4,867 matches
-
nouă pentru România și poate pentru mai multe țări, și scopul este de a crea condiții atunci când avem copii cu probleme mai ales în vârstă de 10 până la 14 ani, și nu e vorba de a trimite acești copii în pușcărie, ci de a preveni acest eveniment pentru că intervin probleme și apoi este o persoană pierdută, și de aceea este o inițiativă foarte interesantă mai ales în cadrul unei politici mai mari care este urmărită de Direcția Serviciilor Sociale aici în Vaslui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
atitudinii dure a criticii literare staliniste față de Platonov, el a mai reușit să scoată câteva volume de povestiri. E interesant faptul că nu va fi niciodată amenințat cu Gulagul, Însă, subit, fiul lui este arestat și face ani buni de pușcărie. Platonov se stinge din viață În 1947, fără a-și vedea publicate cărțile cele mai importante, Cevengur și Cotlovan, nu Înainte de a-și plânge și Îngropa fiul. Într-adevăr, „Stalin a Înțeles totul“, Însă acest lucru Îl știm nu atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
fără Theos; ce ilustrează exact delirul unui deceniu ce instaurase răul ca fel de-a fi și-l denumise bine? O singură anomalie nu trebuie nicicând uitată: segregarea. Aici funcționa pe criterii ideologice, dincolo pe criterii rasiale. Aici intrau la pușcărie oameni fiindcă citeau cărți; dincolo erau împușcați fiindcă aveau pielea neagră. Culoarea epidermei și favoarea de-a fi unici aleși ai Divinității sunt invocate și azi de fanatici care proclamă judecata & grația unui Dumnezeu falsificat, în numele căruia comit crime inimaginabile. Atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
de disecție. Lucru pe care, de fapt, l-am refuzat spre stupoarea colegelor sârguincioase, în disprețul colegilor, uimirea asistentului, a întregului an... fiindcă vestea insubordonării mele se răspândise... ajunsese chiar la profesorul Iancu, Dumnezeu să-l ierte... tocmai ieșise de la pușcărie (politi-căă... Mi se spunea „Suflețelu’“și eram șef de grupă, puneam absențe inutile lui Cuncic, el anulându-le jenat că trebuie să intervină... *** Cuncic mi-a devenit singurul prieten din anul acela de pomină. Era o combinație între ceh și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
reacție de moment - nu o întreagă filosofie -, o poveste lungă care culminează cu un gest irevocabil. Îmi amintesc de Șoșoi, un vecin de-al meu cu care jucam șah în copilărie. Trecuse și suferise multe (inclusiv câțiva ani grei de pușcărie). După Revoluție, când s-au împărțit pământurile, s-a certat cu soră-sa de la o bucată de vie. De ciudă că n-a primit-o el, s-a spânzurat de un nuc din mijlocul viei. Nici n-a avut destul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
celor 35 de săli de proiecție. Desigur, publicul e cel dintâi vinovat că a ignorat atâta vreme marele nostru cinematograf românesc și că preferă să ia filme de pe net. Cât timp se consumă circul, Criști Puiu își continuă documentarea în pușcării, spitale de nebuni și laboratoare criminalistice pentru noul său film, având în centru povestea unei omucideri. Succesul lui Mungiu îl motivează să lucreze minuțios și asiduu la ceea ce va fi, probabil, încă un film excepțional, mai bun decât orice am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
care vor să te copieze. Primul mare atac zombie se prefigurează undeva în vestul țării, la mall-ul din orașul Timișoara. Populația urmărită se poate refugia în incinta facultății de arte și clădirile aferente, foste unități militare. Există și o pușcărie în apropiere care poate deveni în timp o ultimă fortăreața, apărată de cei care nu au intrat în contact cu zombie de la mall. Acolo în diversele departamente se fac experimente pe oameni. Nimeni nu știe de ce a durat atât până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
nu prea e sensibil la doctrine, iată un lux care va veni cu timpul. Cei care speră să vadă Alianța capotând o fac tot din perspectiva tarelor fostei Convenții Democratice: reproșuri publice între parteneri, incompatibilitatea vechilor țărăniști, care au făcut pușcărie politică cu „lupii tineri“ ai lui Petre Roman, venind din Primăverii, înstrăinarea electoratului fidel prin abandonarea temelor specifice, dispute pe funcții, prea puțini specialiști, indecizie în actul guvernării etc. Sunt tot atâtea lecții din care Alianța poate să învețe, mai
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
