6,632 matches
-
mai curând cu concentrarea decât cu expansiunea, ceea ce nu corespunde cu metabolismul obișnuit al unei emoții pozitive. „Bucuria - spunea Sf. Augustin - e expansiunea sufletului (diffusio animi), în vreme ce tristețea este contracția lui.” Ei bine, comunismul și dictaturile în genere reușesc să răstoarne lucrurile. Ele produc bucurii ale contracției, ale reducției voluntare, ale restricției. Exagerând puțin, aș spune că, în regimurile dictatoriale, bucuria are ceva din metabolismul suferinței: e amară, gîtuită, astringentă. Nu întâmplător, jurnalul de detenție al unui mare intelectual evreu din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu este atât o diversitate de sunete și semne, cât o diversitate a modurilor de a privi lumea” (Cerényi, Dionysos: Archetypal Image of Indestructible Life, Princeton University Press, Princeton, 1996, p. xxxi). „Gândindu-ne la limbă ca la un instinct răsturnăm tendințele generale de gândire, așa cum ne-au fost transmise acestea în special de științele umaniste și de științele sociale. Limba conține în ea tot atâta invenție culturală cât postura bipedă. Nu este o manifestare a capacității generale a individului de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obiect; obiecte; obișnuit; om; omenirea; opinie; pagină; pantaloni; părere; păsări; percepție; persoana; persoane; personalitate; perspective; plan; planul; a pleca; plecare; plictisire; plimbare; politica; politică; posibil; preface; prefixul; a prelucra; a preschimba; președinte; prieteni; primește; probă; pronunța; pune în loc; rămîne; răscruce; răsturna; răsuci; din rău în bine; răutatea; răzgîndire; reacție; rearanja; rece; redecora; a reface; reface; regat; regret; reimita; reînnoiește; reînnoire; a renova; renunța; renunță; reorientare; repara; repede; returnează; retușa; a reuși; reuși; rezolva; rochia; rotundă; roți; ruta; schimb; a schimba pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cele din urmă am scăpat de boală fără să fi luat nici un analgezic și fără să rămân cu vreun handicap. După toți anii în care practicasem medicina, simțeam pentru prima dată pe pielea mea cum poate o boală gravă să răstoarne complet viața bolnavului și a celor din jur. M-am gândit că multor oameni și familiilor lor le-ar putea fi de folos lucrurile pe care le știam. Era datoria mea, ca om, să dezvălui lumii ceea ce știam despre leacurile
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
susanul și nucile până se pătrund, dar nu le ardeți. Puneți într-o tigaie zahărul împreună cu un pic de apă, încălziți și amestecați bine, până devine un sos gros. Adăugați susanul și nucile, amestecați bine și luați tigaia de pe foc. Răsturnați amnestecul pe o farfurie mare, unsă cu ulei. Mâncați câte 60 g, de două ori pe zi. Masaj chinezesc Pieptănați-vă cu degetele de câte 60 de ori, de două ori pe zi. Prindeți-vă cu mâinile de laturile capului
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
În pericol să se prăbușească de la sine sau când fundațiile nu sunt destul de solide. În virtutea acestui exemplu, m-am convins că n-ar avea nici un sens ca unul ca mine să-și propună reforma unui stat, schimbându-l din temelii, răsturnându-l pentru a-l reclădi; precum nici chiar să răstoarne ordinea științelor sau ordinea de Învățare din școli; dar, În ceea ce privește părerile pe care le dobândisem până atunci, nu puteam face altceva mai bun decât să Încerc să le dau uitării
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu sunt destul de solide. În virtutea acestui exemplu, m-am convins că n-ar avea nici un sens ca unul ca mine să-și propună reforma unui stat, schimbându-l din temelii, răsturnându-l pentru a-l reclădi; precum nici chiar să răstoarne ordinea științelor sau ordinea de Învățare din școli; dar, În ceea ce privește părerile pe care le dobândisem până atunci, nu puteam face altceva mai bun decât să Încerc să le dau uitării pentru a pune În locul lor fie altele mai bune, fie
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Cum personifica școala noastră concepția lui Eminescu despre statul educativ? „Două idei progresiste” - „instrucția publică generală” și „răspândirea luminii și culturii în masa poporului” - au fost compromise de unii „speculanți ai frumoaselor principii” care „au urzit o cabală și au răsturnat legea” (Eminescu, 1977b, p. 172). Au promulgat, adică, o lege neaplicabilă din cauza lipsei de mijloace, din cauza sărăciei populației rurale. Ce putea răspunde țăranul român la această nobilă intenție de cultivare a sa decât: „lumina ca lumina, nu zicem că nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
