5,549 matches
-
împliniri profunde, aspirații omenești de fericire și armonie, de bucurie de a aduce pe lume urmași ce vor purta mai departe, peste ani, virtuțile și calitățile unui neam frumos, mândru, harnic și iubitor de pace. În satele noastre, familia cu prunci mulți are o frumoasă tradiție a valorilor etice, în care cinstea, demnitatea, respectul și dragostea față de muncă au constituit valori de căpătâi ale acestei adevărate „școli” de formare a caracterelor sănătoase. În acest context, se cuvine ca gândurile noastre să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
teama de rău”; dacă se înconjura casa cu el de trei ori, nimeni nu se mai putea apropia. La fel, a existat obiceiul de a i se da miresei un fuior răsfirat, pe o strachină cu făină, pentru ca primul ei prunc să aibă un păr frumos. La terminarea torsului, femeile obișnuiau să lase în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți, la pădure, împotriva accidentelor. Efecte purificatoare, tămăduitoare, se căutau și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cinstită decât serafimii, Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria celor necăjiți; dă- ne mângâiere și nouă celor ce suntem în necazuri, că afară de tine, altă scăpare și ajutor nu avem.” Maica Domnului, pentru că a fost mamă, știe ce înseamnă dragostea de prunc, știe ce înseamnă să naști un prunc. Prezența ei o simțim aproape în fiecare moment, mai ales când ne aflăm în biserică și ascultăm Sfânta Liturghie. Când suntem acolo, în fața icoanei, nu trebuie să ne arătăm mândri și nu trebuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bucuria celor necăjiți; dă- ne mângâiere și nouă celor ce suntem în necazuri, că afară de tine, altă scăpare și ajutor nu avem.” Maica Domnului, pentru că a fost mamă, știe ce înseamnă dragostea de prunc, știe ce înseamnă să naști un prunc. Prezența ei o simțim aproape în fiecare moment, mai ales când ne aflăm în biserică și ascultăm Sfânta Liturghie. Când suntem acolo, în fața icoanei, nu trebuie să ne arătăm mândri și nu trebuie să ne temem a iubi. Ea ne
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zile de la Înviere. Cu acest prilej se vopsesc ouă roșii, se coace pască și se fac pomeni. În această zi se sărbătorește și „Paștele Cailor”. În noaptea nașterii lui Iisus, Maica Domnului a blestemat caii, care au răvășit așternutul Pruncului, să nu se sature decât într-o zi din an și doar o singură oră. Acea zi este ziua de Ispas, denumire populară a zilei de Înălțare, provenită din slavonul „supasu” care înseamnă Mântuitor. Tot acum, vitelor li se taie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îi confereau tatălui rolul de a educa și de a disciplina copii, mamele erau acelea care îi hrăneau și le purtau de grijă, și mai presus de orice, le dădeau viață.25 Sfintele erau protectoare ale maternității, ale nașterii de prunci (de exemplu, Sf. Margareta), ele puteau fi date ca modele tuturor femeilor: fecioare, soții sau văduve.26 Fecioara Maria este frecvent invocată în opera lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer: ABC este o laudă adusă ei, Povestirea celei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru cinstirea Maicii Preacurate și-a pruncului Iisus și să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu tărie în existența unei vieți „de dincolo” și a unor pedepse destinate celor răi, dar dragostea rămâne întotdeauna în afara oricărei condamnări, căci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
naratorul nu ar dispune de alte resurse imaginative în conturarea unor noi situații inedite, reluând tipare utilizate anterior în spațiul narațiunii. Ipostaza maternității, pe care o cunoaște Constanța alături de Alla, nu pare a-i modifica temperamentul cu nimic: „Purtându-și pruncul blândă și sfioasă/ și lui Hristos slujind evlavioasă.”756, iar o pedeapsă, venită prin uneltirea soacrei, cum este aceea de a fi din nou trimisă pe mare, de data aceasta alături de nevinovatul copil, este acceptată cu aceeași obediență și resemnare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rămase inima din ea/ și pe măsură ce îmbătrânea/ Mai grijulie-i fu, mai de credință,/ Mai iubitoare - dacă-i cu putință -”800), însuși craiul nu poate privi fără suspiciune atitudinea soției sale: „și dacă n-avea vechencredințare/ Că ea