11,157 matches
-
campanii sau de doparea elevilor, ci de activități sistematice, inteligent concepute și, atât cât este posibil, personalizate.” (Op. cit., pag. 158) Regăsim În acest pasaj, dar și În alte capitole și subcapitole ale cărții mai sus citate o mare parte din problematică „la zi” a „noilor educații”, educații de tip democratic a căror principii fundamentale sunt accesibilitatea, flexibilitatea, comprehensivitatea, toleranța. Specificul Învățământului general obligatoriu, dar nu numai, Îndrăznim să spunem că este tocmai diversitatea, subtilă și complexă În formele sale de manifestare
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate în informal, proletariatele urbane sau comercianții tradiționali și "etnici". În Franța, puterea paradigmei marxiste, ca și cea a adversarei sale structuraliste, s-a tradus printr-o postură teoreticistă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fostului dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a situațiilor globale și locale într-o problematică centrată pe multiplele nivele ale articulărilor lor orientează interpretarea modurilor de existență și de circulație a banilor, precum și a formelor de acceptare, de respingere sau de reelaborare a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
își luau ca obiect interogarea naturii capitalismului, a modurilor de expansiune și a contradicțiilor care ar fi putut conduce la subminarea lui; pentru primele, dimpotrivă, economia de piață apare ca termenul apodictic și ineluctabil al unei adaptări care monopolizează atenția. Problematicile, sărăcind într-atât încât nu mai pot păstra în câmpul observației decât formele de compatibilitate (sau, ceea ce este același lucru, de rezistență) cu instituțiile capitalismului liberal, se înscriu într-o filozofie a istoriei necesare care, spre deosebire de perioada anterioară, nu este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor celor mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor agonistice, dar și unul de clasare și de supunere. Pe lângă aceasta, anumite întrebări ridicate de antropologia economică de exemplu, problematicile lui Meillassoux privind mișcările de prestare / redistribuire care asigură întreținerea celor care nu produc de către producători și edifică sensul politic și ideologic al rudeniei s-ar putea revela astăzi ca o sursă de inspirație pentru analiza avatarurilor diverse ale solidarității
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și comunitare, așa par a fi simptomele majore ale "revoluției" la care ar fi chemată "întreprinderea de mâine". Pentru a face legătura cu interogația inițială privind joncțiunile dintre întreprindere și etnologie, recunoaștem în termenii utilizați firele care conduc direct la problematicile istorice ale antropologiei, oricare ar fi gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii săi exteriori, în acele "communitas 51" îndepărtate și armonioase, etnologia este înțeleasă de întreprindere ca o privire
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ne permit mai ales să vedem cum a fost percepută întreprinderea înainte ca ideea de a o studia ca atare să fie efectiv emisă. Să amintim mai întâi primele cercetări efectuate de G. Althabe asupra șomajului în Brazzaville 52, în cadrul problematicii schimbării sociale a lui G. Balandier; autorul lor avea să se numere mai târziu printre cei dintâi care au considerat necesitatea inserării locurilor de muncă într-o perspectivă de antropologie în mediul urban francez, asupra căreia vom reveni ulterior. Cercetările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
organismele internaționale și privitoare la întreprinderile din sud. Chestiunile epistemologice rămân însă neschimbate; voi schița un tablou rapid al acestora în cele ce urmează. Pe lângă aceasta, trebuie să vorbim de etnologie "a" întreprinderii sau în întreprindere, pentru a relua o problematică majoră a antropologiei în raport cu orașul. Dacă vom înclina pentru denumirea "etnologie a întreprinderii", este cu scopul de a insista asupra dimensiunii metodologice pe care o presupune un atare proiect, care se implantează într-un domeniu deja ocupat în mare de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
