19,544 matches
-
este ierarhia acestor trei categorii de finalități, importanța acordată unei anumite categorii În defavoarea celoralte. O prezentare comparativă a finalităților procesului de Învățământ urmărite de școlile de partid ar fi fost poate semnificativă În evaluarea acestora ca „instituții totale.” Este sesizabilă preferința sistemului comunist pentru categoria care este mai efemeră, cea care permite promovarea conținuturilor, și, implicit, ideologizarea acestora, În detrimentul formării unor structuri de personalitate, care să dea elevului verticalitate și Încredere În sine. Fără Îndoială, cercetarea lui M. D. Gheorghiu reprezintă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
versiuni interactive de videotext și distribuția fizică a purtătorilor digitali de date, precum actualmente DVD-ROM, flash carduri, usb stick-uri, vor fi însă disponibile pentru o lungă perioadă de timp și își vor păstra importanța în unele segmente de piață, datorită preferințelor clienților. Societatea informațională Încă de la începutul anilor ’90, termenul de societate informațională a început să fie utilizat pentru a descrie numeroasele și variatele schimbări în economie, politică, cultură și, în general, în ansamblul societății, de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
materia evanescentă a versului din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi este deturnată în contemplație estetică. False descrieri, chiar când propun universuri artistice (Meling, Delft, Botticelli), poemele caută, de preferință, „ora difuză” a serii și a aurorei. Intenția de a conferi imaginii verticalitatea unor „dorice, prudente forme” (Proemiu) are a învinge atracția spre volutele melodioase, feminine. Chemărilor vagului dispersant, cu stigmate simboliste (Delft, Mătasea depărtărilor), li se opune năzuința spre
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Brăila, cetatea voluptății (1930-1931), semnat Marchizul de Priola, Brăila râde, Brăila plânge (1932), semnat Don Cleofas. Textele intenționează o campanie de „dezvăluire” a vieții secrete a orașului, dar sunt mai degrabă dovada unei înclinații exagerate spre observarea manifestărilor erotice, de preferință în împrejurări senzaționale. Cea mai importantă operă a lui B. este traducerea primelor două părți din Divina Comedie a lui Dante. Conștient de dificultățile unei interpretări cât mai complexe a originalului, el optează pentru o „echivalare în spirit dantesc a
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
modern, chiar dacă inspirația e circumscrisă sferei tradiționale; o manieră evocând, pe-alocuri, gestul ironic sau autopersiflant, prin care mai adesea își asumă sau înfruntă lumea poetele din spațiul pravoslavnic. Poeta exersează un răstimp - menționabil - și comentariul critic, deconspirându-și gustul, preferințele, afinitățile, într-o deplină acceptare a obsesiilor spirituale. Un număr însemnat de tălmăciri din Baudelaire rămase de la C. Z. Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși câteva traduceri (remarcate), din François Villon, Paul Valéry, Petöfi, Robert
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
Letiția, Lionel, Liciniu, Liviu, Longin, Lelia ș.a., poetul fiind al nouălea dintre ei. Om cultivat, preotul cunoștea bine limba germană, îi citea pe Kant și Schopenhauer în original, era un spirit deschis, neferindu-se să includă printre lecturile sale, de preferință filosofice, chiar și scrierile lui David Strauss, susținătorul tezei că persoana și faptele lui Iisus sunt plăsmuiri mitice. Mama, Ana (n. Moga), tot dintr-o familie preoțească, de origine aromână, compensa puțina instrucție școlară cu bogate cunoștințe folclorice. Viitorul poet
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a acesteia, după cum a ținut să precizeze, adică o aripă nonconformistă, neliniștită, iscoditoare, înclinată spre abateri de la linia strict tradiționalist-ortodoxistă). Dacă interesul pentru arhaitate, primitivism, practici magice, plăsmuiri mitice și reprezentări proprii creștinismului răsăritean (sofianicul) îl apropia de gândirism, alte preferințe, cum ar fi simpatia autorului pentru experiențele artistice moderne, îi dictau distanțări nete de acesta. B. s-a numărat printre primii care a vorbit la noi cu admirație de Edvard Munch și Van Gogh, de Barlach și Arhipenko; a trecut
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