iubea pe prunci peste măsură/ Ar fi putut să crează că din ură,/ Din vicleșug, din inimă-mpietrită/ Le-a suferit pe toate neclintită.”801 Menirea femeii pare a fi aceea de a îndura, cu stoicism, un destin aproape ingrat, care o deposedează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna,/ Ci tare miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867 Destinul deosebit al protagoniștilor este anticipat de această distincție celestă primită ca semn al realelor calități de care personajele dau dovadă. Acțiunea de convertire nu rămâne doar în spațiul restrâns al familiei, la noua religie va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În colicile intestinale la copii. Același efect benefic Îl au și cataplasmele cu fiertură de dumbrovnic. Când copii plâng noapte din cauza colicilor, se usucă iarbă mare, se duce la biserică, unde stă 40 de zile, cu care apoi se afumă pruncii. Pe tălpile bolnavului se pun cataplasme cu cenușă și se bea apă cu tămâie, În special tămâie sfințită la Bobotează amestecată cu praf de pușcă și sămânță de busuioc. Colicile se mai tratează mestecând tămâie pur și simplu. Se bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care trebuie să o cultivi. Sufletul meu de horticultor nu-și poate Înfrâna emoția În fața acestei concepții poetice despre lume. Datoria copiilor și a ignamului e de a crește. Datoria membrilor tribului e să facă tot ce este nevoie pentru ca pruncii și ignamul să se dezvolte. Atât femeile, cât și bărbații se implică cu duioșie și entuziasm În această Îndatorire maternă. Copiii sunt centrul atenției, Întreaga educație se axează pe latura sentimentală: nu au nevoie să Învețe ceva, important e să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
redăm mai jos Strofe la Sărbătoarea Mu ncii, apărute în numărul din 1 mai 1946, pe spațiul articolului de fond: Astăzi este ziua Muncii! În genunchi, ca la altare, Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aflau la redacție de vânzare: „Foaie pentru minte, inimă și literatură" de la 1847 și până la 1864, ziarul „Învățătorul poporului" din 1848: „Noua albină românească", „Gazeta Moldovei", foaie literară și artistică din 1857, ziarul „Zimbrul" din 1850, „Muzeul Național" din 1837, „Pruncul Român" din 1748, precum și alte acte din perioade îndepărtate, plus „Buletinul ședințelor Adunării Ad hoc al Moldovei de la l octombrie 1857 până în decembrie 1857. Vocea Târgului Ocna, la început conservatoare, apare ca ziar independent, director politic și proprietar Pompeiu I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919, ediția a III-a, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Leuștean, Lucian, România, Ungaria și tratatul de la Trianon, 1918-1920, Editura Polirom, Iași, 2002. Majuru, Adrian, Copilăria la români. Schițe și tablouri cu prunci, școlari și adolescenți, Editura Compania, București, 2006. Milea, Vasile, Pascu, Ștefan, Ceaușescu, Ilie (coord.), România în anii primului război mondial. Caracterul drept, eliberator al participării României la război, vol. I-II, Editura Militară, București, 1987. Moga, Valer, Astra și societatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008, p. 19. 137 De fapt, în anii '50 încă că se mai plăteau taxe pentru frecventarea liceului de către cei care nu aveau "origine socială sănătoasă" (Adrian Majuru, Copilăria la români. Schițe și tablouri cu prunci, școlari și adolescenți, Editura Compania, București, 2006, p. 261). Este interesant că D.M. nu a reținut decât varianta financiară pozitivă, căreia i se făcea atunci o propagandă susținută. 138 Acest episod confuz se referă la o primă fază a remodelării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
existente sau preconizate (omul nou al societății socialiste multilateral dezvoltate, epoca de aur, noua societate etc.) * la cel indicial. Jurnalistul este un Zeiger (în formularea lui Heidegger), un anticipator al disfuncțiilor și conflictelor sociale, capabil să le semnaleze înainte ca pruncul să cadă în fîntîna. * de la o imagine funcționalistă (unidirecțională) a jurnalistului ¨curea de transmisie a discursului de propagand㨠cf. definiția lui Lenin * la o imagine polivalentă; o serie de sfere interacționează permanent cu jurnalismul: arta (în special fotografia și literatura
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