temenele adânci. În fruntea noului PSD se întoarce cel mai vechi lider politic din Europa de Est, ultimul supraviețuitor al vechii gărzi comuniste. Asta da înnoire. Același Iliescu care a trăit acel „23 August“ salvator avea paisprezece ani și-un tată în pușcărie, care îi vorbea de „Pătrășcanu ca figură-cheie“ și de Stalin ca „om de dreapta“. Și astăzi fiul ilegalistului înfierează parveniții, domnișorii rupți de soarta țării, luxul afișat cu ostentație. Din când în când răbufnește și ia partea bătăușilor din SPP
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
audiați Virgil Măgureanu, Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu și, ultimul pe listă, Ion Iliescu. Măgureanu iese senin de la audieri, spune că s au discutat chestiuni de ordin general. Fostul șef al Securității, Iulian Vlad, a făcut deja câțiva ani de pușcărie. „Generalul revoluției cu piciorul în ghips“, Victor Stănculescu, a fost pus sub acuzare pentru complicitate la omor. „Istoria e de vină că la noi a fost cu rupere“, filozofează Stănculescu. Iliescu tace. Probabil că va trebui să lămurească ce calitate
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Zambaccian“. Am primit o informație. Fănel Păvălache, fostul lui consilier, a venit în întâmpinarea procu rorilor anticorupție și ne-a furnizat informația asta, formulând un denunț de corupție împotriva fostului ministru din guvernul Adrian Năstase, Șerban Mihăilescu. — Nu era în pușcărie în momentul ăla? — Ba da. — Deci să înțeleg că era închis și s-a enervat din cauză că era singurul care făcea pușcărie. — Apropo, revenim la perioada PNA-ului: dosarul cu Fănel Păvălache a fost un dosar de mare rezonanță mediatică, instrumentat
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
informația asta, formulând un denunț de corupție împotriva fostului ministru din guvernul Adrian Năstase, Șerban Mihăilescu. — Nu era în pușcărie în momentul ăla? — Ba da. — Deci să înțeleg că era închis și s-a enervat din cauză că era singurul care făcea pușcărie. — Apropo, revenim la perioada PNA-ului: dosarul cu Fănel Păvălache a fost un dosar de mare rezonanță mediatică, instrumentat de către domnul Miclescu, actualul avocat al domnului Năstase (unul dintre ei). — Deci Miclescu era procuror la PNA? — Da. — Și a fost
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
cu povești procedurale, dar iată un mic amănunt dintre acelea care spun câte ceva despre oameni: când i-a apărut pe radar primarul din Craiova, șeful DNA Pitești nu i-a mai dat drumul. Solomon a fost condamnat și a făcut pușcărie, din funcția de primar al unui mare oraș, aparținând partidului aflat la guvernare atunci. Am plecat la Pitești cu gândul să văd cum arată lupta împotriva corupției într-un oraș mai mic, unde coruptul și anticoruptul dau nas în nas
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
altele au fost forțate să se reorganizeze. Și totuși, Mani Pulite n-a semănat nici cu serialul Caracatița, nici cu Frăția Inelului. În lumea reală, binele și răul nu sunt atât de clar diferențiate, corupții nu se cer singuri la pușcărie și totul se încurcă în chichițe avocățești, renun țări și contraofensive. Iar în țări ca România și Italia, corupții dețin multă putere și pot deturna orice. Nu vreau să compar ce se întâmplă acum în România cu ce a fost
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ne gândim așa. Prin intermediul softului, ți se dă un dosar care vizează un caz de mare corupție, care implică un fost prim-ministru, să spunem. Și nu prea ai chef să rămâi cunoscut drept cel care l-a trimis la pușcărie. Cum faci să scapi de chestia asta? — Te poți pensiona, să spunem. Dacă nu te pensionezi, poți pleca în concediu sau la un seminar. În al treilea rând, poți să găsești nereguli în actul de sesizare. N-a fost semnat
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
sunt dosare cu politicieni importanți, nu știm că ei comit fapte de corupție. Iar astăzi vedem, la fel ca-n România, dosare cu oameni importanți, fie că e vorba de zona po litică sau de regii autonome, care ajung în pușcărie pentru fapte de corupție. Dar s-a pornit la fel, pentru a se ajunge ca peste ani instituțiile să funcționeze și împo triva celor care le-au înființat. De aceea cred că, dacă ar fi știut, nu le-ar fi
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
el dreptatea sa: anticorupția afectează armonia unei societăți. Anticorupția nu este o chestiune drăguță, nu s-ar putea face emisiuni duminicale pe acest subiect. Ecuația este simplă: pentru ca o politică anticorupție să aibă succes, anumiți oameni trebuie să meargă la pușcărie. Cultura politică modernă îndeamnă la moderație și la consensualism. Societățile mai puțin conflictuale (vedeți Scandinavia) sunt mai bogate, mai stabile și mai bine așezate. Problema e că domeniul despre care vorbim aici nu prea poate funcționa pe baze consensuale. Într-