răspunsul pe care îl căuta profesoara. În sfârșit, profesoara a numit-o pe fetiță. Fetița de șase ani a răspuns foarte entuziasmată: „Magazinul de băuturi - tata mi-a spus să nu alerg niciodată în magazinul de băuturi, pentru că am să răstorn sticlele”. Mama a rămas ca trăsnită timp de câteva momente, deoarece magazinele de băuturi nu erau privite cu ochi buni de către Biserică. Copilul nu își dezvoltase încă un „sine public”, cel puțin în ceea ce privește Biserica. Prin urmare, când se destăinuie oamenii
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mai conta cât costă. La atâția bani, sigur era o ciorbă pe care nu și-o permiteau multe gospodine... Lângă tarabă se strânsese lumea ca la urs și oamenii începuseră să vocifereze. M-au și certat câțiva gură-cască atunci când am răsturnat punga și i-am stropit pe picioare... Dacă vă puteți imagina, stupidul de vânzător îmi dăduse peștii cu tot cu apă... Trec peste chinul de a curăța vietățile minuscule exact după indicațiile manualului Piscicultura pentru toți, Anexa II - „Preparate din pește“, ori
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și parizer: felia de pâine de jos se unge cu unt pe partea de sus; felia de pâine de sus se unge cu unt pe partea de jos (e mai simplu să o ungeți ca pe prima, apoi să o răsturnați cu untul în jos); parizerul se adaugă acolo unde considerați că este mai nimerit, dar în nici un caz sub felia de pâine de jos; recomandarea mea este să-l plasați la mijloc, între feliile de pâine; exersați de mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
decât proiecții imaginare. „Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec pocnindu-i pe oameni, suduind pe unul și pe altul până ajung la încăierare. Stârnesc, de dimineață până seara, scandaluri de care-mi vine să roșesc, provoc necunoscuți, răstorn totul în calea mea Ă dar toate astea, vai, doar în închipuire” (I, 247). În fine, să-și reproșeze Cioran că agresiunea rămâne o virtualitate?! Există la el un întreg complex al violenței, care presupune deopotrivă accese de furie, remușcări
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în care Cioran se cufundă cu totul, îi dă prilejul de a se recunoaște cu dorințele sale contradictorii. Îi place la Luther, “în opoziție cu preferințele mele actuale”, spune Cioran, „verva, furia, acțiunea”, faptul că acesta „voia să schimbe, să răstoarne totul” (II, 338). Îi aduce, oricum, aminte de pasiunile sale din tinerețe. Or, acum, Cioran mărturisește: „ideea însăși de a mă lupta pentru ceva îmi repugnă și mă depășește. Am trecut definitiv de vârsta la care-ți place să te
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un loc: „Marii reformatori religioși au fost aproape toți fie epileptici, fie bolnavi de stomac. Primul caz e de înțeles și nu miră pe nimeni; al doilea pare mai puțin evident. Și totuși, nimic nu te incită mai mult să răstorni lumea decât o digestie chinuită” (III, 61). Nu-i vorbă, boala poate fi și o scuză. E, poate, marele avantaj pe care Cioran îl recunoaște: „Bolile mele, spune, îmi servesc drept scuză: mă scutesc de corvoada de a mă realiza
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Este o moștenire a umilinței. „Mii de sclavi își strigă în mine părerile și durerile contradictorii” (I, 19), spune Cioran; sau: „Aparțin unei nații la care eșecul este endemic” (III, 31). Reversul unei astfel de atitudini nu întârzie să apară. Răsturnându-le rostul, carențele acestea ale strămoșilor pot fi nu doar motiv de disperare, ci și de satisfacție orgolioasă. Cioran, o știm, nu-i suportă pe cei care se realizează, pe fericiți, considerându-i superficiali, ignoranți, ignobili. Iată-l spunând: „Toate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
această sete în tinerețe. Am însă meritul de a o fi biruit. Măcar pe acest plan pot vorbi de progres” (II, 356). La un moment dat, admirându-l pe Luther pentru „verva, furia, invectiva, acțiunea”, pentru dorința lui de a răsturna totul, își amintește de „orgoliul dement pe care-l aveam în tinerețe” (II, 338). Este vorba de orgoliul de a răsturna el însuși lumea, de a-și construi țara, ca un reflex al dorinței de a se schimba pe sine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