socialist. Soljenițîn contracarează minciuna cu adevărul unor scene cutremurătoare: Numai că n-au descris cum la toate casele dintr-un sat ferestrele erau bătute în scânduri. Cum mergi prin sat, și pe o prispă zărești o femeie moartă cu un prunc mort pe genunchi. Sau un bătrân așezat lângă un gard, el îți cere o bucată de pâine, dar când te întorci zace răsturnat pe spate, mort237. Există, în plus, o serie de alte aspecte ce susțin caracterul documentar al Arhipelagului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Virgilius (70-19 a.Chr.), în a patra eglogă (mic poem pastoral asemenea idilei), spunea că în timpul lui Augustus s-ar fi împlinit o veche profeție etruscă despre un Mântuitor care ar fi trebuit să vină în lume sub chipul unui Prunc și să inaugureze o epocă de aur, descoperea trăsăturile unei concepții ce-i conferea suveranului o origine divină. Alți împărați din primul secol al principatului au părăsit reținerea prudentă a lui Augustus pretinzând cu fermitate onorurile divine, din partea lumii lor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Sfinții martiri aproape într-un singur glas și într-o singură limbă au spus: „Pace ție, bunule guvernator“. Și plini de bucurie îl binecuvântau pe Dumnezeu. Îl urma soția lui Nicandros împreună cu fratele martirului Pasicrates, Papianus, care ducea fiul încă prunc al lui Nicandros, arătându-și bucuria față de el pentru izbăvirea sa veșnică: rudele îl urmau pe Marcianus, iar soția sa cu veșmântul desfăcut, și-a dat drumul în aceste tânguiri: „Acestea sunt lucrurile pe care ți le-am spus în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spunându-i să-i aducă soția. Îndată ce a avut-o aproape a sărutat-o și i-a spus: „Reîntoarce-te la Domnul. Pentru că, cu sufletul tău sclav al diavolului nu vei putea să mă privești când pătimesc martiriul“. Sărutând apoi pruncul și îndreptându-și privirea spre cer spuse: „Doamne, Dumnezeule, ai grijă de el!“. Martirii s-au îmbrățișat și s-au îndreptat îndată să primească martiriul. Marcianus a privit împrejur și a văzut-o pe soția lui Nicandros care, datorită mulțimii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
faptului că instituția bisericii pierdea tot mai mult teren și putere de influență socială și politică în fața forțelor laicizante. 9 Iată de pildă, în acest sens, într-o singură propoziție, concepția despre statutul ontologic al identitătății culturale la Mehedinți: "Orice prunc, odată cu obiceiurile familiei și cu graiul, dobândește o întreagă avere sufletească, un calapod de cugetare și simțire moștenit de la strămoși" (Mehedinți, 1999:156). 10 Vezi și Bădescu (2003:340-43). 11 Putem spune, ținând cont și de doctoratul în sociologie obținut
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deosebirea între "a reprezenta"/ reprezentare simbolică Vorstellen/ vorstellung și "a prezenta"/ manifestare concretă Darstellen/ Darstellung (Gadamer [1975] 2006: 132-133) în studiul icoanelor (Jean-Jacques Wunenburger [1997] 2004; Sorin Alexandrescu 2001). O astfel de imagine este sacra; de exemplu, Sfântă Maria cu Pruncul "reprezintă o femeie cu un copil în brațe, dar ea nu trimite la o anumită femeie și la un anumit copil, precum referă de exemplu fotografia unei prietene care a născut de curând. Imaginea sacra nu seamănă cu originalul precum
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
până când așa deodată Iov, începe să se plângă cu furie de soarta sa cea crudă. El blestemă ziua în care a venit pe lume: „Piară ziua în care m-am născut și noaptea care a zis: s-a zămislit un prunc!"(III, 3). El își chemă moartea în gura mare. Aceste jelanii sunt expuse în cele 26 de versete ale cap. al III-lea, probabil ca să-i dea timp suficient lui Satan să sară de bucurie într-un picior și să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe traseul mai multor biserici și mănăstiri. Ehei tradiția asta ține de... câțiva ani și va mai ține cât va mai ține prostirea și tâmpirea acestui popor. Aici să fi văzut popi rotunjori la pântec și cu bujorei ca de prunc pe obrăjorii lor unsuroși, cu prapuri ținuți evlavios deasupra capului și cu ochii tânjind după formele apetisante ale femeilor, ce se închinau pe trotuar, cu ochii dați peste cap de evlavie. Se spune, că fiecare va trebui să-și pună
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]