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
stabile și mai bine așezate. Problema e că domeniul despre care vorbim aici nu prea poate funcționa pe baze consensuale. Într-o țară coruptă, nu poți ajunge la un fel de pact cu corupții, care să se ceară singuri la pușcărie. Atunci, cum se poate întâmpla? Poate că termenul de „război civil“ este prea dur în context, dar în esență cam asta este: un război deschis între forțe care vor să aplice legea pentru toți și forțe care nu vor. Am
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
doar de pe vremea comunismului, ci chiar dinainte. Poate vi se pare că povestea asta cu corupția e un fenomen recent, dar fapt este că niciodată în Ro mânia nu au fost trimiși miniștri, prim-miniștri, magis trați sau generali la pușcărie pentru corupție. Elitele erau protejate. Acesta era pactul social. Care a fost alterat. Laura Ștefan spune chiar în conversația noastră că, în tr-un fel, înțelege contrareacția politicienilor: acești oa meni, cei mai mulți dintre ei, în orice caz, nu și-au dat
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
pe cap și care numai de controlat declarații de avere nu aveau timp. Cu alte cuvinte, acel model de efervescență în schim barea legi lor își atingea limitele. Trebuiau rezultate. Dar aici apare blocajul: rezultate ar fi însemnat oameni la pușcărie, abandonarea pactului social. Sau, în cuvintele lui Adrian Năstase, să dăm drumul dosarelor „marilor rechini“ (totuși, termenul e impropriu, nu existau res pec tivele dosare, ideea asta că un dosar se face peste noapte și există dosare pentru toți, doar
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
putere, folosirea unor firme paralele contabilității oficiale a partidului, pentru a ocoli limitele legale de cheltuieli, firme care pres tează servicii neînregistrate de fapt. Dacă toate partidele practică așa ceva, precedentul Năstase înseamnă că toți politicienii de vârf pot intra la pușcărie dacă vor continua ase menea scheme? Cred că răspunsul se poate găsi în mo tivarea sentinței. În apărarea sa, Adrian Năstase a afirmat că nu avea cunoștință de schema de finanțare și că a avut contact direct cu puțini dintre
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
la copii. Dar nu lui Lenin. Lenin și-așa are mustață și barbă. Tata i-a zis că pe Lenin n-are voie să-l deseneze nimeni, numai pictorii mari, dacă li se dă voie. Pe ceilalți îi bagă-n pușcărie dacă nu seamănă. El are mustață frumoasă și ochii blânzi, nu răsucită, ca a baronului Münchhausen. Numai un prost putea să-l mâzgălească pe Lenin. Lenin era atât de bun, a făcut Revoluția și îi ajuta pe copii. Lui Sașa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Destine frânte de Securitate. „Procesul membrilor Legației Italiei la București din toamna anului 1951 a demonstrat că Securitatea nu avea scrupule în inventarea unor acuzații grave. Toți cei implicați în respectiva mascaradă judiciară au ispășit ani grei de temniță în pușcăriile politice. Cei mai fericiți au reușit să plece după un timp în Italia, prin presiuni internaționale. Din nefericire, pentru unii, închisoarea a însemnat sfârșitul vieții...”. Unul din acești nefericiți a fost medicul chirurg și ortoped, dr. Petre Topa. Nu avem
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
un întreg eșafodaj pe care se sprijină cultura penitenciară. Originile ordinii penitenciare rezidă deci în tipizarea activităților indivizilor din instituție. Prin aceste tipizări, ei își acceptă poziția în organizație, demonstrează că au interiorizat în conștiința lor lumea construită cultural a pușcăriei, că i-au acceptat standardele. Rolurile pe care le îndeplinesc reprezintă de fapt ordinea, iar ordinea este cultura. O dată instituționalizată, ea are tendința de a dăinui. Datorită rolurilor diferite pe care le execută indivizii într-un penitenciar, are loc un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drept exterioare lor. Microcosmosurile lor sînt percepute ca reflectări ale macrocosmosului carceral, ordinea celulelor, a cabinetelor medicale, a cluburilor și atelierelor fiind, de fapt, palide reflectări ale ordinii "de la centru", "de sus", întărindu-le în felul acesta tuturor indivizilor din pușcărie ideea unor destine inevitabile, în raport cu care ei își declină orice responsabilitate. Cultura penitenciară este simțită ca o realitate obiectivă. Ea are o istorie care antedatează venirea indivizilor în instituție și nu este accesibilă doar prin reamintirea biografiilor lor. Există dinainte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]