356). La un moment dat, admirându-l pe Luther pentru „verva, furia, invectiva, acțiunea”, pentru dorința lui de a răsturna totul, își amintește de „orgoliul dement pe care-l aveam în tinerețe” (II, 338). Este vorba de orgoliul de a răsturna el însuși lumea, de a-și construi țara, ca un reflex al dorinței de a se schimba pe sine, de a-și institui sie însuși un sens în istorie. Notează Cioran: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dan Nasta), cu tot atîtea senzații ale morții: Știi de cîte ori am murit în ședință? Nu știi. Dar cel mai mult am murit cînd l-am iertat pe Pandele". Pandele îi fusese adversar și prin calomniile acestuia el fusese răsturnat din funcția ca și din convingerile lui. Ilie trăia acum din plin coșmarul tuturor îndoielilor: se îndoia că există, că e el însuși, că trebuie să facă un lucru sau exact contrariul lui etc. Ca să graveze mai în adînc însemnele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
1 îl strînge tare de braț) Ei, ce facem, plecăm? Vecin 1: (stăpînindu-și furia) Mergem și mîncăm. Vecin 3: Bună idee. (de braț amîndoi, se îndreaptă spre salon; ajungînd în dreptul lui Vecin 4, Vecin 1, scîrbit de extazul acestuia, îi răstoarnă masa cu toate ceasurile) Vecin 4: Vai de mine! Le-ai stricat! Acum ce fac? Vecin 1: (rîzînd) Acum o să le repari iar... TABLOUL DOI (Lumina se reaprinde și prin draperia transparentă se văd siluetele celor patru vecini așezați în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e un fleac. Asta se întîmplă în "Mașina de vînt"; în numele unei morale și al unei etici socialiste, adică în numele unui sistem care n-are nici o etică și nici o morală, slujitorul, absurd în gînduri și fapte, provoacă vîrtejul, uraganul care răstoarnă, strică, otrăvește și nu lasă nimic pe unde activează; avînd misiunea, deci, de a desființa iubirea, reușește, împreună cu soția ("Ea 2"), dar numai pînă la un punct împreună cu aceasta (oripilată ea însăși de rezultatele dezumanizate ale "ajutorului" dat), reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
citesc din propriul text indicațiile de final. Limitele se desfac, iar convenția "suntem la teatru" se accentuează. Actorul ajunge pe intervalul dintre spectatori, insistînd că aceia care au colaborat în trecut cu Securitatea să se ridice în picioare. Parabola se răstoarnă, însă. Există mereu în noi, încă un om, un fel de Gheorghe Popescu, un individ nevăzut care s-a ridicat în picioare cînd a fost întrebat, chiar dacă în aria vizibilului, gestul nu a fost dus pînă la capăt. Teatralitatea se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
unu: Hm, deși nu-i luni, sînt sigur că el e. El e! Vine să ne jucăm iar de-a teatru'..., să ne jucăm de-a viața! Vrea spectacol! E, lasă că-i fac eu un spectacol să mă pomenească! (răstoarnă un fotoliu și masa, împrăștie cîteva fursecuri) Îmi face mie scamatorii! Îi arăt eu scamatorii! (se întinde pe miniscenă; pune mîinile pe piept; își dă seama că trebuie trasă cortina; se scoală, o trage) Tu mi-ai dat o copie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu am să-ți dau o copie de mort... (Gh. P. doi intră și primul lucru pe care îl vede sînt bucățile de hîrtii împrăștiate și rupte...; înțelege...) Gh. P. doi: Popescu unu! (dă cu ochii de fotoliul și masa răsturnate; se îndreaptă spre zona unde este miniscena) Popescu întîiul! Hei! (scoate din geantă obișnuitele pachețele și sticla cu vin; se îndreaptă spre locul unde se află masa și fotoliul, vrea să le ridice și, deodată, se oprește ca în pragul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spațiului poetic: "Acolo-n deal / După deal, / Florile dalbe! Este-un tău / Și-un ferdeu / Și se scaldă Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său, / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i boul săleacu, / Că răstoarnă pământu / Și revarsă grâu roșu. / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i calul săleacu, / Că el îți poartă trupu / În trezie / Și-n beție / Și la timp de grea urgie. / Tot se scaldă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]