4,002 matches
-
1920-1922. 60. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist, cu studii la Cernăuți și Roma, profesor la Liceul din Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista de pedagogie. Este autor al volumelor Istoricul Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu, Viața
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o intensă activitate politică și culturală. A reprezentat Suceava în Consiliul Național și în Congresul general al Bucovinei. Lucrări publicate în interbelic: Principiile reformei învățământului, 1925, Din istoricul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, 1935. 64. Ion Roșca (1908-1933), poet, publicist, debutează în revista rădăuțeană Muguri. Îi apare post-mortem, în 1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al monografiei târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți din vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în orașele din Bucovina, editează un anuar de personalități bucovinene și publică o serie de studii despre spațiul bucovinean: Mamiferele stinse din Bucovina, Resturi de zimbru din Bucovina, Frunze de fag din Sarmaticul Bucovinei. 68. Toader Sireteanu (1889-1962), cadru didactic, publicist, predă la Câmpulung Moldovenesc, preocupat de istoricul zonei, publică folclor și date monografice despre Sucevița, comuna Deia, etc. 69. Barbu Slușanschi (1908-1993), poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică versuri în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică versuri în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean (1876-1944), profesor secundar sucevean, bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel George Stino (1900-1970), scriitor, publicist, profesor la Fălticeni, publică eseuri, proză, schițe, nuvele, însemnări de călătorie, studii monografice, folclor. 73. Ilarion Șuhan (1890-1924), pictor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel George Stino (1900-1970), scriitor, publicist, profesor la Fălticeni, publică eseuri, proză, schițe, nuvele, însemnări de călătorie, studii monografice, folclor. 73. Ilarion Șuhan (1890-1924), pictor cu studii la Viena, profesor de desen la liceele din Suceava și Siret, ține o serie de expoziții la Cernăuți. 74
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studii la Viena, profesor de desen la liceele din Suceava și Siret, ține o serie de expoziții la Cernăuți. 74. Nicolae Simionovici (1883-1982), învățător în Câmplung Moldovenesc, blibliotecar, colaborează la reviste de specialitate din domeniul învățământului. 75. Filimon Taniac (1870-1940), publicist, memorialist, cu studii de drept la Viena, fondează la Suceava Liga românilor. Publică: Gaudeamus - culegere de cântece academice, patriotice și sociale, 1924, Pentru Ardealul românesc. Amintiri din anul 1918, 1929, Povestiri din trecut și articole politice, 1930, Gimnaziul gr. Ort
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culegere de cântece academice, patriotice și sociale, 1924, Pentru Ardealul românesc. Amintiri din anul 1918, 1929, Povestiri din trecut și articole politice, 1930, Gimnaziul gr. Ort. Din Suceava în epoca de glorie 1860-1890, 1935, ș.a. 76. Iorgu G. Toma (1871-1935), publicist, traducător, secretar al Tribunalului Suceava, scrie versuri și traduceri, colaborând la presa literară bucovineană. Este autor al lucrărilor: Monumentul stâlpul lui Vodă, 1923, Patru ani de deputăție (1922-1926), 1926, Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei în urma legislaturii române, 1927. 77
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
77. Peter Tomaschek (1882-1940), istoric literar, folclorist, profesor la liceele din Suceava, Gura Humorului, Siret, Dorohoi, este autor al lucrărilor Cercetări noi referitoare la originea lui Mihail Eminescu, 1925, Paneuropa oder Vereinigte Volkstaaten der Welt?, 1928. 78. George Turtureanu (1906-1962), publicist, absolvent al Liceului Ștefan cel Mare, licențiat în Drept, a fost secretar de redacție la Gazeta Bucovinenilor (1934-1935) și colaborator la Făt-Frumos și Junimea literară. Este autorul lucrării Calcularea dobânzilor legale și convenționale, păstrată în manuscris la Fondul documentar S.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de redacție la Gazeta Bucovinenilor (1934-1935) și colaborator la Făt-Frumos și Junimea literară. Este autorul lucrării Calcularea dobânzilor legale și convenționale, păstrată în manuscris la Fondul documentar S. Fl. Marian din Suceava. 79. Victor Țăranu (1901), profesor în zona Dornelor, publicist, colaborator cu articole la diferite reviste pe teme de istorie și cultură națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și colaborează
