Moscova și Washington. De care însă ignoranța paranoică a pantofarului n-are cunoștință. Cît îi va trebui unei îndepărtate Cube
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bine, într-o carte se află tot ce vrei : poezie, bijuterii, armonie, cai, priveliști și feți-frumoși, mări și țări, munți și câmpii, ursuleți, flori, fluturi și din toate minunățiile câte ceva. Căci cartea este un ospăț amăgitor la care oricine este poftit. Nicăieri nu se poate forma și întreține mai cu efect gustul pentru lectură decât în atmosfera îmbietoare a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititori aplecați cu răbdare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
au transmis generațiilor următoare zestrea lor de gânduri și sentimente.Cartea este o lume în așteptare. Când o deschide, cititorul dă viață spiritelor ei vrăjite, iar cartea începe să trăiască. Cartea este un ospăț al gândurilor, la care oricine este poftit. Comoară fără de preț, în care unii își adună cele mai frumoase gânduri și idei, pentru ca alții să le poată citi, Cartea reflectă ca o oglindă lungul șir de secole ale vieții omenirii, istoria luptei sale pentru existență, pentru un viitor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
celor ce pășeau pe urmele Lui să ceară pur și simplu în divinitatea și în minunile Lui, fără ca El să fi luat asupră-Și, prin întrupare, fire omenească tocmai prin aceea că a luat asupra Lui din același trup care poftește împotriva duhului. Dar ei au văzut cum puterea dumnezeiască a coborât în natura omenească și în realitatea omenească impunându-Se cu suflet și cu trup omenesc, pentru a colabora împreună, prin credință, spre mântuirea celor ce au credință în El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și la noi a venit și pe noi ne-a luat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 101) „Acelea pe care altădată patriarhii le doreau cu înfocare, profeții le preziceau, iar drepții pofteau să le vadă (Matei 13, 17), acelea s-au împlinit și au luat astăzi sfârșit. Dumnezeu pe pământ S-a arătat în trup și cu oamenii a petrecut (Baruh 3, 38). Să ne bucurăm, dar, și să ne veselim, iubiților
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Amfilohie ..., intrând în palat ... și văzându-l pe Arcadie, fiul împăratului, șezând alături de tatăl său, l-a salutat solemn pe Teodosie, pe fiu însă nu l-a onorat cu același salut. Iar împăratul, crezând că Amfilohie a uitat, l-a poftit să-i dea salutul de rigoare. El însă spuse: Îi este de ajuns propria-i cinstire. Întristat, împăratul s-a gândit că afrontul adus fiului este o jignire pentru el însuși. Apoi prea înțeleptul Amfilohie i-a dezvăluit hotărârea intenției
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ultimul învins, al căror spirit se resimte de înrâurirea lui St. O. Iosif, Octavian Goga și Aron Cotruș, îl așază pe N. în rândul dezrădăcinaților mesianici care își cântă durerea în accente patetice, cu o evidentă apetență mistică: „L-am poftit să ia loc, să șadă la masă.../ - Doamne - i-am zis - a venit ceasul întoarcerii acasă?/ M-a privit tăcut, apoi și-a întors în altă parte fața,/ și-am înțeles atunci că prin străini aveam să-mi/ sting dorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
le găsește o moarte demnă de ei; dar de noi cine să aibă grijă? Mor cu sutele oamenii noștri și nimeni nu dă socoteală, cîți ne vom Întoarce de-aici? CÎți și cînd? acasă, ce dor Îmi e de acasă». Poftiți, este scrisă sîmbătă, 11 aprilie 1942. - Sora dumneavoastră cîți ani avea atunci? - Avea 20 de ani, ea e născută În ’22. «SÎmbătă, 18 aprilie», vedeți că sare, nu scrie zilnic. Din sîmbătă-n sîmbătă cam... - Da, cam așa. Asta ați observat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sîmbătă, 11 aprilie 1942. - Sora dumneavoastră cîți ani avea atunci? - Avea 20 de ani, ea e născută În ’22. «SÎmbătă, 18 aprilie», vedeți că sare, nu scrie zilnic. Din sîmbătă-n sîmbătă cam... - Da, cam așa. Asta ați observat dumneavoastră. Ei, poftiți că este și o duminică. - Tot e sărbătoare. Dumneavoastră vă amintiți... - Cum a fost jurnalul ăsta păstrat. Asta nu v-am spus. Eu am găsit acest jurnal În anul 1980. Printre multe lucruri. Ea nici nu știa că-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
e o femeie plină de vino-ncoa, ci o matroană bașoaldă, iar văicărețul își are ciudățeniile lui de masochist. Ca să retrăiască fiorul iubirii de altădată, el își obligă consoarta să îl părăsească din când în când. Pe scenă, unde e poftit să își suspine patimile, se simte mai bine ca acasă, între patru pereți. E o farsă pe care trăirea mimată o face realității fruste. O piesă ambițioasă, complexă în intenție, este Președintele, „mister social tragi-comic”. Imagistică expresionistă, luciditate tăioasă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]