străduiască să abordeze întreprinderea din punctul de vedere al proceselor de producție a statutelor ierarhice ca atare, fără a le considera nici ca pe niște impuneri exterioare, nici ca pe "alegeri libere" după modelul liberalismului. Menținerea unei continuități esențiale cu problematicile antropologice și păstrarea, pe terenul întreprinderii, a opticii holistice care le caracterizează pe acestea sunt, în acest sens, printre cele dintâi obiective. Prin "holistic" termen pe care îl vom distinge de termenul "holist" asociat ideologiilor complementarității și ale "comunității" ne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
foarte scurte de glorie ideologică, "cultura de întreprindere", menită să șteargă bipolarizările și tensiunile rezultând din dominările înscrise în muncă, i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-o atitudine de denunțare, în numele pervertirii sau al deturnării conceptului, se dovedește cu atât mai superfluă cu cât aceeași cerere sociopolitică în termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Franța, cu atât mai punctuală și "stabilizată" în comparație cu Statele Unite cu cât obiceiurile firmelor naționale au continuat să privilegieze expatrierea cadrelor depozitare ale autorității, delegarea puterilor și indigenizarea lor după modelul reprezentanțelor lor americane. În plus, rămânând constant axată pe o "problematică" recurentă din ierarhia internă a întreprinderii prin accentuarea comparativă a logicilor moștenite și "tradițiilor naționale" ale unei dominații interne eficace -, această schimbare era în continuare marcată de două elemente: conjunctura economică în care se dezvolta, favorizând "credința" în întreprinderi naționale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evoluțiilor societale notabile (câmpuri rezidențiale urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat fenomenele pe care le indică termenul de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vremea respectivă, însă, studiul relațiilor instaurate în sfera muncii ca atare nu s-a impus în atenția cercetătorilor: abia către anii șaptezeci și optzeci antropologii au început să se intereseze cu adevărat de raporturile stabilite în interiorul uzinelor sau întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci consta, desigur, în observarea schimbărilor induse de industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile. Această antropologie industrială și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
decriptarea simbolurilor, pe de alta, descrierea meticuloasă 92. În apelul la propuneri "Transformări ale muncii. Performanțe economice și statutul angajării" pe care Ministerul Educației Naționale, Cercetării și Tehnologiei l-a publicat în iunie 1999 (apel la propuneri care încadrează o problematică generală foarte solidă), este menționată necesitatea de a alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
însăși o reflectare a dinamicilor schimbării sociale și a recompunerii raporturilor sociale în diferitele teritorii în care se înscrie? În ce raport se află ea cu modalitățile mutației economice în aceste spații geografice și sociale? La acest nivel se situează problematicile lucrărilor de etnologie. Aceste întrebări pe care și le poate pune un etnolog și analizele pe care le-ar putea produce el se referă în primul rând la ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-o, consacrată manifestărilor care au loc în ziua Sfântei Ecaterina în întreprinderi: ceea ce ar fi fost de așteptat, adică o analiză a articulării modurilor de dominare legate de raporturile din cadrul muncii și de raporturile de sex, nu apare nici ca problematică centrală, nici ca interogație periferică. 99 M. Augé, Pour une anthropologie des mondes contemporains, Aubier, Paris, 1994. 100 M. Augé face referire la G. Althabe (cf. G. Althabe & M. Selim, Démarches ethnologiques au présent, L'Harmattan, Paris, 1998). 101 După
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În Înțelegerea sacrului și profanului, a raporturilor dintre ele, precum și a importanței dialecticii sacru-profan În societățile arhaice, deoarece nu reduce sacrul, ca gânditorul german, numai la latura sa irațională. Considerat de Eliade ca obiect al istoriei religiilor, sacrul circumscrie o problematică vastă și complexă de a cărei Înțelegere depinde accesul nostru la Înțelegerea universurilor spirituale primitive. Ireductibile la credința În Dumnezeu, experiențele omului În relație cu sacru sunt de tip numinos (lat. numen-zeu), „Înspăimântătoare și iraționale”. „Numinosul se singularizează ca un