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole despre viața muzicală a Bucovinei în Junimea literară, Făt-Frumos, Zori noi, Muzica ș.a. 84. George Voevidca (1893-1962), poet, publicist, dramaturg, cu studii liceale la Siret, Suceava și Cernăuți, licențiat în Litere și Filozofie la Cernăuți, membru corespondent al Academiei Române din 1937. Este profesor de limbă română la Suceava și Câmpulung Moldovenesc. Colaborează în presa literară din nordul Moldovei și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesori secundari sau învățători, conduc detașat lista celor preocupați de scris, reprezentând 58% din ponderea totală a creatorilor nord-moldoveni, confirmând rolul marcant al acestei categorii în viața intelectuală a provinciei. 21 dintre cele 121 de nume figurează ca scriitori sau publiciști, activitatea acestora dedicându-se în exclusivitate condeiului. Alături de aceștia, au lăsat posterității pagini scrise sau creații artistice și medici, juriști, militari, preoți, și artiști. Fig.1. Profesii de bază ale producătorilor culturali Producția intelectuală din provincie se cantonează însă mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iași, 1994. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. Deac, Mircea, 250 pictori români. 1890-1945, Editura Medro, București, 2003. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Justiției. Direcțiunea generală a personalului și administrației justiției, Anuarul Magistraturii, Tip. Curierul judiciar, București, 1925. 83 Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali, în Buletin informativ, nr. 2-4, Tip. Cultura, București, 1938, pp. 90-92. 84 Date preluate din Mihail Mihailide, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. 85 Ioan Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului (1890-1934), Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit cu bombastice, incoerente slogane gazetărești și trădând dubioase lecturi romanțioase, se profilează ca un june de viitor. Sub aparenta lui ingenuitate pândește o ambiție care îi va servi, desigur, în carieră. De altfel, în comedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
medalia jubiliară și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistică vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore T. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelică și numismatică, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei medalii. Prin reprezentările (imaginile simbol) pe care cu îndreptățire și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HASDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hasdeu este receptată, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atât mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirmă ca
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cu atât mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirmă ca publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acestea să fie consemnate și medalistic. Așa credem că s-a ajuns la asocierea clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia Centenarului Institutului de Medicină și Farmacie, din 1979, cu efigia savantului Grigore T. Popa, de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Suntem convinși că cititorii vor înțelege că atitudinea critică față de maniera în care au fost concepute medaliile profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Ion Iancu și Vladimir Buțureanu este impusă de însăși dimensiunea de excepție a personalităților reflectate pe acestea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și prăpăstii de lumini, În pădurile din creste șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având ca preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui”, Șurănești (Emil Racoviță, acum), comuna Dănești, județul Vaslui, unde a văzut lumina zilei în 1892 și a făcut și studiile primare, Grigore T. Popa. Medicul și profesorul Gr. T. Popa este și o mare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ani din viață (1942-1948), activează la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Așa se explică și imortalizarea medalistică din 1992 de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din capitală, a medicului Gr. T. Popa. Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România realizează o a doua medalie Gr. T. Popa în 1997. Le vom prezenta în continuare, precizând că Iașul s-a onorat cu numele medicului, profesorului, scriitorului și publicistului Gr. T. Popa, pe care l a acordat Universității de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
capitală, a medicului Gr. T. Popa. Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România realizează o a doua medalie Gr. T. Popa în 1997. Le vom prezenta în continuare, precizând că Iașul s-a onorat cu numele medicului, profesorului, scriitorului și publicistului Gr. T. Popa, pe care l a acordat Universității de Medicină și Farmacie, realizând și o medalie a instituției respective, la împlinirea a 120 de ani de existență, în 1999. La Centenarul nașterii lui Gr. T. Popa, inițiativa imortalizării chipului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inscripția pe cinci rânduri încadrată, sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997, este realizată din inițiativa Societății Medicilor Scriitori și Publiciști și este opera gravorului Monetăriei Statului, Maximillian Fetița. Aversul (fig. 129av) prezintă imaginea bustului sculptat, orientat spre stânga, al lui Gr. T. Popa, având în câmpurile laterale anii 1892 / 1948. În spațiul exergă este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în câmpurile laterale anii 1892 / 1948. În spațiul exergă este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos, inițialele gravorului M.F. (cu litere mai mici). Reversul (fig. 129rv) cuprinde două registre: cel din dreapta are inscripția pe zece rânduri SOCIETATEA / MEDICILOR / SCRIITORI / ȘI PUBLICIȘTI / DIN ROMANIA / SIMPOZIONUL / GR.T.POPA / ESEIST, PROZATOR / ȘI PUBLICIST / 13 DECEMBRIE 1997, iar cel din stânga o interesantă și sugestivă compoziție alcătuită din jumătate de cupă cu șarpe încolăcit, având jumătatea cealaltă sub forma unui condei stilizat în poziție verticală. Impresionează
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]