în prelungita depărtare de țară, după plaiurile natale, dar și imagini cu tot mai dese note locale (Olarii, Mânzul, Veste) și cu trimiteri spre credințe străvechi. E sensibilă și o abandonare treptată a formelor prozodice libere, în favoarea celor regulate, cu preferință pentru metrica populară. În asemenea versuri ritmate sunt scrise mai toate poeziile din lunga perioadă când autorul a fost împiedicat să publice. Această producție, apărută aproape în întregime abia postum, egalează ca volum lirica antumă și se ordonează în câteva
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
A. de Musset, M. Guyau, H. Murger, Ed. Rostand, Fr. Mistral, S. Prudhomme, P. Déroulède, M. Maeterlinck, Verhaeren, Verlaine; alte echivalări, după V. Hugo, J. Richepin, Marc Monnier, André Dumas, E. Hollande, A. Samain, se păstrează în periodice. Traduce, de preferință, din simboliștii francezi; speră a da, la un moment dat, el însuși, o „serie” de poezie modernă. În cunoștință cu acest plan, Cornelia Buzdugan-Hașeganu, fiica lui, edita, in memoriam, un prim tom: Baudelaire (1942). Urmând îndeaproape și nu rareori inspirat
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
erau frecvente «salopete», «steaguri», «zorii roșii», «țărmuri ai zilelor de aur», «metale» etc. Omul nou, faptele sale concrete lipseau, așa cum lipsesc și în versurile pe care le-am citat acum și în altele ale lui E. Frunză. Din galeria acelorași preferințe pentru faze pompoase, fac parte și alte finaluri. Evident, toate acestea l-au împiedicat pe Frunză în asemenea cazuri să realizeze imagini veridice ale vieții noastre, figuri minunate ale omului nou. Poetul care a știut cu alte prilejuri să satirizeze
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
limbii literare a acestui talentat scriitor, cât și faptul care frânează această activitate», minimaliza și sărăcea studiul respectiv și făcea o muncă de extragere, înregistrare și catalogare mecanică - mai ales în partea referitoare la fonetică - a faptelor de limbă, de preferință alternanțe consonantice și vocalice (adeseori simple greșeli de tipar, punându-le pe seama scriitorului P. Dumitriu) și atrăgea atenția asupra așa-zise inconsecvențe sau «abateri» de la normele limbii literare. (Amintim doar faptul că scrierea cuvântului «vâlvătăi» și cu â și cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
naturaliste din unele scene, care pot fi regăsite în mai toate romanele, nu se adună într-o caracteristică generală. Experiența nuvelistului se simte și chiar dăunează construcției, legătura dintre episoade lipsește, lăsând o impresie de neîmplinire, de nesiguranță a montajului. Preferința pentru ciudățenie caracterologică, grotesc, scene crude se manifestă mai pregnant în Viermii pământului. Scriitorul ezită între un roman al vieții minerilor și unul al psihologiei individului izolat, aflat în fața unei situații-limită. Aglomerarea de „cazuri”, conflicte parazitare, caractere neadâncite estompează însă
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
literară prin colaborările (versuri, articole de critică și însemnări de călătorie) publicate între mai 1881 și februarie 1885 în paginile revistei nemțene. În două spirituale recenzii, îmbinând observația tăioasă cu ironia, el analizează volumele de versuri ale unor poeți locali. Preferințele sale poetice sunt exprimate cu claritate. Hogaș recomandă cititorilor lectura scrierilor lui V. Alecsandri, D. Bolintineanu, M. Eminescu și chiar D. Petrino. În schimb, se arată rezervat față de Al. Macedonski. Într-un articol intitulat Despre lectură, scriitorul comentează lecturile păturii
ASACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285465_a_286794]
-
Era deci un om de o anumită calitate intelectuală. Lucrurile acestea Însă nu au putut să rămână fără efecte, pentru că mereu, inclusiv În anul 2000, eram plasați la coada listei În raportul anual al UE. Eram pe penultimul loc Între preferințele cetățenilor din spațiul Schengen referitoare la aderare. Și cam tot acolo am rămas. Ziua a patratc "Ziua a patra" Debandadă generalizată, război de gherilă • „Învingătorul ia totul” • Prăbușirea imaginii României • Nu categoric extremismului • Lupul Își schimbă părul... • Generali fără armată
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu bodyguarzii este nimic pe lângă ceea ce se Întâmplă când trece premierul. Mircea Mihăieș: Încă de la guvernarea anterioară, când Adrian Năstase nu era Încă prim-ministru, ci doar ministru de Externe, neavând o funcție atât de importantă În partid, se cunoștea preferința lui pentru sirene, mașini blindate, convoaie, un anumit gen pompos. Vladimir Tismăneanu: Este opusul Califului din Bagdad, al lui Harun ar-Rașid, care, conform legendelor, călătorea incognito. Mircea Mihăieș: Așa ni se spune În O mie și una de nopți. Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aer! Evreii sunt implicați cu banii lor În politica internațională”. E vorba de un personaj care a mișunat permanent În preajma lui Iliescu, dar nu am observat ca președintele să fi avut vreo reacție specială și fermă În acest caz. În ceea ce privește preferințele lui Iliescu, deci, sunt mult mai prudent. Pe de altă parte, ar trebui să menționăm și câteva lucruri pozitive. În urma vizitei celebrului militant pentru democrație, libertate, pace Elie Wiesel la București s-au pus bazele unei comisii internaționale cu scopul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