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
central al unei opere de artă, facilităm „Înțelegerea”, realizăm condițiile optime unei desăvârșite contemplații estetice. CAPITOLUL al IIIlea FORMELE SACRULUI ÎN HERMENEUTICĂ ȘI CREAłIA ARTISTICĂ A LUI M. ELIADE M. Eliade este cel dintâi care introduce În literatura română o problematică de tip existențialist, ceea ce vrea să spună, Înainte de orice, o intuiție globală a lumii și a existenței. Este ceea ce lipsește spiritului nostru. Indivizii se mulțumesc să aibă adevăruri mărginite și infecunde, ei nu vor să-și „cosmicizeze” opțiunile, intuițiile, să
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
transdisciplinare în cadrul ariei curriculare Matematică și Științe ale Naturii ca fundament al unui învățământ cognitiv. Valorificarea instructiv-educativă a rezultatelor cercetării la tema prezentată în lucrarea de față a urmărit principiul interdisciplinarității - o formă a cooperării între discipline diferite, cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere (C. Cucoș, 1996). Prin activitatea științifică desfășurată s-a urmărit dezvoltarea aptitudinilor: creativitate, responsabilitate, autonomie, sociabilitate, spirit critic, obiectivitate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Cornelius, Faire, 1996, pp. 212-221): • să privim conflictul ca pe o oportunitate; • să fim permanent deschiși la o posibilă descoperire; • să căutăm să nu avem idei/poziții fixe pentru soluționarea problemei/problemelor; • să știm care sunt nevoile, valorile, prioritățile și problematica (pe termen lung) de care vom ține seama; • să avem la îndemână fapte; în negociere, situația se aseamănă mult cu un examen: niciodată nu știm ce vom fi întrebați; • să fim lapidari și la obiect; multe cazuri bine pregătite au
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dau o imagine mai impunătoare, mai persuasivă. Pentru a face promisiuni trebuie să ne dominăm emoțiile, să uităm pentru o clipă de sentimentele noastre negative și de atitudinile egocentrice/distante ale celuilalt față de noi. Căutând să înțeleagă cât mai profund problematica relațiilor de cooperare, specialiștii au stabilit că există următoarele stiluri comportamental-relaționale: • stilul Gandhi: reprezintă întruchiparea cooperării necondiționate; • stilul/strategia Stalin: reprezintă expresia competiției insensibile la alegerile partenerului; • stilul/strategia Hrușciov: reprezintă, în general, stilul competitiv, dar care ia uneori și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în curs este blocată, relațiile se îmbolnăvesc și intră în descompunere. Potrivit lui Karl Weick (1995, apud Rimé, 2008, pp. 399- 400), activitatea emoțională rezultă, în mod esențial, dintr-o încălcare a așteptărilor. Când intervine emoția/sentimentul, situația este identificată ca problematică; aceasta ia loc pe lista preocupărilor curente, prioritare și tinde să devină obiectul eforturilor de soluționare. Individul caută să reinstaureze ordinea (interioară), să-și recreeze un sens. Sensul astfel recreat este cu atât mai plauzibil, cu cât a reușit mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
absența situațiilor stresante; • nimeni și nimic nu-l liniștește pe copil; • copilul este sigur că spaima îi provoacă o primejdie reală. Fricile (normale) apar și dispar. Ele reflectă "etapele maturizării psihice a copilului. Normale la anumite vârste, ele nu devin problematice decât dacă iau o amploare exagerată și îi împiedică pe copii să-și trăiască viața și/sau persistă pe termen lung", precizează I. Filliozat (2006a, p. 82). Cât sunt exagerate, fricile sunt inutile, ba chiar periculoase. Ele încetinesc sau compromit
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
renunțăm la ceea ce este important pentru noi și pentru celălalt). Oricum, că este vorba despre ascultare, conversație, consolare sau rezolvarea onestă a conflictelor, nu pot fi trecute cu vederea (nici) atitudinile indivizilor aflați într-o relație față-n față. Cercetând problematica atitudinilor în relațiile interpersonale, F. Lacombe (2005) stabilește o tipologie a acestora plecând de la trei dinamici principale: deschidere/închidere, dominație/supunere și atac/fugă: a. prima dimamică se referă la/are în vedere capacitatea de expansiune și de dezvoltare, precum și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]