1932-1933, iar apoi la Cluj, în 1934, seria cuprinzând în total cinci numere. Redactor și traducător este Pimen Constantinescu. Destinate exclusiv publicării unor traduceri din lirica italiană, caietele conțin, fiecare în parte, o selecție din creația câte unui autor italian. Preferințele traducătorului se îndreaptă spre poeții decadenți și sentimentali de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Astfel, se publică Poeme conviviale de Giovanni Pascoli, Patruzeci și patru de sonete de Gabriele D’Annunzio, Cartea Marei de
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
ei nu îi iubeau pe toți la fel - fiecare dintre copii avea loc special. Dar, serios, pentru că sunt cea mai mare, cred că întotdeauna este o legătură... în fine, era un anumit tip de relație, ăăă... pe undeva, da, o preferință pentru mine, nici măcar nu pot s-o numesc așa, dar chiar , eram cel mai bine tratată dintre toți. I: Bine, deci etapa aceasta se întinde până la vârsta de 6 ani, pentru că te-ai mutat în alt apartament sau pentru că ai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
descrie ca fiind neobișnuită într-un anumit sens, în comparație cu semenii sau frații săi, cum ar fi: „Pentru că sunt cea mai mare, cred că întotdeauna este o legătură... în fine, era un anumit tip de relație, ăăă... pe undeva, da, o preferință pentru mine”. În orice caz, acest gen de afirmații presupun de fapt și existența celorlalți, din moment ce ei formează un anumit standard necesar comparației. În fine, există puține afirmații personale în care Sara își descrie trăsăturile: faptul că e o persoană
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
opresc. Decizia finală a fost aceea de a căuta prima amintire distinctă care apare în text. Prin „amintire distinctă” mă refer la orice amintire care se remarcă în calitatea sa de episod conturat mai degrabă decât ca impresie generalizată. În ciuda preferinței mele pentru episoadele punctuale, mi-am dat seama că impresiile generale despre copilărie ar putea oferi, la rândul lor, multe lămuriri cu privire la întreaga relatare. Astfel că, atunci când David afirmă pe parcursul poveștii lui că a fost un copil obișnuit, mediocru, deloc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de analiză de conținut, extrase din cercetarea noastră, vor fi prezentate în detaliu, capitolul urmând să se încheie cu o comparație între cele două abordări. Metoda analizei de conținut are multe variante, în funcție de scopul cercetării și de natura materialelor narative. Preferința pentru o variantă sau alta este legată și de adoptarea de către cercetător a unor criterii de obiectivitate și procesare cantitativă, pe de o parte, spre deosebire de perspectivele hermeneutice și calitative, pe de altă parte. În acest capitol, nici nu vom prezenta
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mai mare sensibilitate față de text și de înțelesul său unitar. Formularea concluziilor pe baza rezultatelor. Frazele din fiecare categorie pot fi numărate, catalogate, ordonate în funcție de frecvență ori supuse diverselor proceduri statistice - toate, în funcție de scopurile studiului și de întrebările și/sau preferințele cercetătorului. Succesiv, conținuturile incluse în fiecare categorie pot fi folosite descriptiv pentru a forma o imagine generală a universului de conținut în anumite grupuri de oameni sau cultură. În cazul în care cercetătorii au formulat anumite tipuri de ipoteze, ele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de comunicarea interpersonală. Abilitățile cognitive: cadru teoretic Opunându-se „gândirii eficiente” (1981), Frankenstein a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981): gândirea irațională este reflectată prin: modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; diferențierea inadecvată este reflectată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; diferențierea inadecvată este reflectată prin: incapacitatea de a utiliza analogii largi și de a reține aspectul lor cel mai important, și anume că debutează cu formula „ca și când”, sau de a face clar diferența între analogie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]